COMUNIȘTII SUNT SUPĂRAȚI PE MAIA PENTRU CĂ NU A LĂSAT ELEVII SĂ COPIE LA BAC?

Nu înțeleg de ce lumea cere demisia Maiei Sandu. De ce sa demisioneze Maia Sandu? Care e vina ei pentru faptul ca elevii au venit nepregatiți la bac? Ori poate opoziția comunistă e supărată pentru că Maia nu i-a lăsat pe elevi să copie?

EPISCOPUL MARCHEL ȘI PRĂPASTIA DINTRE PREOȚI ȘI MIRENI

Datele din sondajele de opinie realizate în ultimii zece ani arată că Biserica este instituția în care cetățenii Republicii Moldova au cea mai mare încredere. Reprezentații cultelor consideră acest lucru ca fiind unul firesc. Chiar dacă reprezentanți ai clerului au fost în centrul unor scandaluri media nu au existat voci care să afirme în mod ferm contrariul.

Joi 20 iunie, ca urmare a unei întruniri a Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova care a discutat pe marginea dezacordului  instituției bisericești faţă de votarea Legii cu privire la asigurarea egalităţii de şanse, care îi vizează în special pe homosexuali, a fost difuzată o declarație în care se arăta că Biserica Ortodoxă din Moldova interzice accesul guvernanţilor la împărtăşanie. În declaraţia adresată conducerii statului moldav, se comunica următorul aspect: „La o lună de la ultima adresare a Sfântului Sinod către guvernare pentru a revizui cel puţin Legea Antidiscriminării, constatăm cu desăvârşire că glasul Bisericii, a fost ignorat”.

„Luând prin jurământ datoria de a sta la strajă şi de a ne opune cu orice preţ răspândirii păcatului, situaţia ne cere astăzi să alegem între veşnicul Hristos şi vremelnica guvernare cu toată legislaţia sa anticreştină. Desigur că noi alegem a prima cale. Această raţiune a lucrurilor ne face să ne declarăm oponenţi şi să ne depărtăm deschis de cei care prigonesc făţiş Biserica lui Hristos şi să apelăm la scopuri strict terapeutice – la tradiţia canonică a excomunicării lor din Biserică până la îndreptare. Acest fapt îi va lipsi dintru început pe guvernanţi de accesul la Sfânta Taină a Împărtăşaniei, ca mai apoi, în depdendenţă de pocăinţă, să fie primiţi, sau respinşi definitiv, de la oricare slujire bisericească”, se arată în declaraţia Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova.

Dupa cateva ore, pe site-ul Mitropoliei găsim scris : „Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove se arată îngrijorată de apariția în mass-media autohtonă a unor titluri alarmiste conform cărora Biserica Ortodoxă din Moldova ar fi exclus guvernanții de la participarea la Sfintele Taine, în urma hotărârii luate în cadrul ședinței Sinodului BOM, de ieri, 20 iunie 2013.  Ținem să precizăm că membrii Sinodului doar ATENȚIONEAZĂ  puterea de vârf a țării asupra măsurilor canonice care ar putea fi luate ulterior și nici de cum NU A LUAT o hotărâre de excomunicare a cuiva din sânul Bisericii Ortodoxe. Pentru a evita pe viitor astfel de confuzii regretabile, rugăm jurnaliștii să citească cu mai multă atenție comunicatele emise de Direcția Mitropolitană.”

 

Purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei, Nicu Cârlig afirma pentru un important post de televiziune că pe site-ul Mitropoliei erau descrişi paşii care vor fi întreprinşi în cazul în care autoritățile nu vor lua act de doleanţele Bisericii. "Nu a fost luată o decizie de excludere imediată a acestora din Biserică", preciza domnia sa.

Ofensiva implicare a instituției bisericești în politică i-a deranjat pe politicieni. Vădit indignat liderul liberalilor conservatori, Mihai Ghimpu afirma că nimeni nu poate interzice politicienilor să meargă la Biserică. Liderul fracțiunii liberal democrate din Parlamentul moldav, Valeriu Streleț considera decizia clerului moldav ca fiind una "nefondată şi populistă". Mult mai energic, vicepreședintele Parlamentului moldovean, democratul Andrian Candu a punctat cât se poate de ferm. "Politicul a fost tolerant faţă de unii reprezentaţi ai Bisericii. S-a discutat în mai multe state despre proprietăţile biesericii, despre cum se colectează banii de la cetăţeni și despre veniturile care nu sunt declarate. Poate vom discuta la un moment dat şi despre impozitarea veniturilor Bisericii", a concluzionat  Candu. 

