Basarabeanul Băsescu

Evenimentele politice de la București au luat clasa politică de la Chișinău prin surprindere. 

Pe culoarele Parlamentului moldav, deputații sunau pe malul Dâmboviței pentru a se convinge de faptul că Adrian Năstase a încercat să se sinucidă ori pentru ca, retoric, să întrebe siderați dacă nu cumva eforturile justiției românești în a combate corupția au depășit anumite… bariere!

Puțini jurnaliști chișinăuieni au îndrăznit să prindă în agenda zilei teme în care să se dezbată dedesubturile suspendării lui Băsescu, ori din care să se înțeleagă drama prin care trece fostul premier al României – o jenă a bântuit prin redacțiile de pe malul Bâcului, cea în a spune că regele e gol! 

Bucureștiul rămăsese a fi o adevărată Mecca a democrației. Evoluțiile proceselor democratice de la București au fost copiate, reproduse și aplicate de către clasa politică moldavă. Bucureștiul, care și-a asumat rolul de avocat dar uneori și rolul de procuror, a fost exemplul urmat de către elitele politice de la Chișinău. 

 

Dimineața, la cafea, exact ca și pe terasele bucureștene, unii consideră că USL-ul are dreptate și că Băsescu și-a depășit atribuțiile, alții spun că ba pe a mă-tii, Crin de-aia a luat puterea să îl grațieze pe Năstase!

Elitele intelectualității moldovenești argumentează fierbinte, cu țigara și cafeaua în mână – mulțimea, trage coada sapei pe dealurile toride înjurând metodic seceta. Au timp să înțeleagă doar că, acolo la București, dacă pe acela l-au pus la dubală, înseamnă că e mai bine – vezi la noi așa ceva nu se întâmplă!

 

În discuții semi oficiale, președintele legislativului moldovean afirma că politicienii moldoveni ar trebui să urmărească cu multă atenție luptele politice din România. Domnia sa nu a specificat, dacă e vorba de a copia rapida brutalitate cu care s-au schimbat atribuțiile unor instituții publice românești ori de a învăța prin greșelile altora cum să eviți derapajele de la democrație.

Alți politicieni tac. Nici un oficial nu s-a expus clar asupra evenimentelor petrecute la București. Primul ministru moldovean, Vlad Filat, deși a așteptat o oră pentru a avea o discuție video cu premierul Victor Ponta, a considerat că e mai bine să nu comenteze sensibilele tematici bucureștene. Domnia sa s-a arătat doar bucuros că premierul român va veni la Chișinău.

Posibil. Victor Ponta are nevoie acum de o schimbare a atenției publice, scandalurile politice încep în mod vizibil să-i șifoneze imaginea iar președintele suspendat ar putea culege simpatia dar și mila electoratului.

Românii, care au fost doar martori tăcuți ai jocului de putere, vor trebui ca pe 29 iulie să își spună cuvântul. La București, unii vorbesc despre faptul că cetățenii români cu domiciliul în străinătate nu ar trebui să participe la vot, vezi Doamne, ei nu știu ce se întâmplă acasă! 

În Republica Moldova, pe lângă ambasadă, statul român are deschise încă trei consulate. 

Domnule Ponta, pe 29 iulie, în spațiul dintre Prut și Nistru câte puncte de votare vor fi deschise?

Băsescu a câștigat în fața lui Mircea Geoană doar datorită voturilor din Republica Moldova. De aia e basarabean.

O Moldovă Federală pe banii lui Merkel?

O privire de peste gard, aruncată din curtea vecinului poate vedea mult mai clar stadiul în care îți este gospodăria. Un bulgar, copreşedinte al Adunării Parlamentare a Parteneriatului Estic, afirmă că Moldova are mai degrabă probleme cu dezvoltarea economică decât cu democrația – corect.

Tot Kristian Vigenin, zice că dacă este acceptată de Chişinău şi Tiraspol modelul federal  de dezvoltare al unei Moldove reîntregite ar putea fi o soluţie pentru rezolvarea conflictului de pe Nistru.

