Friday, May 31, 2013

PORTRETUL UNUI GUVERN ÎNSĂRCINAT DEVREME



Guvernul coaliției de guvernare pro-europeană a fost votat. Nervosul zdrăngănit al armelor s-a stins, iar moldovenii au auzit doar vagile ecouri ale luptelor din culise. Cine a câștigat? Cine a pierdut?

La prima vedere, competiția politică moldovenească nu a avut un câștigător. Împreună cu colegii lor din Partidul Democrat din Moldova, liberal democrații au partajat funcțiile deținute anterior de către echipa liberalilor conduși de Mihai Ghimpu. Doar patru nume noi în noul cabinet de miniștri: de la Partidul Democrat din Moldova, domnul Vasile Botnari va deţine funcţia de ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, tot din echipa democraților moldoveni, doamna Monica Babuc deține fotoliul de ministru al Culturii, iar Natalia Gherman va activa în calitate de ministru al Afacerilor Externe.  

Fostul ambasador al Republicii Moldova în Germania, Igor Corman este noul preşedinte al Parlamentului. Deputații şi-au ales şi doi vicepreşedinţi noi. Astfel, deputatul democrat, Adrian Candu, un apropiat al vicepreședintelui Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, a fost numit în funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului. Un alt fotoliu a fost cedat către grupul liberalilor reformatori, Oleg Bodrug fiind ales cel de al treilea vicepreședinte. 

Prețul investirii noului cabinet de miniștri este unul ridicat – liberal democrații au cedat funcția de vicepreședinte al Parlamentului și  ministerul transporturilor, colegilor din Partidul Democrat. În schimb au reușit să-i convingă pe democrați menținerea domnului Marian Lupu în simplul fotoliu de deputat. Ceea ce înseamnă varianta zero.

Există voci care afirmă că echipa condusă de domnul Filat a cedat prea mult. Comentatorii politici moldoveni afirmă că negocierile nu au fost publice și că deocamdată textul acordului de funcționare al noii coaliții de guvernare nu a fost dat publicității. Opinii care par a fi veridice. Relativitatea adevărului exprimat de domniile lor constă în faptul că tratativele nu au fost și nu pot fi publice. Guvernul condus de domnul Leancă este unul greu”. Însărcinat din start cu speranța semnării unor importante acorduri la Vilnius, în toamnă, un eventual eșec ar fi răsunător. Poate de aceea la pupitrul de comandă al statului se află trei diplomați. 

Iritați de faptul că foștii adversari au reușit să bage săbiile în teacă, liderul comuniștilor moldovenii, domnul Voronin, și cel al liberalilor, domnul Ghimpu, au aproape același critic discurs. Vladimir Voronin a comparat semnarea acordului de constituire al noii coaliţiei de guvernământ cu alierea a două clanuri mafiote. Iar domnul Ghimpu spune că cei şapte deputaţi care au semnat noul acord de guvernare proeuropeană, l-au trădat. „Ne-au trădat cei care au vrut să rămână în funcţie, care au vrut caşcaval”, a concluzionat domnia sa. 

Cine a câștigat? Cine a pierdut? 

Opoziția comuniștilor moldoveni, este frustrată. Desfășurarea alegerilor anticipate le aducea un scor favorabil. Pentru comuniști, un rezultat avantajos în alegeri reprezenta și posibilitatea de schimbare a cursului strategic al statului moldovean. Dacă oficialii europeni salută formarea noii coaliţii de guvernare şi instaurarea guvernului în frunte cu premierul Iurie Leancă, ar părea că a câștigat Europa. În același timp nu putem trece cu vederea că Federația Rusă a semnat recent la Tiraspol un acord de finanțare dedicat regiunii secesioniste. Acordul de finanțare a fost semnat de așa-numitul vicepremier Natalia Nichiforova și președintele organizației pentru „Integrare Euroasiatică” finanțată de Moscova. Presa transnistreană scrie că prin intermediul acestui acord autoritățile ruse vor acorda Tiraspolului un miliard de ruble sau aproximativ 25 de milioane de euro. Ceea ce înseamnă o permanentizare a prezenței geopolitice a Federației Ruse în spațiul pruto-nistrean. 