Dacă Episcopul de Bălţi şi Făleşti, Marchel, nu continua această controversă cu reprezentanții oficiali ai statului moldav, dezbaterea intra într-un con de umbră. Domnia sa declarat însă că, “ în fața șantajului la care se dedau autoritățile statului, Biserica nu va ceda” și a susținut că, "preoții nu se tem de impozitarea Bisericii." Condiționalul domnului Candu despre o virtuală impozitare a veniturilor bisericești era doar o descriere a pârghiilor existente în mâinilor parlamentarilor, o descriptivă sugestie pentru un cler prea obișnuit să se implice în viața statului moldav.

Potrivit datelor oficiale, Biserica Ortodoxă din Moldova (Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove), care este subordonată Bisericii Ortodoxe Ruse, are în componența sa 1 281 de parohii, mânăstiri, seminarii și alte entități. Biserica Ortodoxă din Basarabia (Mitropolia Basarabiei), subordonată Bisericii Ortodoxe Române are 309 de astfel de entități. Fostul secretar de presă al Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove, Octavian Moșin, declara în anul 2008 pentru agenția de presă Basa-Press că numărul lăcașelor sfinte, “a crescut de trei ori”. „Fiecare localitate dispune de biserică, iar cele mai mari dintre acestea au chiar câte două sau trei. Majoritatea acestora au fost construite din donaţii benevole ale credincioşilor, dar şi din donaţiile autorităţilor locale şi centrale”, spunea Moșin în 2008. Numărul relativ mare de instituții bisericești existente în Republica Moldova, ne spune că Biserica Ortodoxă din Moldova se plasează în topul celor mai profitabile instituţii din ţară, iar veniturile ei, neimpozabile, continuă să crească. Semn că posibilele plăți ale instituțiilor bisericești către stat ar putea avea o contribuție semnificativă în bugetele locale.

Constituţia Republicii Moldova asigură libertatea de credinţă, iar celelalte legi şi măsuri politice contribuie, în general, la libera practicare a religiei. Legea cu privire la cultele religioase, intrată în vigoare în 2007, recunoaşte rolul Bisericii Ortodoxe în istoria statului moldav, simplifică procedura de înregistrare şi înlesneşte accesul grupurilor confesionale la locurile publice, cerând doar ca grupurile să convină din timp cu autorităţile locale asupra acestor locuri. 

În hotîrârea de guvern numărul 719 din 17 noiembrie 1993 cu privire la statutul Bisericii Ortodoxe din Moldova la capitolul bunurile bisericești este prevăzut faptul că, “donaţiile materiale şi financiare ale credincioşilor, precum şi ale persoanelor juridice din Republica Moldova, făcute Mitropoliei nu sînt impozabile. Sînt scutite de impozite şi ajutoarele umanitare, acordate de către cultele din străinătate.” Prevederea este una care face posibilă pentru Biserica Ortodoxă din Moldova o cifră de afaceri ridicată.  

În Republica Moldova nu există religie de stat, dar putem observa că Biserica Ortodoxă din Moldova se bucură de un tratament preferenţial din partea guvernului. Mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldove are paşaport diplomatic, participă ca unică personalitate religioasă la unele sărbători naţionale şi apare cu regularitate pe prima pagină a ziarelor. Canalele de televiziune arată cu regularitate vizitele unor înalţi demnitari la bisericile şi mânăstirile Bisericii Ortodoxe din Moldova. Diverse instituţii, ca şcolile de stat şi spitalele, expun icoane pe pereţi. 

