Saturday, January 26, 2013

GRABA STRICĂ TREABA ORI VITEZOMANUL GHIMPU



"..tu-i maiu-măsii eu de Ardeal, de Bosfor şi de Dardanele... " exclama Mihai Ghimpu pe data de 22 ianuarie. Fulminantul excurs spre origini al domniei sale, ce pleca din Ardealul românesc pentru a ajunge până pe malurile Mării Egee, era prilejuit de obstinația cu care liderul liberal încerca să atragă atenția reprezentanților presei. Deranjat că în dimineața zilei de 22 ianuarie,  reprezentanţii mass-mediei încercau să obțină și alte reacții și nu numai pe cele ale sale, președintele Partidului Liberal i-a înjurat de mama focului pe ziariști.

 Înjurătura, ascundea o nefirească grabă de a se expune asupra situației politice create. Nechibzuința de care dădea dovadă liderul liberalilor în fața presei, fusese deja taxată de către agenții de circulație ai Poliției române. Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Iași, președintele liberalilor moldoveni  a făcut exces de viteză. Potrivit Poliției Iași, în data de 17 ianuarie curent, în localitatea Târgu Frumos din România, Ghimpu a fost surprins de radare în timp ce conducea cu viteza de 150 km/oră. Iuțeala cu care acesta a încălcat regulile de circulație din România și modul în care a înjurat ziariștii moldoveni, ne spun că această pripeală venea din necesitatea de a ascunde cât mai repede gravele derapaje de la democrație admise de către participanții la vânătoarea din 23 decembrie.

Viteza de 150 km/oră atinsă de politicianul moldovean pe raza unei localități din județul Iași ne arată că starea psihologică a domniei sale era puternic afectată de o serie de factori externi. Nici decesul unei persoane nevinovate, nici conjurația tăcerii și nici amestecul unor membrii de vază ai Partidului Liberal în această conspirație nu a fost de natură să-l facă să renunțe la vacanța de Crăciun. Altul era motivul pentru care Ghimpu băga viteză. 

Notam anterior că  liberalii   au dreptul moral de a solicita ca funcția eliberată de Zubco să le revină. Vizibila apropiere a liberalilor moldoveni de Partidul Democrat, precum și multitudinea de cedări făcute de Mihai Ghimpu în fața lui Lupu, îi fac să aibă acest ascendent. Cedarea funcției de procuror general către liberali ar cimenta definitiv coaliția existentă între cele două formațiuni politice moldave, ar finaliza conflictul intern din sânul coaliției și ar pune bazele unei viitoare coaliții politice electorale, cea a Uniunii Democrat Liberale. Coaliție politică care deja se manifestă din plin la nivel de declarații. Despre existența acestei coaliții, Democrat Liberale, premierul Vlad Filat a vorbit pentru prima dată anul trecut. Iată că în cadrul unei emisiuni la un post privat de televiziune liderul liberal democrat a mai adus încă odată aminte. „Zilele acestea am urmărit poziționarea colegilor de alianță și am văzut foarte multe emoții, deși m-am așteptat la o abordare mult mai serioasă într-o asemenea situație. Ceea ce am înțeles este că... eu credeam că am doi parteneri de alianță - liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, și liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu. Ultimele zile mi-au demonstrat mie personal că, de fapt, există o altă alianță în interiorul AIE - între PD și PL - care este condusă de Plahotniuc. Iar el are doi înlocuitori - Lupu și Ghimpu”, a declarat premierul Vlad Filat. 