Co-președintele Euronest aduce pe agenda mediilor de la Chișinău chestiunea federalizării. Idea refuzată inițial de către cel de al treilea președinte în exercițiu al Republicii Moldova, după întâlnirea de la Mesenberg  din 5 iunie 2010 a cancelarului german Angela Merkel cu președintele rus Dimitrii Medvedev, este una care apare din ce în ce mai des în  spațiul public moldovenesc.

Memorandumul de la Mesenberg, este considerat de către marea majoritate a experților ca fiind pentru Federația Rusă un test de sinceritate.  Punctul patru al acestuia se referă în mod direct la regiunea transnistreană. 

“Respectând eforturile aflate în desfășurare (Declarația Rusiei și Ucrainei din 17 mai 2010 si Declarația Înaltului Reprezentant C. Ashton din 17 mai 2010) UE si Rusia vor colabora în special pentru o rezolvare a conflictului din Transnistria având in vedere să obțină un progres tangibil in cadrul formatului stabilit 5+2 (Rusia, Ucraina, Moldova, Transnistria, OSCE, UE, SUA). Aceasta colaborare ar putea include și un angajament comun UE-Rusia, care ar garanta o tranziție lină a situației actuale către o soluție finală.”

Pornind de la faptul că cele două mari puteri sunt țări care au o tradiție federală, este firesc ca soluția finală obținută de Comitetul politic și de securitate UE-Rusia pentru reglementarea diferendului transnistrean să fie una federală.

Portalul Romanian Global News a scris recent, cu referinţă la surse de la Chişinău şi Berlin care au participat la întâlnirile de la Rottach-Egern ale premierului Vlad Filat şi liderului separatist, Evgheni Şevciuk, că Germania și Federația Rusă insistă asupra unei formule de federalizare a Republicii Moldova. Potrivit surselor, în cadrul discuţiilor a fost invocată inclusiv Găgăuzia care ar putea fi parte a procesului de federalizare. 

Aflat într-o vizită în Federaţia Rusă, la rândul său deputatul neafiliat Igor Dodon, cere clasei politice de la Chişinău să promoveze ideea federalizării ţării. „Consider că actuala clasă politică moldovenească şi mediul de experţi, comentatorii politici trebuie să înceapă să discute public, deschis, sincer şi obiectiv despre opţiunea federalizării pentru rezolvarea definitivă a problemei transnistrene”, spune liderul socialist.

În aceste condiții, președintele Parlamentului, Marian Lupu, este singurul care are un punct diferit de vedere. Într-un interviu recent, liderul legislativului moldovean recunoștea că vocile care vorbesc despre federalizarea Republicii Moldova sunt voci care se aud atât de la Moscova cât și de la Berlin.  “Asemenea voci care vizează federalizarea Republicii Moldova se aud nu doar de la Moscova, sunt voci și din Europa şi voci destul de puternice. Acestea nu ţin cont de faptul că în înţelesul moldovenilor,  cuvântul federalizare, reieşind din situaţia actuală, din istoria din ultimii 20 de ani, este unul echivalent cu definiţia de fragilizare a ţării. Noi şi aşa suntem un proiect statal în proces de dezvoltare, în proces de afirmare şi atunci dacă acest proiect se mai fragilizează, se creează foarte mari probleme.”, a declarat Marian Lupu.

Responsabila pentru de Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrala din Ministerul de Externe al Germaniei, Patricia Flor,  menţiona într-o notă diplomatică adresată ambasadorului moldovean la Berlin că înţelege reacţia „dureroasă” a reprezentanţilor Chişinăului la orice amintire a conceptului de „federalizare”, dar explică reacţia respectivă prin cunoaşterea slabă de către politicienii moldoveni a noţiunii. Potrivit responsabilului german, este puţin probabil să se identifice o soluţie a ghemului transnistrean în condiţiile continuării unor insistenţe ale Republicii Moldova pentru menținerea principiului statului unitar în rezolvarea diferendului.