Inițiatorul unei profunde cooperării dintre Biserica Ortodoxă din Moldova și autoritățile statului a fost Vladimir Voronin. Guvernul Tarlev, a sprijinit în public strângerea de fonduri pentru repararea şi restaurarea mânăstirilor Căpriana şi Curchi. La 28 august 2008,ex-preşedintele Voronin a participat la consacrarea Mânăstirii Căpriana şi i-a elogiat pe cetăţenii şi „agenţii economici naţionali şi internaţionali,” care au strâns aproximativ 82 de milioane de lei (8 milioane de dolari americani) pentru reconstruirii mânăstirii. La 21 noiembrie 2008, fostul preşedinte moldovean declara într-un discurs public că mânăstirea Curchi este „un adevărat loc de pelerinaj pentru poporul moldovean” şi remarca faptul că repararea şi reconstruirea mânăstirilor sunt „exemple de cooperare între societate, guvern şi Biserică”. În campania electorală, preşedintele comuniștilor moldoveni, domnul Voronin s-a adresat clerului Mânăstirii Condriţa, spunând, pe 22 februarie, că Partidul Comuniştilor este singurul partid care a ajutat Biserica. Afirmând că „Iisus Hristos a fost primul comunist”, a adăugat apoi că PCMR este întocmai ca Biserica Ortodoxă din Moldova, iar toate celelalte partide sunt la fel ca Biserica Oortodoxă din Basarabia. Domnia sa i-a îndemnat atunci pe preoţi să voteze pentru el, ca persoană „care a făcut foarte mult pentru Biserică”, chiar dacă domniile lor nu pot sprijini PCRM-ul în mod public.

După ce comuniștii moldoveni au pierdut puterea politică, nu am observat ca noile autorități de la Chișinău să fi întreprins măsuri decisive pentru a împiedica intervenţia Bisericii Ortodoxe Moldoveneşti în viaţa politică. Aparent, în spatele acestor inacţiuni ar putea sta dorinţa guvernanţilor de a-şi consolida puterea politică şi sprijinul electoral prin intermediul adepţilor Bisericii Ortodoxe din Moldova şi a reţelei extinse de parohii aflate în subordinea acesteia. Preţul unei asemenea „cooperări” ar ține de o vizibilă îndoctrinare ortodoxă a politicilor publice. Manifestarea Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova cu privire la implementarea Legii cu privire la asigurarea egalităţii de şanse, este un principal  argument în favoarea acestei teze. Anchilozați în conservatorismul caracteristic, clerul ortodox moldovean nu a înțeles pe deplin rolul noilor curente politice care dețin puterea. Dincolo de legitatea dreptului de a avea și a practica o credință, există însă și legitatea faptului că nimeni nu este mai presus de lege Dincolo de moralitatea bineintenționatelor intervenții ale clerului moldav în politica statului, periclitarea parcursului european ar putea fi interpretată tendențios.

Ferma atitudine a vice președintelui Parlamentului moldovean vine să revoluționeze atitudinea administrației laice față de cea clericală și să confirme că odată cu schimbarea puterii politice, rolul Bisericii s-a schimbat. Biserica trebuie să își adminstreze gravele problem de imagine pe care le are și să revină la originile ei, pentru a ne ajuta să găsim cu toții pacea din suflete. 

Când Iisus le-a dat fariseilor celebrul răspuns – Dați Cezarului ce e al Cezarului și Domnului  ce este al Domnului, El a deschis o mult prea mare prăpastie. Prăpastia dintre Biserică și Administrație. Dacă Cezarul nu se amestecă în treburile Bisericii, nici Biserica nu ar trebui să se amestece în treburile Cezarului. Altfel, Domnul ar trebui să dea Cezarului tot ceea ce mirenii îi dau Domnului. Iar în cazul acesta deruta teologică ar deveni totală iar unii clerici moldoveni ar da bir cu fugiții.

Post Scriptum

Legea Antidiscriminare a fost adoptată pe 25 mai 2012, în pofida protestelor care au avut loc pe parcursul unui an. Documentul a fost adoptat cu votul deputaţilor din cadrul PL, PDM şi PLDM.

Adoptarea acestei legi a fost o condiţie înaintată de Uniunea Europeană pentru liberalizarea regimului de vize.

GHIMPU ȘI ARHIVA KGB DE LA TIRASPOL

Tensionarea situației din regiunea transnistreană i-a făcut pe deputații moldoveni să dezbată această problemă cu ușile închise. Motiv pentru opoziția comuniștilor moldoveni dar și pentru echipa conservatorilor liberali să se dea în spectacol. Deputaţii comunişti nu au fost de acord ca şedinţa Parlamentului să se desfășoare cu uşile închise. Domniile lor au deschis uşa sălii de şedinţe şi au invitat jurnaliştii în interior. În acelaşi timp, câţiva poliţişti, dar şi deputatul liberal Valeriu Saharneanu au oprit accesul presei.