Dacă nu ar fi fost confirmate de rapiditatea cu care domnul Ghimpu, pe teritoriul statului român, apăsa pe accelerator, aș fi spus că supozițiile liderului liberal democrat sunt false. Graba cu care liderul liberal se întorcea în Republica Moldova nu era datorată decesului unei persoane nevinovate, nici de conjurația tăcerii și nici de amestecul unor membrii de vază ai Partidului Liberal în această conspirație. Nu! Nimic din toate acestea nu l-au făcut să renunțe la vacanța de Crăciun. Doar apelul unui singur om, a fost de ajuns ca pentru ca piciorul lui Ghimpu să nu se ridice de pe accelerație. Domnia sa era chemat pentru a spune jurnaliștilor că  prim-vicepreședintele Parlamentului, Vlad Plahotniuc, trebuie să fie lăsat în pace, iar premierul Vlad Filat trebuie să cedeze și să nu mai urmărească demisia prim-vicespeakerului. Era chemat pentru a spune un cuvânt cheie: „ori se încetează războiul și reglările de conturi, ori își dau toți demisia”. Cuvântul cheie pronunțat atât de ușor Ghimpu,  demisia”, avea ca țintă doar un singur destinatar – Vlad Filat.

Prezent în cadrul emisiunii „În oglindă” de la
EuroTV, liderul Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu afirma că partenerii de altă dată au devenit dușmani, iar demiterea prim-vicespeakerului Parlamentului ar fi cel mai mic scop urmărit de către liberal democrați și că de fapt principalul scop ar fi distrugerea Partidului Democrat.
„ Demiterea lui Plahotniuc este cel mai mic scop pe care-l urmăresc. Atac la Partidul Democrat și distrugerea lui - iată scopul urmărit ”, afirma fără drept de apel și cu mult cinism președintele Partidului Democrat din Moldova. Sarcasmul domnului Lupu este unul caracteristic comportamentului politic de care a dat dovadă Partidului Democrat în istoria contemporană a Republicii Moldova. Jurnaliștii mai vârstnici își amintesc poate că prevederile de funcționare al Alianței pentru Democrație și Reforme, în îndepărtatul an 1998, au fost încălcate de către reprezentantul Partidului Democrat - Dumitru Diacov. Cel dintâi semn al contradicțiilor din sânul ADR a apărut atunci când pentru a obține numirea procurorului general al Republicii Moldova, președintele de atunci al legislativului – Dumitru Diacov, a cerut și a obținut sprijinul PCRM condus de Vladimir Voronin. După primul vot comun al comuniștilor moldoveni și al democraților, vot care demonstra că în politica moldavă totul e posibil, președintele de atunci al PDM, Diacov spunea:  „Alianța pentru Democrație și Reforme trebuie menținută, dar nu cu orice preț!” 

Recursul la memorie vine să confirme faptul că adepții domnului Lupu practică și acum aceiași politică promovată odinioară – protejarea interesului de grup. Contradicțiile apărute în sânul AIE poartă aceiași amprentă doar că astăzi protejarea interesului de grup înseamnă asigurarea protecției lui Vlad Plahotniuc. 
Problemele apărute în 2012 în cadrul  Alianței pentru Integrare Europeană sunt aceleași cu cele care apăreau în cadrul alianței conduse atunci de Mircea Snegur – protecția politică a unor funcționari care nu își îndeplinesc funcțiile ori profită de funcții obținute în interes propriu. Îndărătnicia cu care democrații și liberalii moldoveni își apără protejatul este una care seamănă cu cea care poate duce la trecerea Rubiconului și la apariția unei nopți electorale.

Testul de supraviețuire al Alianței pentru Integrarea Europeană a fost cu claritate subliniat de reprezentatul special al Uniunii Europene în Republica Moldova, Dirk Schuebel : „Este un test important dacă aceste instituţii ale statului funcționează într-un mod democratic, unde litera legii se respectă, unde buchea legii funcţionează. Acesta va fi un alt test important şi, evident, va fi evaluat atunci când vom privi la realizările principale, la cele mai importante lucruri pe care noi dorim să le finalizăm, în special la tot ce ține de liberalizarea regimului de vize”. Firescul cu care domnul Ghimpu vorbește despre demisia guvernului Filat pare a spune că testul amintit de Schuebel, pentru democrați și liberali e un preț prea mare.

Graba cu care preşedintele Partidului Liberal, în cadrul unei emisiuni de la Moldova 1.  îi cerea șefului statului moldovean Nicolae Timofti, să intervină în soluţionarea crizei în care s-a pomenit Alianţa pentru Integrare Europeană, era una fără suficientă chibzuială.  Răspunsul sobru al președintelui moldovean le amintește politicienilor moldoveni de faptul că Republica Moldova este un stat parlamentar. Era mult mai bine dacă vitezomanul Ghimpu își adresa apelul către Traian Băsescu – președintele României, doar domnia sa dacă ar vrea, ar putea salva alianța politică existentă la Chișinău. 