Marea majoritate a presei moldave se ferește în a scrie cuvântul federalizare  alături de premierul Filat. În același timp datorită deselor întâlniri ale premierului cu liderul de la Tiraspol, subiectele mediatice care țin de reglementarea conflictului transnistrean încep să apară din ce în ce mai des. Și tot mai des apar și dezbaterile care au ca subiect principiul federal de guvernare al unui stat.

Semn clar că nota înaltului reprezentant al Ministerului de Externe german, prin care se cerea în mod imperativ ca Republica Moldova să se debaraseze de fobia federalismului, la Chișinău a fost recepționată și se îndeplinește.

Vizitele de documentare în Germania, pentru experţii în dreptul constituţional de pe ambele maluri ale Nistrului, deja au avut loc. Mai urmează acum ca pe site-ul Ambasadei Germaniei la Chișinău să apară anunțuri pentru organizarea unor vizite de documentare ale experților și jurnaliștilor autohtoni prin care aceștia să fie specializați federalism.  Abia atunci vom ști cu siguranță că finanțarea versiunii finale este garantată. De Germania Federală.

Exagerări moldave

Premierul moldovean Vladimir Filat a recunoscut că a exagerat. Recunoașterea faptului că pe domnia sa l-a luat gura pe dinainte s-a făcut mai greu. Si doar sugerată. Primul ministru a aruncat cuvintele în balta mediatică moldavă cu gândul ascuns că doritorii de a pleca la cules de căpșune spaniole, îi vor spune mulțumesc, mai târziu, în cabina de vot.

La canalele de televiziune, primul ministru a tot promis că până la finalul acestui an, Republica Moldova, va obține regimul liberalizat de vize. Apoi a spus că suntem în întârziere și că am putea fi amânați.

Anterior, ministrul Afacerilor Externe, Iurie Leancă, se jura cu mâna pe inimă că va demisiona dacă Moldova nu va avea regim liberalizat de vize cu UE până pe 31 decembrie 2012. 

Puțini dintre cetățenii moldoveni cunosc cu adevărat ce înseamnă regim liberalizat de vize. Deși sunt așteptați de Vladimir Filat, să-i dea un vot de încredere, marea masă a moldovenilor habar nu cunosc despre exagerările premierului.

Șeful delegației Uniunii Europene la Chişinău, Dirk Schubel, a pus punctele pe i. Oficialul european nu a exagerat. El a explicat că moldovenii nu se vor putea angaja la muncă în ţările Uniunii Europene, și acest lucru se va întâmpla chiar dacă va fi semnat Acordul de liberalizare a regimului de vize."Liberalizarea regimului de vize presupune vize de scurtă ședere pe teritoriul zonei Schengen. Odată ce necesitatea vizelor va fi abolită, cetățenii moldoveni vor putea intra și cătători liber în statele membre UE care sunt membre ale zonei Schengen pentru o perioadă de trei luni. Liberalizarea regimului de vize nu presupune nici șederile de lungă durată și nici angajarea", a subliniat Schubel

Ca să-i trezească din somnul lor pe moldoveni, oficialul a aruncat încă o găleată de apă rece, afirmând că nici acei moldoveni care vor dori să rămână pe teritoriul unui stat Schengen pentru o perioadă mai lungă, nu vor avea posibilitate să fie angajați în câmpul muncii. "Angajarea legală în câmpul muncii va continua să depindă de legislația națională a fiecărei țări, ca și în cazul permiselor de muncă", a conchis Șeful delegației Uniunii Europene la Chişinău.

Mai treaz și fără exagerări s-a dovedit a fi președintele Parlamentului, Marian Lupu, care a spus că nu crede deloc în faptul că Republica Moldova va beneficia de regim fără vize cu Uniunea Europeană până la 31 decembrie 2012. „Politicienii trebuie să fie sinceri şi cinstiţi cu cetăţenii. Nu suntem în drept să le creăm nişte aşteptări care nu se vor îndeplini”, a declarat Lupu, adăugând că termenul real de obţinere a unui regim fără vize este de aproximativ trei ani, în funcţie de calitate reformelor implementate.

Anterior liderul Partidului Democrat din Moldova, a declarat de asemenea că nu vede o legătură serioasă între liberalizarea regimului de vize și drepturile minorităților sexuale.