 

Spectacolul văzut în fața ușilor Parlamentului a continuat și în sală. Eroul principal al acestei nepotrivite atitudini a fost Mihai Ghimpu. Deși a ieșit mai târziu în fața presei, pentru a afirma că regretă faptul că l-a promovat în politică pe ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa, liderul liberalilor conservatori, Mihai Ghimpu, a fost cel care a dat mult de lucru serviciilor de pază și protecție, însărcinate cu menținerea liniștii și a ordinii în ședință. În fața reprezentanților mass mediei moldave, domnul Ghimpu afirmă că i-a cerut lui Vitalie Marinuţa să îşi dea demisia din funcţia de minsitru al Apărării, pentru că a declarat că, în cazul unui atac din partea forţelor transnistrene, Chişinăul este gata dea o ripostă cuvenită. Domnia sa nu a dat jurnaliștilor amănuntele despre modul în care s-a desfășurat acest lucru. Mai mulți membrii ai legislativului moldovenesc, care au fost prezenți la ședința secretă, au relatat sub acoperirea anonimatului că domnul Ghimpu i-a cerut demisia ministrului Marinuța folosind mai multe expresii violente. Martorii au afirmat că isteria domnului Ghimpu a avut drept factor declanșator o serie de scurte convorbiri pe care domnia sa le-a avut cu liderul comuniștilor moldoveni. 

Mult mai demn, comunicatul de presă al ministerului Apărării pune lucrurile la locul lor. În înștiințarea ministerului Apărării se arată că declaraţia ministrului a fost interpretată eronat de către actorii politici şi propagandişti, care “au drept scop sfidarea adevărului şi intereselor de securitate naţională.” “Ca şi responsabil de politicile de apărare ale statului am apreciat starea de fapt a Armatei Naţionale, ca şi una de a fi gata în orice moment să facă faţă misiunii sale de bază. Este de datoria noastră să asigurăm această pregătire şi este raţiunea pentru care cetăţenii Republicii Moldova ne oferă contribuţia lor şi susţin Armata Naţională, inclusiv servind în cadrul ei. Observ că anume această constatare firească a stării de pregătire, în care se află capacităţile militare ale Republicii Moldova, este interpretată, de unii, total aiurit, ca şi declaraţii războinice”, a punctat Vitalie Marinuţa.

Declarația privind situația din regiunea transnistreană a fost elaborată de o comisie alcătuită din reprezentanți ai tuturor formațiunilor parlamentare. Propunerea domnului Ghimpu ca din această comisie specială să facă față membri ai liberalilor conservatori a fost respinsă de președintele Parlamentului moldovean, Igor Corman. Domnul Corman a preferat să-i includă în această comisie pe liberalii reformatori. Atitudinea președintelui legislativului moldav nu a fost deloc pe placul domnului Ghimpu care, birjărește, i-a spus tot ce crede despre dânsul. 

A doua zi, după o pauză în care comisia specială a lucrat asupra textului, declarația referitoare la Transnistria a fost adoptată. Deputații  socialiştilor moldoveni în frunte cu Igor Dodon, liberalii conservatori conduşi de Mihai Ghimpu, şi deputatul neafliat Mihai Godea, au fost cei care nu au votat pentru susținerea ei. 

Preşedintele fracţiunii liberal democrate din legislativ, Valeriu Streleţ a afirmat că declaraţia adoptată de marea majoritate a deputaților este una responsabilă, conştientă, care vine să menţină echilibrul în zona de conflict. "Una din principalele formulări vizează faptul că Parlamentul condamnă acţiunile unilaterale, care ar veni să impună frontiere în interiorul ţării şi care vor influenţa procesul de reglementare", a declarat Streleț. Liberal-democratul a scos în evidență faptul că în declaraţie nu este stipulat schimbarea formatului de negocieri.