Rămâne o singură întrebare, mai vine președintele Băsescu la Chișinău ori nu?  


Tuesday, January 22, 2013

DIOPTRIILE LUI MARIAN LUPU



 
















Fiecare vede lumea în felul lui!



Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu, a  refuzat colacul de salvare aruncat luni 21 ianuarie de Vlad Filat, preferând să îl acuze pe premierul moldovean de o presupusă tainică colaborare cu fracțiunea deputaților comuniști. Alegerea făcută de șeful Partidului Democrat e un semn că acesta a dezgropat securea războiului politic și își dorește alegeri anticipate.

Prezent la 21 ianuarie 2012 în platoul emisiunii „Moldova în direct” de la postul național de televiziune, liderul liberal democraților moldoveni, i-a aruncat lui Marian Lupu un colac de salvare - el a afirmat că ședința Parlamentului nu poate fi convocată pe data de 22 ianuarie. Soluția găsită de premier avea drept scop liniștirea spiritelor care după demiterea procurorului general deveniseră mult prea înfierbântate. „Ședința trebuie să fie organizată la cea de a treia zi de la depunerea solicitării. Regulamentul prevede strict cum poate fi convocată o ședință extraordinară și în care termeni”, a spus Filat. Liderul liberal democrat a dat de înțeles că nu este vorba despre demiterea lui Lupu ci doar de retragerea lui Vlad Plahotniuc din funcția pe care acesta o deține. “Dacă are demnitate, dumnealui ar trebui să își dea demisia din funcție și să rămână simplu deputat”, a spus șeful cabinetului de miniștri. 

Clarificările făcute de către Filat reprezentau o ieșire din capcana politică în care nimeriseră mult prea înfierbântați deputați ai Partidului Democrat. Era o portiță de scăpare pentru ca Marian Lupu, să poată amâna pentru o perioadă întrunirea deputaților în ședința extraordinară la care liberal democrații erau siguri că se pregătea jertfirea întregii alianțe.

În dimineața zilei de 22 ianuarie, surse din cadrul aparatului Parlamentului Republicii Moldova, îmi comunicau că hotărârea pentru desfășurarea ședinței extraordinare a fost luată cu doar o oră înainte de începerea ședinței în plen. Pentru un moment s-a părut că bunele intenții ale liberal democraților fuseseră înțelese și că temperatura politică scăzuse. Nu a fost să fie așa! 

Cu febra provocată de demiterea protejatului lor în minte, liderii Partidului Democrat au preferat să convoace ședința extraordinară solicitată de către comuniștii moldoveni și erau gata să calce orbește în capcana pregătită de acești maeștri ai mersului pe sârma politică moldovenească. Soluția in extremis, găsită de liberal democrați, ca unică șansă de păstrare a alianței aflate la guvernare, a fost cea de neparticipare la această sesiune. Răspunsul lor a dezarmat belicoasa fracțiune a deputaților comuniști care și-a anunțat părăsirea sălii de ședință dar i-au scos din sărite pe liderii democrați.

Radiografia celor întâmplate în sumbra zi de 22 ianuarie ne arată foarte clar că anume liderii Partidului Liberal și ai Partidului Democrat, vor alegeri anticipate și se disociază de guvernarea condusă de Vlad Filat. Vădit luat prin surprindere de absența liberal democraților, declarațiile la unitate ale lui Mihai Ghimpu au sunat fals și artificial. „Azi PLDM trebuia să fie în sală ca să demonstreze tuturor că, indiferent de problemele din Alianţă, când e vorba de viitorul ţării, noi suntem împreună şi nu facem jocul comuniştilor“, a spus liderul liberal, Mihai Ghimpu. Memorabila destăinuire a domniei sale referitoare la faptul că alianța este succesul nostru, cu toate problemele, cu toată contrabanda, cu toată corupția, cu toate hoțiile, mîrșăveniile, manipulările, minciunile”, vorbește  de la sine despre gradul de cultură politică al liderului liberal și de faptul că participarea domniei sale la cinicul scenariu de execuție al alianței era una candidă și ușor inconștientă.