Poate supărat pe sinceritatea și lipsa de exagerare a președintelui Parlamentului, directorul IPP, Arcadie Barbăroșie, declara că Marian Lupu dacă nu vede legătura dintre minorităţi sexuale şi liberalizarea vizelor, ar fi ”greu de cap”.”E greu de cap dl. Lupu, daca nu vede legătura, și chiar riscă să-și piardă prețioasa viață! Chiar nu este legătură între liberalizarea regimului de vize, dar este legătură cu respectarea drepturilor omului, și păcat că șeful parlamentului nu înțelege lucruri elementare”, scria Arcadie Barbăroșie pe profilul său de Facebook.

Tot în acel mesaj analistul politic l-a îndeamnat pe Marian Lupu să ceară sfaturi și ajutor de la un model de sinceritate din politica moldavă - Vladimir Filat ”Iată pentru lichidarea analfabetismului dlui președinte și a colegilor săi de partid și parlament, mai grei de cap. Dacă nu poate accesa netul, să ceară copia de la colegul de Alianță, dl Filat”, scria analistul.

Analfabetismul politic al președintelui Parlamentului este mai greu de văzut. Modelul de sinceritate și moralitate comportamentală al politicii moldovenești, la care făcea trimitere indirectă cunoscutul analist politic acoperă carențele domnului Lupu.  Apropo, domnule Barbăroșie,  va demisiona oare ministrul de externe pe 31 decembrie sau era doar o exagerare?

Între boanghene şi mitici de Sabin Gherman

Cam o dată pe săptămână mă sfădesc cu un prieten de peste munţi pe chestia asta a transilvănismului. El zice că nu-i bine să spunem tot adevărul, că popoarele au nevoie de minciuni frumoase.

Într-un fel, îl înţeleg – numai că se enervează şi varsă halba de cîte ori îi amintesc cum se plimba Iorga, prim-ministru atunci, cu Lincolnul cumpărat de timişoreni pentru Timişoara. Lui Iorga i-a plăcut maşina şi a luat-o la Bucureşti, pur şi simplu .

Amicul meu îmi spune apoi că “ce-ai bă Ghermane cu Mioriţa şi meşteru' Manole?”, că astea-s mituri fundamentale. Şi vărs şi eu halba, de ciudă că nu-s aşa deştept să-nţeleg cum au ajuns mit fundamental doi români invidioşi care vor să omoare un alt român. Nu înţeleg nici de ce-i aşa fain să zideşti ziua şi să dărâmi noaptea, ca la casa de nebuni.

Eu rîd că în Sud habar n-au să taie porcu', că-l mănâncă-ntr-o săptămână ş-apoi li se lipesc maţele, el contra-atacă pe chestiunea puturoasă a rîntaşului. Uneori îl las să miroase o pălincă – şi devenim supuşi ca nişte iobagi simpatic.

Unii ar numi asta râcă identitară. Alţii, separatism. Pentru analişti, am fi subiect de best-seller, dar noi nu bem niciodată atît de mult. Nevestele noastre, a mea – ardeleancă din Tîrgu Mureş, a lui – olteancă de Gorj, rîd mereu de noi şi ne iau cardurile şi pleacă la shopping – să ne pedepsească.

Noi nu facem decât să ne ironizăm imperfecţiunile; boaghena lui e absolut egală cu miticul meu. A fost nevoie de două decenii să ne descoperim, ca pe dosarele alea pe care scrie “confidenţial” şi la care doar mai-marii din politică au acces. Şi, de aici: un paradox domestic: în timp ce noi glumim pe seama diferenţei, chiar ăia cu acces la dosar, politicienii, încă sunt prinşi în scrobeala identităţii unice şi obligatorii. Ei ar vrea să facă din noi, ăi mai simpli români, rezervoare de valori universale – să ne-mpacheteze în roş-galben-albastru ca pe păstrăvii puşi la cuptor.

Într-o zi am încercat să vorbesc cu un amic politician despre dreptul la diferenţă – şi s-a speriat aproape: ai înnebunit? iară drepturi? Mai avea un pic şi-mi elibera certificat de turmă unitară.