Liberalii moldoveni sunt de fapt principalii perdanți ai acestei ultime lupte politice. Chiar dacă au plătit un preț ridicat pentru noul cabinet de miniștri, liberal democrații moldoveni au de gând să își adjudece celelalte instituții statale administrate de echipa domnului Ghimpu. Liderul Partidului Liberal Democrat, domnul Vlad Filat, afirma recent că „un partid de opoziție nu poate fi în același timp și la guvernare”. Săgeata, era aruncată înspre deputații conduși de domnul Ghimpu, care s-au abținut să voteze pentru guvernul Leancă. Ceea ce înseamnă că vom asista în curând la schimbarea directorilor unor instituții ca Moldsilva, ANRE Inspectoratului Ecologic și SIS.

Chiar dacă proverbul spune că buturuga mică răstoarnă carul mare, lecția demonstrată de ultima epopee politică moldovenească ne-a arătat că mica buturugă a liberalilor conduși de domnul Ghimpu a fost scoasă relativ ușor din prim planul scenei politice moldovenești și plasată în opoziție. Ca nu cumva din drumul ei european, căruța politică moldavă să se răstoarne! 

Monday, May 27, 2013

VALERIU LAZĂR, BOMBOANA EUROPEANĂ ȘI BLOCAJUL NEGOCIERILOR



Săptămâna în care am intrat este una decisivă pentru clasa politică de la Chișinău.  Partidele politice aflate în negocieri  mai au la dispoziţie, trei-patru zile pentru a ajunge la un consens care să-i permită premierului desemnat, Iurie Leancă să prezinte în Parlamentul Republicii Moldova programul de guvernare și noul cabinet de miniștrii. Orice suspectă condiționare a negocierilor vine să ne arate cine dintre actorii politici chișinăueni are o agendă ascunsă.

După vizita delegației Comunității europene la Chișinău, șansele votării cabinetului Leancă au crescut. Membrii Parlamentului European, Jacek Protasiewicz şi Libor Roucek , au spus presei că mesajul cu care au venit a fost unul simplu -  Moldova trebuie să facă paşii necesari pentru a se integra în Uniunea Europeană.  

Pașii, elementari - partenerii din fosta alianţă de guvernare să ajungă la un consens pentru votarea noului cabinet de miniștrii şi să colaboreze pentru a realiza reformele. Pentru ca efortul acestei colaborării de viitor să pară mai ușor, europarlamentarul Libor Roucek, le-a oferit politicienilor moldoveni o bomboană. Domnia sa a sugerat că, "dacă se dorește  liberalizarea regimului de vize, în toamna aceasta ar fi o şansă”. „Noi vrem să ajutăm Republica Moldova. Dar este important ca, în următoarele zile, să fie creat Guvernul. Aşteptăm până joi, să vedem ce se va întâmpla", a subliniat Roucek.  Așteptarea invocată de europarlamentarul ceh, ascunde în ea o voalată amenințare. Senzația de pericol pe care a transmis-o domnia sa se referă la suportul financiar pe care Uniunea Europeană l-ar putea refuza oficialilor de la Chișinău în cazul în care aceștia ar face pașii opuși și ar provoca alegerile anticipate. 

Vor unii sau nu, vizita înalților oficiali europeni a coincis cu faza definitorie a negocierilor pentru formarea  majorităţii parlamentare care ar urma să sprijine guvernul Leancă. Iar când privirile oficialilor de la Bruxelles sunt peste Moldova, șansele cartoforilor politici, interni ori externi, încep să scadă. Așadar există circumstanțe favorabile ca în această săptămână, Guvernul Leancă să fie votat. 