Referindu-se asupra declarației adoptate de legislatorii moldoveni, deputatul comunist Artur Reşetnicov, a spus că ea poate sta la baza soluționării conflictului."Parlamentul a reuşit să depăşească această criză. Este o speranţă oferită tuturor locuitorilor la o rezolvare paşnică a conflictului transnistrean. Numai Parlamentul are mecanismele de depăşire a acestui conflict. Considerăm că declaraţia ar putea fi un fundament pentru rezolvarea paşnică a conflictului. Rezolvarea conflictului se poate face prin negocieri. Această declaraţie convine tuturor cetăţenilor şi din dreapta, şi din stânga Nistrului", a declarat deputatul comunist.

Deputaţii socialişti au refuzat să voteze declaraţia politică adoptată de Parlament. Potrivit lui Igor Dodon,  documentul este steril și nu duce la soluţionarea conflictului transnistrean. Socialistul consideră că statul moldav riscă să piardă regiunea separatistă iar singura modalitate de a evita un asemenea final, în opinia domniei sale, ar fi federalizarea Republicii Moldova.

Înțeleg atitudinea grupului politic condus de domnul Dodon. Partidul Socialiştilor a anunțat în mod public că sunt adepții federalizării. Plasarea domnului Ghimpu și a echipei sale alături de adepții declarați ai federalizării statului moldav reprezintă cea mai mare eroare politică a Partidului Liberal. Există voci care afirmă că motivația acestui gest politic ar putea fi în strânsă legătură cu aflarea la Tiraspol a arhivei KGB. Accesul la arhiva SIS, una dintre primele acțiuni de transparență pe care, domnia sa în calitate de președinte interimar al Republicii Moldova, le-a cerut din partea conducerii SIS, nu ar fi fost un gest dezinteresat. Gurile rele din interiorul principalului serviciu de inteligență a statului moldav afirmă că domnia sa ar fi făcut acest lucru pentru că și-ar fi căutat propriul dosar. 

Posibil, însă nu cred că domnia sa ar putea fi atât de mizantrop.

ISTERIA TRANSNISTREANĂ ȘI ROAD MAP-UL EUROPEAN

Liderul regiunii transnistrene a Republicii Moldova, Evgheni Şevciuk, a semnat zilele trecute un document privind „frontiera de stat” a regiunii, în care este inclus satul Varniţa dar și opt localități ale raionului Dubăsari aflate sub jurisdicţia Moldovei. Acest gest politic care presupune crearea unor detașamente paramilitare de control al acestei frontiere precum și controlul spațiului aerian transnistrean, vine să tensioneze negocierile referitoare la rezolvarea pașnică a diferendului de pe Nistru. Observatorii politici au tras un semnal de alarmă și au afirmat că “de la încetarea conflictului armat, părțile n-au fost niciodată mai aproape de reluarea ostilităților decât la momentul actual”.

Tensionata situație ivită pe segmentul transnistrean i-a făcut pe deputații moldoveni să solicite o şedinţă specială a Legislativului, în care, cu ușile închise vor fi abordate problemele din Transnistria şi provocările separatiştilor în raport cu Chişinăul.

În același timp într-un interviu acordat jurnalistului Doru Dendiu pentru portalul de știri Romanian Global News, ministrul  moldovean al apărării, Vitalie Marinuţa, a declarat că Armata Naţională este în stare să riposteze unor eventuale atacuri  venite din partea forţelor militare separatiste. Ministrul a răspuns în acest mod insistentelor întrebări ale reporterului  referitoare la capacităţile de apărare ale Republicii Moldova în cazul unei ipotetice escaladări a conflictului de la Nistru. Marinuţa a subliniat însă că nu există în prezent premise pentru începerea unor ostilităţi militare la Nistru.

Declaraţiile lui Marinuţa au fost prompt sancționate de către fracțiunea parlamentară a opoziției comuniste care i-au solicitat demisia. Grupul deputaților socialişti au înregistrat deja moţiunea de cenzură privind demisia. Comuniştii moldoveni au cerut excluderea lui Marinuţa din lista raportorilor pe subiectul conflictului transnistrean. În Parlament urmează a fi audiaţi vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov, ministrul de Interne, Dorin Recean, directorul Serviciului de Securitate, Mihai Balan, dar şi alţi oficiali responsabili de situaţia din raioanele de est.