Acuma aştept să vină iar amicii mei de peste Carpaţi, că mi-am luat ciolan de la Mureşan, de-ăla bio, să le ard un gulaş ca să-i complexez definitiv. Pe Ioşka bacsi, vecinu', l-am chemat de martor, ca-n Mioriţa.

Şi m-o-nvăţat aşa – Ioşka bacsi: ştii cînd ne-o fost nouă ăl mai bine în Ardeal?: când or plecat politicienii unguri şi încă nu veniseră ăia români.

Voalatele amenințări ale premierului

Primul ministru Vlad Filat este gata să își sacrifice cariera politică. Afirmația a fost făcută în cadrul unei emisiuni recente a postului public de televiziune. Sacrificiul premierului moldovean va fi făcut din mare dragoste față de noi, cetățeni ai acestei țări căci renunțarea la fotoliul de premier va fi făcută doar dacă oficialii europeni nu vor oferi Republicii Moldova regimul liberalizat de vize. 

Cu alte cuvinte, dacă din diferite pricini, până la sfârșitul acestui an moldovenii nu vor călători fără vize în Uniunea Europeană, Vlad Filat își va da demisia. ”Dacă se va continua cu acest joc de-a integrarea europeană, va trebui și eu să iau decizii. Vreau să vă spun că nu mă țin de funcția de prim-ministru”, a declarat Filat la postul public de televiziune.

Pricinile, pe care primul ministru moldovean le consideră ca fiind niște “jocuri”, ar ține de ceea ce Vlad Filat consideră a fi “o lipsă de susținere guvernamentală”. "Instituţiile europene nu stau şi aşteaptă ca noi să găsim principii şi valori europene, dar moldoveneşti. Ori avem sprijin politic ca să ducem la bun sfârşit programul respectiv,ori nu avem. Mai mult jocul de-a guvernarea nu se acceptă", a declarat primul ministru la Moldova 1. 

Piatra aruncată de liderul liberal democrat în grădina alianței de guvernare are o țintă directă și face trimitere la reticentele declarații ale unor înalți oficiali ai Partidului Democrat vis-a-vis de legea antidiscriminare dar și la pertinenta afirmație a președintelui Parlamentului moldovean despre euro-realism. Filat s-a arătat nemulţumit de faptul că proiectul Legii Anti-discriminare, elaborat de Guvern, nu a fost acceptat cu entuziasm de PL şi PD, formaţiuni care şi-au exprimat rezervele faţă de sintagma ”discriminare sexuală”.Iar recent, Marian Lupu s-a declarat a fi un euro realist care își dorește să vorbească mai mult despre reformele care sunt implementate în Republica Moldova și mai puțin despre circulația liberă a cetățenilor moldoveni în spațiul Uniunii Europene.

Veridicitatea cuvintelor lui Marian Lupu se pare că l-a supărat pe  premierul moldovean, și de aceea domnia sa a ținut să sublinieze  că “nimeni nu îl va face eurosceptic”. Anume această explozie a premierului moldovean a culminat cu afirmația referitoare la faptul că nu se ține de funcția de șef al guvernului. 

Enunțurile făcute de primul ministru ascund în ele voalate amenințări.  Acestea se referă la o improbabilă reformare a cabinetului de miniștri dar și la o posibilă nouă confruntare în sânul alianței de guvernare. Analiza afirmațiilor făcute de Vlad Filat ne vorbește despre faptul că domnia sa cere mână liberă pentru reformatarea guvernului AIE 2. O reformatare dureroasă pentru celelalte componente din alianță, iar de la aceste dureri vine și improbabilitatea ca Partidul Liberal și Partidul Democrat să-i ofere primului ministru libertatea solicitată.  De asemenea asistăm și la un transfer de responsabilitate pentru neonoratele promisiunile făcute de către miniștrii liberal democrați pe umerii colegilor lor de altă orientare politică din cabinetul de miniștri. 