Cu fierbințeala răzbunării în priviri, liderul democraților moldoveni, Marian Lupu a fost cel care a ridicat toporul deasupra capului lui Filat. Cu un isteric glas, el a declarat că a văzut o tainică sincronizare în acţiunile celor două partide și i-a acuzat pe liberal-democraţi că duc tratative secrete cu opoziţia comunistă pentru a-l demite pe el și pe Plahotniuc. După o jumătate de oră în care l-a numit pe primul ministru ca fiind incompetent, șantajist și trădător, Lupu și-a dat verdictul - a constat că alianța de guvernare nu mai funcționează. „În condiţiile în care jocul unei componente a  alianței cu opoziţia comunistă este deschis, îmi este greu să constat funcţionalitatea Alianţei. Acest tandem poate să ducă la o criză politică şi la alegeri anticipate“, a strigat presei Marian Lupu. Și pentru ca securea războiului politic să nu mai poată fi îngropată, liderul democraților moldoveni a scos rufele murdare ale Alianței în văzul tuturor și a declarat că primul ministru are o obsesie bazată pe frică și că la ultima ședință a Consiliului Alianței era cât pe ce să o ia la moacă de la Vlad Plahotniuc.  

Făcute în premieră, violentele afirmații ale lui Marian Lupu,  veneau să arunce în aer întreg betonul alianței de guvernare. Comentatorii politici se așteptau ca replica liberal democraților, să fie una pe potrivă. Cu mult calm și cu diplomație liderul fracțiunii liberal democrate, Valeriu Streleț, a declarat că orice încercare de a insinua înţelegeri, conspiraţii şi alianţe este absolut lipsită de sens. „Considerăm poziţia preşedintelui Parlamentului iresponsabilă şi provocatoare. Încercările de a pune pe acelaşi cântar integrarea europeană şi guvernarea democratică a Republicii Moldova cu imaginea, interesele şi scopurile lui Vlad Plahotniuc nu au sorţi de izbândă. Mesajul nostru este unul foarte clar: nu vom permite sacrificarea viitorului Republicii Moldova de dragul intereselor acestuia”, a spus Valeriu Streleţ.  

Brutalitatea cu care șeful legislativului moldovean își apără colegul de partid stârnește o întrebare – cine este cu adevărat Vlad Plahotniuc? De ce este el atât de important încât Marian Lupu este gata să sacrifice nu numai  funcția pe care o deține dar și alianța de guvernare în Republica Moldova? Răspunsul este unul relativ simplu – atât domnul Lupu cât și domnul Plahotniuc au fost personaje foarte înalte în ierarhia superioară a Partidului  Comuniștilor din Republica Moldova, persoane care au avut cunoștințe directe sau indirecte de tainicele modalități de realizare ale unor fabuloase bogății. Ambii sunt legați de invizibile și secrete fire ce datează de pe vremea în care, la începutul mileniului doi al erei noastre, Marian Lupu ocupa o mică, dar importantă funcție, în cadrul Ministerului Economiei. 

Semnalul de conciliere pe care șeful legislativului moldav nu s-a ostenit să îl vadă este unul bine perceput de comentatorii politici moldoveni. Arcadie Barbăroşie, directorul Institutului de Politici Publice, afirma pentru publicația „Adevărul” că cel mai sănătos pentru Partidul Democrat ar fi să-l sacrifice pe Vlad Plahotniuc de numele căruia sunt legate mai multe scandaluri. În această situaţie, analistul politic crede că ceilalți colegii nu vor cere demisia lui Marian Lupu. El a mai spus că un scrutin anticipat ar fi riscant pentru PD, dar şi pentru PCRM care nu este tocmai pregătit. „Probabil, doar PL şi PLDM nu se tem de alegeri. Liberalii pentru că au un sector de electorat asigurat, care nu are unde merge, iar liberal-democraţii pentru că sunt mai curaţi în această istorie“, a declarat Barbăroșie pentru publicația „Adevărul”. 