Anunțul lui Valeriu Lazăr de la ieșirea de la negocieri, vine să ne confirme aceste speranțe. Domnia sa a declarat că acordul noii majorităţi legislative ar putea fi semnat în ziua când  deputații vor trebui sa voteze pentru guvernul condus de Iurie Leancă - joi, 30 mai. În același timp  liderul  democraților moldoveni, Marian Lupu a fost mai categoric și a condiționat votarea noului cabinet de miniștrii de alegerea președintelui Parlamentului. „Votăm Guvernul numai după alegerea speaker -ului”, a spus Lupu. 

Perseverența liderul Partidului Democrat din Moldova, este de invidiat. Potrivit acordurilor general acceptate, democraților moldoveni le revine șefia legislativului moldav. De aici și insistența cu care domnia sa solicită ca noua majoritate parlamentară, să aleagă mai întâi șeful legislativului și abia mai pe urmă, să acorde vot de încredere pentru noul cabinet de miniștri. Potrivit legislației Republicii Moldova, alegerea Președintelui Parlamentului se face prin vot secret. Votul pentru investirea Guvernului este însă unul deschis. Se observă așadar că domnul Lupu se teme de neprevăzut. La rândul lor, odată trecuți prin imprevizibilitatea Curții Constituționale, liberal democrații ar trebui să se teamă și ei de „surprize”. Dacă potrivit legislației moldave, ședințele legislativului sunt conduse de către președinte și anume el este cel care stabilește agenda zilei de lucru, care sunt oare garanțiile pe care le oferă membrii Partidului Democrat din Moldova, colegilor lor liberal democrați că odată revenit în fotoliul de președinte al Parlamentului, domnul Lupu nu va opri ședința și va amâna votul de investire al cabinetului Leancă?  Vorba ceea – când te-ai fript cu ciorbă, sufli și în iaurt!

Reprezentantul liberal democraților moldoveni la negocieri, vicepreședintele PLDM,  Vadim Pistrinciuc, a pus punctul pe i. Domnia sa a declarat că dinamica negocierilor este una pozitivă, dar că se discută subiecte mai sensibile. Pistrinciuc a anunțat că cele două formațiuni politice discută repartizarea domeniilor de responsabilitate şi maniera ce ţine de organizarea instituţiilor publice centrale". Valeriu Lazăr, la rândul său a confirmat că s-a intrat „ în zona persoanelor.
 De aici și sensibilitatea discuțiilor și a subiectelor. De aici și reducerea turațiilor procesului de negocieri. Bomboana oferită de europarlamentari nu a fost pe gustul democraților moldoveni. De aici și anunțul făcut de Vadim Pistrinciuc că oarecum drumul s-a blocat!

Așa cum s-a anunțat, partajarea funcțiilor în guvern se va face în funcție de numărul de mandate. Potrivit proporției, liberal democrații ar trebui să controleze numărul cel mai mare de ministere. Democraților evident le va reveni și lor o felie la fel de bună din tortul puterii. De aceea e clar că o serie de instituții publice care au făcut odinioară parte din siajul liberalilor moldoveni, vor fi subiect al unor redistribuiri. Desigur că pentru devotamentul lor față de noul cabinet de miniștrii, grupul liberalilor reformatori conduși de Ion Hadârcă va beneficia de dreptul de a își susține o parte din ministeriabili. „În principiu, nu vor fi mari schimbări în componența noului Guvern”, afirma politologul Valeriu Croitoru. Sunt de acord. În locurile esențiale însă, transformările vor fi  majore.   

Directorul executiv al agenției de presă „Infotag”, Anatolie Golea, declara recent pentru postul de radio Europa Liberă că cea mai mare problemă a partidelor care negociază ține de deficitul de încredere.  Un deficit peste care liberal democrații, care aveau cele mai puține motive pentru a da dovadă de o receptivitate pozitivă față de foștii lor colegi, au trecut. Deficitul de încredere a fost creat de către echipa Partidului Democrat din Moldova. Deputații democrați au pierdut încrederea colegilor lor, atunci când, fără a ține cont de atenționările oficialilor de la Burxelles, au votat împreună cu PCRM pentru demiterea unui guvern pro-european. Domniile lor, democrații moldoveni, sunt cei care au creat toate condițiile pentru neîncrederea existentă între părțile aflate la masa de negocieri. De aceea ei trebuie să facă primii dovada constantă a faptului că nu au o agendă ascunsă. Orice condiționare este neproductivă și aduce mai aproape febra alegerilor parlamentare. Vrea oare Partidul Democrat din Moldova să provoace un scrutin în urma căruia comuniștii moldoveni să acceadă la putere? Acesta să fie oare prețul pentru formarea mai vechiului tandem Plahotniuc-Voronin?