Certitudinea faptului că Uniunea Europeană nu va acorda facilitările cerute de ministrul Iurie Leancă la libera circulație a moldovenilor în spațiul european, este considerată de către primul ministru ca fiind o eroare comună a întregului guvern și nu o lacună de comunicare a ministrului liberal democrat. 

Anterior reprezentantul Uniunii Europene la Chișinău a recunoscut că neacceptarea de către legislativul moldav a legii anti discriminare nu este un motiv real pentru încetinirea procesului de apropiere al Moldovei de structurile europene. 

O posibilă reformatare a guvernului nu este în acest moment posibilă. Reformatarea va aduce după ea nedorite certuri în sânul coaliției, certuri care vor da așii necesari opoziției parlamentare pentru a reveni în prim planul atenției publice. O vorbă din bătrâni ne îndeamnă să așteptăm toamna. Că atunci se vor număra bobocii.

Pașnicul Băsescu

Vizita la București a președintelui moldovean Nicolae Timofti a stat sub delicata pecete a schimbării de guvern. Deși reușita ședinței comune a celor două guverne, moldovean și român, ar fi trebuit să convingă majoritatea aleșilor poporului român că premierul Mihai Răzvan Ungureanu ține bine cîrma, lucrurile au scăpat de sub control. La 48 de zile de activitate, guvernul Ungureanu a fost demis de către majoritatea parlamentară, președintele Băsescu numindu-l deja pe liderul PSD, Victor Ponta, să alcătuiască noul guvern al statului român.

Cu un Andrei Marga la Externele românești, cu Titus Corlățean la Justiție, și cu Mircea Diaconu la Ministerul Culturii, prima echipă a guvernării Ponta este una care are ca principală misiune asigurarea victoriei Uniunii Social Liberale, în alegerile locale din iunie. Tot guvernul Ponta este cel care va trebui să asigure buna desfășurare a alegerilor parlamentare din toamna acestui an.

 

În pofida schimbărilor la nivel politic care au loc în această perioadă la Bucureşti, mediile de informare au notat că președintele moldovean s-a dus cu gînduri bune pe malul Dîmboviței. Gînduri bune și speranțe pentru rezolvarea unor probleme dificile.

În contextul amplasării scutului antirachetă, președintele statului român a fost întrebat de jurnaliști, dacă Republica Moldova ar putea deveni o zonă tampon între Rusia şi NATO. Preşedintele Traian Băsescu, a afirmat că statul român își dorește ca Republica Moldova să devină stat de frontieră al Uniunii Europene, şi nu unul tampon. Febrilele întrebări ale jurnaliștilor vin în consonanță cu  frămîntările cetățenilor moldoveni dar și ale noului președinte moldovean. Diplomaticul răspuns al președintelui român a fost însă unul liniștitor doar pentru cetățenii români -  „Cum vă imaginaţi că Republica Moldova poate fi un tampon? Pentru ce? Doar pentru că România are un număr de rachete pe teritoriul său? Nu. Când împreună cu partenerii noştri strategici pe linie de securitate, cu Statele Unite, am stabilit instalarea elementelor scutului antirachetă pe teritoriul României, nimeni nu a luat în considerare că Federaţia Rusă ar putea fi un risc la adresa securităţii naţionale a României sau a unor state membre NATO", a declarat Traian Băsescu.

Finalul propoziției rostită de șeful statului român scoate în evidență faptul că, deși riscurile de securitate sunt minime pentru România, riscurile pentru Republica Moldova sunt ridicate. Aceste riscuri la adresa statului moldovean au fost subliniate recent și de către trimisul special al Federației Ruse, Dimitrii Rogozin, care a scos în evidență faptul că o apropiere mai mare a Republicii Moldova față de statul român, pune sub îndoială reîntregirea statului moldovean.

Frămîntările cotidiene pe care le cunoaște la Chișinău președintele Timofti, la București s-au transformat într-o dezarmantă sinceritate, observată cu ochiul liber. Cîteva gafe verbale, și cîteva nedumeriri, au scos în evidență acest lucru. 