Ceea ce Barbăroșie consideră că e sănătos e văzut cu totul altfel de către Marian Lupu și de colegii domniei sale. Semn că dumnealor poartă alte dioptrii. Cele ale alegerilor anticipate pe care speră să le câștige. 

Ori cine știe, oarba încrâncenare de a vedea altceva decât majoritatea, vine de la faptul că Partidul Democrat, formațiune politică care este înfrățită cu Edinaia Russia răspunde unor obligații asumate și e nevoit să poarte niște dioptrii improprii?
 Nu știu, dar nu aș vrea să cred că politicienii moldoveni vor repeta eroarea făcută în  ’99, când vorba lui Ion Sturza tot felul de petarde, de provocări şi au scos Moldova din procesul de discuţii cu Uniunea Europeană.”

Monday, January 21, 2013

PSEUDOKINEGETIKOS - CONSTANTIN TĂNASE ȘI FALSUL SĂU TRATAT DE INTERPRETARE



Maestrul jurnalisticii moldave, Constantin Tănase, nota într-un material ziaristic publicat înaintea ședinței extraordinare a Parlamentului Republicii Moldova din 21 ianuarie 2013 că „partida de vânătoare” din legislativ „va fi una mai mult ritualică, foarte zgomotoasă, cu multe împușcături, dar fără victime”. Comparând alianța aflată la guvernare în spațiul dintre Prut și Nistru cu „o găinușă care face ouă de aur”, domnia sa lăsa să se înțeleagă că alianța va rămâne beton ca o structură de coordonare a pârghiilor de influență” și se întreba retoric – ce prost i-ar pune gâtul pe trunchi ca să cedeze locul hăitașilor din opoziția „a-sistemică”?”

Constantin Tănase s-a înșelat. Votul unanim al parlamentarilor moldoveni a arătat că cele întâmplate în Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”, depășește limita unor accidente cinegetice și că s-a pus problema remedierii defectului de funcționare apărut în cadrul unei importante instituții a statului moldav. Derapajul a avut loc într-o instituţie care asigură conducerea urmăriri penale, o instituţie de care depinde actul justiţiar în Republica Moldova, instituţia procuraturii, organ statal care este în afara oricărui control, fie el și parlamentar. Votul unanim al deputaților, a precizat corect importanța presiunii sociale - exercitată timp de două săptămâni asupra liderilor partidelor parlamentare, ea a fost utilă și necesară. Deputații moldoveni au înțeles că procurorul general a participat la înfăptuirea unei crime din imprudență, a încercat tăinuirea acesteia și au înțeles că procurorul a căutat să explice plecarea lui ca fiind una datorată unor presiuni politice. O serie de jurnaliști s-au chinuit să-l ajute. Fără succes însă. Acțiunile lui Valeriu Zubco au demonstrat că nu este o victimă politică ci din contra, este protejat politic de liderii Partidului Democrat. 

Liderii Partidului Democrat din Moldova sunt responsabili de decesul lui Sorin Paciu. E sigur acum că domniile lor au știut despre cele întâmplate și au depus eforturi pentru a-l ține în viață. La fel cum este sigur că au încercat și au reușit, să ascundă omorul timp de două săptămâni. În cadrul unei luări de cuvânt la ședința extraordinară a legislativului moldovean, deputatul liberal democrat, Maria Ciobanu, puncta foarte corect: „În februarie 2010, procurorul general, la un post privat de televiziune, afirma cu vehemență: "Nu am nici o relație cu omul de afaceri Plahotniuc, nu-i sunt nici neam, nici frate, nici cumnat, nu am nici o relație cu el..." Astăzi, aflăm cu stupoare, că același procuror este complice suspectat la tăinuirea unei crime împreună cu cel care gestionează afacerile domnului prim-vicepreședinte, iar altul coordonează o parte din mass-media pe care o are și care a tăcut atât de jalnic mult timp.” „Cine a coordonat și încurajat aceste acțiuni? Cum se explică o coordonare atât de judicioasă a tuturor evenimentelor? Cine a încurajat această tăcere? De ce s-a ținut în secret atâta timp lista participanților la vânătoare?” se întreba retoric în fața plenului legislativ deputatul liberal democrat. 