Foto : Andrei Mardari

Saturday, May 25, 2013

PARLAMENTUL EUROPEAN ÎN VIZITĂ DE CONTROL



O serie de instituții media încearcă să pună tensiune asupra procesului de negocieri care are loc între PLDM, PDM și grupul reformatorilor liberali pentru formarea viitorului guvern al Republicii Moldova. O cârdășie politică ori o cârdășie mafiotică?”, „Procesul de negocieri a intrat în impas”, „PLDM cere mai multe funcții!”, se titrează pe primele pagini. 

Liderul liberalilor reformatori, deputatul Ion Hadârcă, a confirmat indirect că, în toată această isterie a presei ceva ar putea fi adevărat. „Cutia Pandorei a fost ușor deschisă, dar repede închisă la loc. Mă refer la următoarea etapă – asumarea responsabilităților. Trebuie să fim mai prudenți. Să nu apară animozități dar atmosfera este una de lucru și constructivă. Sperăm că totul se va desfășura rapid”, spus Hadârcă. Animozitățile care ar putea apărea între cele trei componente ale procesului de negociere, vin în contextul discuțiilor cu privire la repartizarea funcțiilor în cadrul unei eventuale coaliții de guvernare. Reprezentantul PDM la negocieri, ministrul Valeriu Lazăr, a declarat presei că liberal democrații solicită mai multe posturi în guvern. Potrivit lui Lazăr, aceste cerinţe ar putea perturba procesul de negocieri.  "Colegii din PLDM au venit cu o altă formulă matematică de repartajare. Am rămas surprinși, pentru că această formulă îngreunează procesul de negocieri", a declarat Valeriu Lazăr.

Președintele interimar al Parlamentului Republicii Moldova, Liliana Palihovici care este liderul echipei de negociatori a PLDM, declara că formula matematică de repartajare a funcțiilor în viitorul guvern, este cât se poate de simplă și ține de coeficientul de locuri în legislativ pe care îl dețin formațiunile politice participante la tratative. 

Ecuația matematică este simplă 31 + 15 + 7. Fracțiunea liberal democraților moldoveni deține 31 de voturi în Parlament, fracțiunea Partidului Democrat din Moldova, 15 voturi iar grupul liberalilor reformatori au 7 voturi. Sugestiile potrivit cărora dacă deputaților din fracțiunea PDM nu li se oferă mai multe posturi în viitorul guvern, vor părăsi negocierile, fac parte din arsenalul șantajului politic. Părăsirea negocierilor de către PDM ar atrage după sine pericolul anticipatelor. Amenințarea, ar trebui să pună tensiune pe grupul negociatorilor liberal democrați care, la prima vedere, ar trebui să cedeze în fața echipei conduse de Marian Lupu și Vladimir Plahotniuc. Corelată cu atacul mediatic care are loc în aceste zile asupra PLDM, sugestia făcută de către PDM, ar trebui să sperie. Liberal democrații nu au însă de ce să se lase intimidați. Nu sunt ei cei care au pornit războiul politic din Republica Moldova. Deputații Partidului Democrat din Moldova au fost cei care în ciuda tuturor rugăminților venite din partea oficialilor europeni au votat alături de PCRM demisia guvernului Filat. Asta contează cel mai mult. Restul, a fost doar revenirea la momentul zero, necesar negocierilor. 