Sinceritatea lui Băsescu a fost și ea la fel de dezarmantă, Traian Băsescu l-a anunţat pe președintele moldovean că-i dăruieşte o biserică de lemn în stil maramureşean care va fi amplasată unde va decide Preşedinţia de la Chişinău.  Băsescu a anunţat şi despre o donaţie de un milion de cărţi în limba română pentru Guvernul moldovean. 

Iulian Ciocan, de la Europa Liberă nota că milionul de cărți urmat vizitei lui Timofti la București ar putea fi cel mai frumos rezultat. “Proaspătul preşedinte reuşeşte, iată, din a doua călătorie, să aducă ţării ceva palpabil – un milion de cărţi!”, scrie entuziasmat jurnalistul. Probabil Timofti vroia altceva mai palpabil. Probabil întrebările la care președintele moldovean a așteptat cu înfrigurare un răspuns au ținut de plasamentul geopolitic al Republicii Moldova. Poate tema federalizării Moldovei a fost una la care Nicolaie Timofti și-ar fi dorit un sfat. Și poate tematicile care țin de continuarea proiectelor de interconectare energetică dintre România și Republica Moldova să fi fost pe lista de interese a șefului statului moldovean. 

E posibil ca la nivelul discuțiilor particulare, președintele moldovean să fi primit un răspuns la aceste problematici, însă la nivelul simbolic răspunsul lui Băsescu la voalatele amenințări ale lui Rogozin a fost unul pașnic și a ținut de biserică și de carte.

O biserică și cărți – un răspuns pacifist iată răspunsul lui Băsescu pentru Rogozin. Ceea ce ar putea fi tradus pe moldovenește -  doar prin voia lui D-zeu și prin cultură vă mai puteți salva din fața federalizării!

Un răspuns de diplomat

Comentatorii politici, jurnaliștii, reprezentanții societății civile nu sunt decidenți politici. Decidenții politici sunt acele persoane care au fost investiți de către parlamentari cu mandatul de a lua decizii spre reglementarea vieții social-politice dintr-un stat. 

Comentatorii politici, jurnaliștii și reprezentanții societății civile au dreptul moral de a pune sub presiune atât pe cei care alcătuiesc clasa politică cât și pe cei care sunt reprezentanți guvernamentali. 

Accentele care apar în discursurile publice al acestora pot fi luate, sau nu, în considerare de către decidentul politic. Subliniem - decizia de dezvoltare a vectorilor politici existenți în societate rămâne a fi luată de către cei care se află la guvernare.

Comentatorul român Cristian Ghinea, scria în mediile de informare românești că „Republica Moldova este pusă la colț într-un mod primitiv de Dmitrie Rogozin. Dacă ar fi fost însărcinat din partea Kremlinului să aducă pacea, Rogozin ar fi folosit vizita sa în regiune pentru a înțelege cele două părți, pentru a căuta soluții posibile.” 

Domnia sa, sugera că Rogozin ar fi venit în Republica Moldova să dea cu pumnul în masă și să facă publice niște condiții inacceptabile de soluționare a diferendului transnistrean.  Accentele puse în materialul domniei sale vin să pună un anumit tip de presiune asupra factorilor decidenți de la Chișinău. Nici un oficial moldovean nu a dat un răspuns.

Declarațiile liderului Partidului Socialiștilor de la Chișinău, Igor Dodon, referitoare la faptul că viitorul  Republicii Moldova va fi unul federal, au pus și ele un alt tip de presiune asupra membrilor cabinetului moldovean de miniștri. Și domnia sa s-a ales doar cu tăcerea.

Tăcerea pe care au păstrat-o membrii guvernului condus de către premierul Filat a scos din răbdări. Nerăbdător să vadă acțiuni concrete luate de către guvernanții chișinăuieni, unul din maeștrii jurnalisticii moldave, Constantin Tănase, nota în publicația “Timpul” că  vizita oficialului rus Rogozin la Chişinău „a demonstrat că actuala guvernare a R. Moldova nu este una capabilă să se bată pentru interesele naţionale de moment şi de perspectivă ale acestei ţări”. 