Putem oare să spunem că o atare coordonare judicioasă a tuturor acestor acțiuni de tăinuire a nefericitului eveniment, s-a încercat a fi făcută de către prim vicepreședintele Parlamentului moldovean, Vlad Plahotniuc? Modul de comportament al speakerului Marian Lupu în cadrul ședinței extraordinare ne sugerează că această presupunere ar putea fi una veridică. Recapitulăm. Ședința Parlamentului a început cu solicitarea comuniștilor moldoveni de a include pe ordinea de zi și proiectul privind revocarea din funcție a prim-vicepreședintelui Parlamentului, Vlad Plahotniuc. Marian Lupu a respins solicitarea pe motiv că „nu are temei legal”. Președintele Parlamentului a susținut că potrivit legislației în vigoare deputații comuniști pot cere o nouă ședință la care să fie discutată demiterea sa din funcția de speaker, dar nu pot solicita demisia lui Plahotniuc, deoarece această îndepărtare din funcție poate fi solicitată doar de președintele Parlamentului, adică de augusta-i persoană. 

Spiritele s-au încins atunci când deputatul comunist, Anatol Zagorodnîi a anunțat că PCRM a înregistrat o nouă inițiativă legislativă prin care se solicită convocarea unei noi ședințe extraordinare care va avea două chestiuni pe odinea de zi: demiterea preşedintelui Parlamentului, Marian Lupu, şi demiterea prim-vicepreşedintelui Legislativului, Vlad Plahotniuc. Liderul maxim al comuniștilor moldoveni, Vladimir Voronin a fost cel care a explicat necesitatea demiterii omului numărul doi din Partidul Democrat: „Dacă nu va fi demis stăpânul lui Zubco și al lui Lupu - Plahotniuc - atunci nu costă nimic aceste comisii de anchetă, iar crima nu va fi oprită. Cei care nu vor susține demiterea lui Plahotniuc sunt complicii lui pe viață. ” 

Demisia lui Vlad Plahotniuc a fost cerută și de către deputatul liberal democrat Ion Butmalai dar și de colega domniei sale de fracțiune, Maria Ciobanu. Ultima a scos în evidență faptul că ce s-a întâmplat după data de 6 ianuarie, când am aflat despre acest caz, este grav. S-a demonstrat un legământ nociv dintre Procuratura Generală și factorul politic. „Stimați aleși ai poporului, dacă am admite, prin absurd, că totul ce se vorbește despre Vlad Plahotniuc este o percepție greșită, generată de dușmanii dumnealui, oricum ar trebui să-și dea demisia, pentru că imaginea pe care o creează Republicii Moldova este una contraproductivă pentru vectorul nostru european” a spus deputatul liberal democrat.

În luarea sa de cuvânt, deputatul Partidului Democrat, Igor Corman, a arătat că este la curent cu notele jurnalistice ale domnului Constantin Tănase. Folosind aceleași exprimări pseudo-cinegetice ale meșterului ziarist, deputatul Corman a spus că după vânătoarea din Pădurea Domnească, soldată cu moartea tânărului Sorin Paciu, urmează o altă vânătoare, cea de dividende politice. "Tragicul incident de la Făleşti a iscat un scandal politic de proporţii. După vânătoarea de la Făleşti, a început o altă vânătoare, cea de dividende politice. Este evident că mai multe instituţii au gestionat prost acest caz. Nu s-a procedat transparent, s-au comis erori grave de comunicare. Solicităm să fie elucidate toate circumstanţele cazului. Trebuie să vedem ce alternative au existat, pentru a avea pierderi minime a imaginii instituţiilor statului", a declarat Igor Corman.