Atenționările făcute de către Președintele Partidului Popular European, Wilfried Martens referitoare la menținerea Alianței pentru Integrare Europeană și aflarea lui Vlad Filat în fruntea guvernului nu au fost auzite de către echipa Partidului Democrat din Moldova. Nici spusele de la Chișinău a șefilor diplomațiilor cehă și lituaniană, Karel Schwarzenberg și Linas Linkevičius, nu au fost ascultate de către echipa condusă de Marian Lupu. Oficialul lituanian spunea franc că „Moldova este importantă pentru Europa”, iar diplomatul ceh a semnalat că progresele  menționate la Bruxelles ar putea fi urmate în toamnă de succes dacă „se va vedea stabilitate politică și în continuare”. Iar politicoasa cerere a lui Gunther Krichbaum, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din cadrul Bundestagului Republicii Federale Germania, adresată la 4 martie, lui Marian Lupu de a nu demite guvernul Filat a rămas și ea neauzită de către PDM. 

Echipa de negociatori ai PLDM nu are de ce să se lase intimidată.  Reprezentanții Partidului Democrat nu au motive să ceară mai multe posturi în viitorul cabinet de miniștri. Actualele tratative, care se desfășoară cu toate cărțile pe masă, vin să arate adevărata agendă politică a formațiunilor politice care iau parte la negocieri. Dacă Partidul Democrat din Moldova, va fi principalul vinovat al declanșări alegerilor parlamentare anticipate, înseamnă că aceasta era agenda sa ascunsă. Agendă primită ca urmare a acordului de colaborare cu partidul condus de Vladimir Putin. Nu vreau să cred într-un așa scenariu. Cred însă că vizita privată a lui Stefan Fule la Chișinău a fost una de bun augur. Așa cum s-a observat, după plecarea domniei sale, formațiunile politice au reluat procesul de negocieri.

Se pare că abia acum au fost auzite semnalele trimise de oficialii europeni. Pacea stabilită ca urmare a presiunilor venite din Uniunea Europeană poate, să creeze condiţii favorabile pentru votarea guvernului. Delegația Parlamentului European, care, duminică 26 mai, va sosi la Chişinău vine să verifice încă odată că nici o formațiune politică prezentă în procesul de negocieri, nu are vreun as în mânecă. Vremea agendelor ascunse s-a încheiat. Cartoforii politici sunt scoși de la masă. 

Cei doi reprezentanți a celor mai mari două grupări politice ale Parlamentului European  vin să se convingă că Iurie Leancă va fi viitorul premier al Republicii Moldova iar Vlad Filat va avea în continuare un rol important în estabilishmentul politic moldav.


Traducere textului din imagine - înainte de a începe ceva, asigură-te că ești în stare să duci lucrul început la bun sfârșit.

Tuesday, May 21, 2013

STAREA DE URGENȚĂ ȘI CELE TREI SCENARII ALE LIBERAL DEMOCRAȚILOR




În Republica Moldova, fiecare politician are plusul și minusul său.  Unul este mai slab, altul mai ager. Unul controlează mai mult, altul mai puțin. Astăzi doar Curtea Constituțională pare a avea în mâna sa, pâinea și cuțitul. Chiar și cu mai multe plusuri, în ziua celebrării Sfinților Constantin și Elena, (pe stil nou), magistraţii au recunoscut că instituția parlamentară moldovenească, are voie să decidă singură cum îşi organizează activitatea. Acest lucru înseamnă că, după demiterea lui Marian Lupu, liberal democrata Liliana Palihovici execută în mod constituţional interimatul funcţiei de preşedinte al legislativului moldav. 

Decizia luată de magistrați a fost una de maximă importanță. Declararea de către Înalta Curte a neconstituționalității interimatului executat de Palihovici, ar fi însemnat obstrucționarea autonomiei parlamentare și ar fi dus la totala imposibilitate a desfășurării proceselor legislative. Această blocare a ședințelor Parlamentului moldovean, ar fi dus la declararea acestuia ca fiind nefuncțional și la declanșarea alegerilor anticipate. Pentru partidele aflate la începutul tratativelor pentru formarea unui nou Guvern, hotărârea luată de către Curtea Constituțională a fost una de bun augur. Înalta Curtea i-a obligat pe deputați să formeze o majoritate și să își aleagă un președinte.