La rândul său, președintele Institutului de Relații Internaționale al Academiei  Române, Dan Dungaciu, în cadrul unei emisiuni radiofonice matinale, vorbea despre necesitatea oficialilor moldoveni de a avea dezvoltată o strategie de ieșire din neformalele negocieri  începute de către Vlad Filat și Evghenii Șevciuk. Fin observator al proceselor politice din Republica Moldova, Dungaciu sublinia faptul că discuțiile celor doi lideri ar putea intra pe un făgaș nedorit și că “ar putea fi prea târziu pentru ca oficialii de la Chișinău să ceară sprijinul colegilor lor de la București”.  

Tăcerea pe care au păstrat-o oficialii moldoveni vis-a-vis de declarațiile vice premierului rus Dimitrii Rogozin au fost și sunt justificate.  Diplomația de care dau dovadă autoritățile de la Chișinău vine din afirmațiile pe care Rogozin le-a făcut pentru presa rusă, afirmații care nu și-au găsit locul în relatările făcute de către mediile moldave. Rogozin a recunoscut că a fost la Chișinău și la Tiraspol pentru a face cunoștință cu realitățile de pe teren. 

“Mai întâi trebuie analizata situația, pentru a o privi din toate unghiurile posibile. Sa privești la Transnistria si la Moldova in format, ca sa zic așa, 3D. Să miroși, să simți. Sa înțelegi cu cine ai de a face, cine sunt partenerii. Sa te dezbraci de o reputație străina noua de contextul real. Prima mea misiune in calitate de emisar special a fost să înțeleg aceste probleme. Nu pentru un raport, ci pentru mine. Am reușit. În al doilea rând, pentru rezolvarea acestor probleme încâlcite vitală este susținerea societății. Pe care am primit-o in Transnistria. La Chișinău i-am dezamăgit pe sceptici. Pe cei care au considerat ca va veni un om care, înainte de toate, va scoate din buzunar nu un carnet de notițe, ci un ciocan si va lovi în cap. Ceea ce nu s-a întâmplat.”, a spus Dimitrii Rogozin în interviul pe care l-a acordat publicației ruse Komersant.

Răspunsul  pe care comentatorii politici, jurnaliștii și reprezentanții societății civile de la Chișinău sau București l-au solicitat prin presiunile făcute asupra factorilor de decizie timp de două săptămâni, a fost dat zilele trecute. Andrei Neguță, în calitatea sa de ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă, a fost cel care prin declarațiile sale făcute pentru mediile de informare ruse,l-a pus într-o situație delicată atât pe premierul Filat cât și pe ministrul de externe, Iurie Leancă.  Ambasadorul Neguţă declara pentru ITAR-TASS că evacuarea militarilor ruşi din Transnistria ar pune în pericol securitatea Republicii Moldova, dar şi securitatea regională.

Răspunsul mult așteptat a fost unul calm. Ministrul afacerilor externe şi integrării europene al Republicii Moldova, Iurie Leancă, a afirmat că militarii din fosta Armată a 14-a care staţionează în regiunea de est a Republicii Moldova şi muniţiile stocate în zonă, trebuie evacuate.

'Poziţia noastră, care este conformă Constituţiei, principiului şi dreptului internaţional, este că ceea ce a mai rămas din Armata a 14-a nu are ce căuta în Republica Moldova şi trebuie să depunem eforturi conjugate pentru a obţine evacuarea muniţiilor care s-au mai păstrat în raioanele de est ale Republicii Moldova', a subliniat Iurie Leancă. 

Un răspuns care vine să confirme faptul că diplomația moldavă are în fruntea sa un profesionist. Doar un profesionist poate face față presiunilor venite din partea jurnaliștilor, comentatorilor politici sau a reprezentanților societății civile. Și doar un diplomat de carieră poate da un răspuns la care oficialii din Federația Rusă nu pot avea nici o obiecție, căci este vorba de rezoluția OSCE de la Istanbul, rezoluție asumată și de către Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse. Un răspuns calm venit să dea de gândit celor care i-au pus sub presiune pe decidenții guvernamentali. Festina lente, par a spune decidenții de la Chișinău.