Zgomotul ritualic despre care vorbea arhitectul jurnalisticii moldovenești, are nebănuite ecouri. După încheierea ședinței extraordinare în care deputații l-au demis pe procurorul general, președintele Parlamentului, Marian Lupu, a anunțat că a decis să convoace o nouă şedinţă extraordinară a Parlamentului. Domnia sa a anunțat că întrunirea deputaților va avea loc pe data de 22 ianuarie, la ora 11:00. Riscul la care se expune liderul democraților moldoveni pare a fi unul asemănător al unui sacrificiu inițiatic făcut în scopul de a-l salva pe adevăratul împătimit de vânătoare. Ceremonialul de auto jertfire inițiat de Lupu, dă veridicitate presupunerilor despre faptul că adevăratul lider al Partidului Democrat din Moldova este cel care a adus formațiunii politice cele mai multe resurse financiare – Vlad Plahotniuc.

Prezent în cadrul în cadrul emisiunii „Moldova în direct” de la postul național de televiziune, liderul liberal democraților moldoveni, Vlad Filat, a aruncat tuturor un colac de salvare și a afirmat că pe data de 22 ianuarie nu poate fi convocată ședința Parlamentului. „Ședința trebuie să fie organizată la cea de a treia zi de la depunerea solicitării. Ședința nu poate fi organizată. Regulamentul prevede strict cum poate fi convocată o ședință extraordinară și în care termeni. Noi nu am vorbit cu colegii pentru că această noutate a apărut spre seară. Dânșii trebuie să se întrunească în ședință și să decidă”, a precizat premierul. De asemenea liderul liberal democrat a dat de înțeles că nu poate fi vorba despre demiterea liderului Partidului Democrat din funcția de președinte al Parlamentului ci doar de retragerea lui Vlad Plahotniuc din funcția pe care acesta o deține. Dacă are demnitate, dumnealui ar trebui să își dea demisia din funcție și să rămână simplu deputat”, a spus șeful cabinetului de miniștri. El a sugerat că protocolul adițional de funcționare al alianței de guvernare ar putea fi schimbat. Filat a precizat că potrivit anexelor AIE, Mihai Ghimpu ar fi trebuit să fie președintele Parlamentului Republicii Moldova iar Marian Lupu ar fi urmat să fie președintele țării: „Nu s-a întâmplat să fie așa, a avut în acest caz de suferit funcționarea alianței?”, s-a întrebat președintele Partidului Liberal Democrat.

Clarificările făcute de către Filat sunt o portiță de scăpare din fierbințeala politică în care pare a fi intrat Marian Lupu, o deșteptare din ritualul sabatic inițiat de liderul democrat, ceremonie la care se dorește jertfirea întregii alianțe.



Radiografia zilelor trecute ne arată că în cadrul AIE lucrurile sunt cel puțin stranii - cineva fiind la guvernare se poziţionează ca și cum ar fi în opoziţie, altcineva utilizează instituţiile statului cu scopul vizibil de a își construi drum în fruntea unui partid politic. Iar toate incoerențele din activitatea alianței sunt puse în cârca comuniştilor moldoveni. Pentru ca cei din urmă să folosească toate metodele posibile și imposibile pentru a provoca alegeri anticipate, anticipate din care potrivit sondajelor, ar ieși în fața partidelor componente ale alianței de guvernare.  

Ex-premierul Ion Sturza, declara pentru postul de radio Europa Liberă că alianța de guvernare va supraviețui. “Nimeni, din ţara noastră, cu excepţia marginalilor şi opoziţiei comuniste, nu este cointeresat să distorsioneze procesul de negociere cu UE privind Acordul de Liber Schimb, Acordul de Asociere şi subiectul cu referire la vize. Nu trebuie făcută greşeala din ’99, când au fost puse tot felul de petarde, de provocări şi ne-au scos din procesul de discuţii cu Uniunea Europeană. AIE va supravieţui şi sper că se va concentra pe agenda internă", a precizat  Sturza.

Marian Lupu, va știi să ierte pierderea suferită?  Va putea el întoarce ca un bun creștin și celălalt obraz? Ori va fi responsabil de ratarea proceselor de apropiere ale Republicii Moldova față de structurile europene?