Același lucru l-a făcut și liderul comuniștilor moldoveni, Vladimir Voronin, care, la începutul lunii mai, solicita deputaților o pauză pentru a declanșa negocierile pentru găsirea unei candidaturi la postul de președinte al Parlamentului. Solicitarea, deși a fost susținută de ceilalți parlamentari, nu a dus la găsirea unor tangențe pentru formarea unei majorități parlamentare. Observatorii vieții politice moldave, au sesizat între timp că, liberal democrații au condiționat numirea noului lider al Parlamentului Republicii Moldova de votarea componenței noului cabinet de miniștrii. 

Anume această condiționare a liberal democraților l-a făcut pe Vladimir Voronin să adere la principiul „alegeri parlamentare acum”. Apropiați ai comuniștilor moldoveni, susțin că cele două formațiuni politice, PLDM și  PCRM, ar fi trebuit să continue șirul de acțiuni care ar fi dus la „deplahotniucizarea” țării.
Mai mult, după ultimele hotărâri ale Curții Constituționale, comuniștii moldoveni afirmă că în Republica Moldova ar trebui să fie declarată situație excepțională. Ei deja au emis un apel către societate și către clasa politică. Potrivit PCRM, Curtea Constituțională a devenit doar un instrument de apărare a intereselor Partidului Democrat și a liderilor acestei formațiuni politice, iar societatea a devenit captivă în mâinile unei grupări criminale în mantii de judecători, care fac legea după principiile lumii criminale. În situația creată, PCRM a cerut Parlamentului adoptarea de urgență a unei legi privind modificarea componenței Curții Constituționale pentru întoarcerea acestei instituții în albia legală.

Pe 21 mai, de Constantin și Elena, (pe stil nou), judecătorii Curții Constituționale au făcut dovada deplinei implicării în viața politică a Republicii Moldova. Ei au oprit alegerile parlamentare anticipate și au încercat să ofere participanților la tratative un nou climat de încredere. Abia la prima ședință a Parlamentului, vom vedea dacă domniile lor au reușit ori ba..
Căci,  așa cum au afirmat și magistrații Înaltei Curți, interimatul funcţiei de președinte al legislativului moldovean nu poate însă dura la nesfârşit şi nici nu poate fi similar cu capacitatea deplină a funcţiei.


În funcție de modul în care se vor comporta participanții la negocieri, liberal democrații au posibilitatea să dezvolte minimum două scenarii. Primo să condiționeze candidatura noului președinte al Parlamentului, de votarea la pachet a componenței noului cabinet de miniștrii. Secundo să dea curs solicitării făcute de liderul comuniștilor moldoveni, Vladimir Voronin, de adoptarea de urgență a unei legi privind modificarea componenței Curții Constituționale dar și de votarea la pachet a componenței unui nou cabinet de miniștrii. 

În ciuda eforturilor făcute de instituții media apropiate democraților moldoveni, de schimbarea opticii de prezentare a situației politice moldovenești, Partidul Democrat din Moldova nu are prea mult loc de manevră. Condiționările referitoare la micșorarea pragului de acces în parlament vorbesc despre spaima pe care această formațiune politică o are în fața electoratului. Exact pe această frică se bazează încrederea pe care o au celelalte partide politice. 

Cel de al treilea scenariu a fost deja enunțat de liderul liberal-democrat, Vlad Filat, în cadrul unei emisiuni televizate. Domnia sa a declarat că, în cazul în care nu se va reuși învestirea Guvernului condus de Iurie Leancă, atunci se va ajunge la alegeri anticipate. „Liberal democrații nu vor mai accepta fel de fel de condiționări și nici nu vor mai participa la circul provocat de unii”, a declarat scurt pe doi liderul liberal-democrat.  

Iar dacă magistrații de la Înalta Curte vor declara neconstituțională subordonarea către guvern a CNA, s-ar putea ca domnia sa să aibă perfectă dreptate.