Un alt interviu vine și el să pună pe jeratic întreaga clasă politică moldovenească.  Directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Romane, Dan Dungaciu, afirmă că în schimbul integrării europene, oficialii de la Chișinău ar trebui să cedeze regiunea transnistreană. Dungaciu consideră că o eventuală recunoaştere a independenţei Transnistriei de către Moldova şi România ar avea o legătură directă cu recunoaşterea provinciei Kosovo, de către Serbia, în schimbul unei poziţii mai confortabile în angrenajul euroatlantic. „Dacă sârbii au renunţat la o provincie pe care oricum nu o controlau pentru a obţine ceva mai bun în schimb, de ce n-ar face-o şi R. Moldova?”, s-a întrebat Dungaciu, în interviul acordat portalului ziare.com.

Cedarea regiunii transnistrene în favoarea unei eventuale uniri a Republicii Moldova cu România ori a unei posibile integrării europene a fost o idee care s-a vehiculat pentru prima oară în anul 2004. Directorul Institutului de Strategie Naționala din Rusia, Stanislav Belkovski, afirma într-un interviu acordat postului național de televiziune din Rusia, că vede firească o eventuală unire a Republicii Moldova cu România. În opinia lui, regiunea transnistreană ar urma să devină un stat independent, iar Găgăuzia, enclavă autonomă. 

Apropourilor pe care le face în mass media domnul Dungaciu li se suprapune insistența depusă  de oficialii de la Bruxelles pentru crearea unor puncte de control al imigrației de-a lungul râului Nistru. Această doleanță a europenilor a fost anunțată pe 18 iunie de către portalul de știri Omega. Deputatul comunist, membru al comisiei parlamentare de cooperare UE-Moldova, Alexandru Petkov afirma pentru acest portal că, în cadrul reuniunii Consiliului de Cooperare UE-Republica Moldova din Parlamentul European, directorul Serviciului European pentru Relații Externe Gunnar Wiegand, a declarat că UE va insista pe crearea de unui număr de șase puncte de control al imigrației de-a lungul râului Nistru. „Nimeni nu are nici o îndoială: Bruxelles-ul a dat comanda ca Moldova să fie divizată pe Nistru", a spus deputatul comuniștilor moldoveni. Autoritățile moldovenești au explicat însă că această decizie face parte a planului de acțiune privind liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană dar și a unui control mai efectiv al străinilor. Nu cred că oficialii de la Chișinău vor da curs academicelor sugestii ale domnului Dungaciu de renunțare benevolă la teritoriul de peste Nistru al Republicii Moldova. Și nici nu cred că oficialii europeni au puterea de a dicta o decupare a hărții Republicii Moldova, așa cum afirmă domnul Petkov. Observatorii politici cunosc faptul că deputații Parlamentului Republicii Moldova au votat în iulie 2005 legea numărul 173 cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităților din stânga Nistrului. Reglementarea pașnică a acestui diferend se face conform prevederilor acestei legi care presupune în linii mari faptul că regiunea transnistreană va reprezenta o unitate teritorială autonomă cu competenţe largi în diferite domenii şi va avea o legislaţie regională care nu va veni în contradicţie cu Constituţia şi legislaţia naţională a Republicii Moldova. Desigur soluţionarea definitivă a conflictului transnistrean şi reintegrarea Republicii Moldova presupune retragerea militarilor, armamentului şi muniţiilor străine de pe teritoriul ţării şi lichidarea Zonei de Securitate. Sunt absolut sigur că vizitele de la București a secretarului Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Nicolai Patrușev și a directorului CIA, John Brennan, au avut de a face cu menținerea păcii pe sectorul transnistrean.  Observațiile la calm făcute de către președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Corman sunt binevenite. "Trebuie să fim calmi, să avem o atitudine realistă, un dialog permanent cu cei care participă la negocierile în formatul 5+2, misiunea OSCE, Ucraina, Federaţia Rusă. Trebuie să ne conjugăm eforturile. Este în interesul tuturor să avem linişte şi stabilitate", a declarat Igor Corman la întoarcerea de la Bruxelles. Insistența cu care se încearcă în aceste zile isterizarea societății moldovenești  nu este benefică. Cei care fac acest lucru își doresc dezghețarea conflictului de pe Nistru doar pentru ca la Vilnius, statul moldav să nu aibă nici o șansă pentru a primi un „road map” european.