Thursday, November 28, 2013

PREȘEDINTELE BĂSESCU, SUMMIT-UL DE LA VILNIUS ȘI UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA



Cu o zi înainte de începerea summit-ului de la Vilnius, președintele Băsescu a declarat la TVR 1, că, după NATO și Uniunea Europeană, următorul proiect politic al statului român este unirea cu Republica Moldova. Traian Băsescu a precizat însă că acest lucru nu se va întâmpla „mâine”. "Mai devreme - nu vă gândiți mâine - sau mai târziu, acest lucru se va întâmpla, pentru că sângele apă nu se face. România a avut un proiect fundamental de țară - NATO. A avut un al doilea proiect de țară, UE. Eu cred că un al treilea proiect fundamental trebuie să fie unirea cu Moldova", a afirmat Traian Basescu.


Declarațiile președintelui român au fost taxate de către premierul român Victor Ponta. Domnia sa, a spus că declarația lui Băsescu, este "o declarație de final de mandat a unui președinte care în nouă ani nu a făcut nimic pentru Moldova. Premierul român consideră că prin aceste declarații președintele "dă apă la moară Partidului Comuniștilor din Moldova". "Cred că această abordare este una greșită - cred că moldovenii, nu au nevoie și nu vor să vină cineva să îi ia... Eu zic că cel mai bine e să facem lucruri concrete - gazoduct, linii de autostradă, să întărim  partea de colaborare culturală și educațională", a adăugat Ponta.


Ziariștii români nu au trecut cu vederea punctul de vedere al președintelui Băsescu. Opinia doamnei Ioana Ene, intitulată Jocul periculos al președintelui. Ușor cu unirea pe scari!” (1.), face trimitere la un gag filmat de Stan și Bran care se intitulează "Ușor cu pianul pe scări", în care cei doi comici au scăpat pianul din mâini în timp ce coborau pe scări.  Doamna Ioana Ene a punctat cîteva dintre posibilele repercusiuni ale declarației făcute de șeful statului român. Potrivit domniei sale, scoțând la iveală chestiunea unionistă, Traian Băsescu joacă periculos în relația cu UE și Republica Moldova”. Doamna Ene consideră că anunțul făcut de președinte miercuri seara, are darul unic de a enerva și la Bruxelles, și peste Prut.”


Nu cred că declarația președintelui Băsescu, a surprins pe cineva. Declarații cu acute accente unioniste, domnia sa a mai făcut. De această dată, președintele României a arătat doar că este consecvent și a pus punctele pe i. Cât despre așa numitul „imperialism românesc”, comuniștii moldoveni au mai vociferat. Acum, domniile lor prin vocea domnului Reșetnicov, l-au ameninţat, în limba rusă, pe preşedintele Traian Băsescu, cu dezmembrarea statului român. Dar în împlinirea acestui nefericit scenariu, dați-mi voie iarăși, să nu cred. E posibil ca această credință a mea să vină de la aplecarea către Evanghelii a domnului Băsescu, care vine să le dea de fapt românilor basarabeni, nădejdea în miracole. Cereți și vi se va da, a spus, președintele român! Îndemnul dătător de speranță face trimitere directă la un verset din Evanghelia după Luca care spune "cereți și vi se va da, căutați și veți găsi, bateți și vi se va deschide. Fiindca oricine cere, capătă, cine caută găsește, și celui ce bate i se va deschide"…

Cred, parțial, în justețea afirmațiilor făcute de domnul profesor Ionel Nicu Sava care a plasat pe blogul domniei sale, un text în care a fost punctat, faptul că, la Vilnius, oficialii UE nu își doresc să audă mesaje de tip unionist. “ În preajma summit-ului UE de la Vilnius, noi nu discutăm temele centrale ale uniunii în legătură cu Parteneriatul Estic - stabilitatea la frontiere, ci facem seminarii despre unire”, scrie domnia sa în textul intitulat „Ușor cu unirea pe scări” (2.) Dar la Vilnius nimeni nu are când se gândi la unionista declarație a președintelui României căci cu toții sunt ușor debusolați de retragerea de ultimă oră a Ucrainei. Afirmația îi aparține lui Cristian Ghinea care adaugă că "printre oficialii UE circulă o nervozitate și un sentiment de neîmplinire".


Sunt convins că declarația președintelui Băsescu a fost mai mult una de uz intern. Aflat la final de mandat, domnul Băsescu nu mai are nimic de pierdut. În confruntarea celor două palate, Cotroceni și Victoria, declarația locatarului de la Cotroceni îl pune într-o ușoară dificultate pe cel de la Palatul Victoria. 

Nedelicatul joc al președintelui Băsescu pe Moldova era unul așteptat. Dar când a fost vreodată, delicat politicianul Băsescu? Lansarea Partidului Mișcarea Populară la Chișinău a fost un semn clar că la Cotroceni se pregătește o declarație de acest gen. Sondajul ”Barometrul – Adevărul despre România”, realizat de INSCOP Research la comanda ziarului „Adevărul” s-a constituit într-un teren de aterizare pentru declarația șefului statului român.  În condițiile în care 61,7% dintre români se declară de acord cu unirea Republicii Moldova cu România dacă integrarea europeană a Chișinăului s-ar dovedi imposibilă, declarația președintelui Băsescu este una corectă din punct de vedere politic. Mai mult, pentru că a spus-o verde în ochi, ea a făcut ca, pe plan intern, să-i sară procentajul cu câteva puncte în sus.

Oricum ar fi, domnul Dungaciu trebuie să se declare mulțumit. De acum încolo, statul român are un proiect dedicat Republicii Moldova. Proiectul pare a fi plasat într-un viitor destul de incert  - domnul Băsescu a specificat că "nimic nu se poate face împotriva voinței românilor din stânga și dreapta Prutului", dar, vor unii ori nu, odată cu această declarație, potențialitatea sa de existență capătă contur. 


Până una alta, corespondenta Europei Libere la Vilnius, Valentina Ursu, ne informează că, astăzi, vineri 29 noiembrie, Președintele României, Traian Băsescu se va afla la Chișinău, într-o vizită particulară, pentru a participa la recepția oferită de Ambasada României în Republica Moldova cu ocazia Zilei Naționale a României.

Eu îmi aduc aminte că marți, 26 noiembrie, din dispoziția Primului-ministru Victor Ponta, vicepremierul Gabriel Oprea a inspectat, lucrările la gazoductul Iași – Ungheni și a constatat că lucrările sunt și vor fi în grafic.









Sunday, November 24, 2013

A FI PRO-EUROPEAN PRESUPUNE ȘI A FI ROMÂN



Linia de confruntare geopolitică dintre Uniunea Europeană și Uniunea Vamală trece prin Republica Moldova. Încercarea oficialilor europeni de a muta această frontieră civilizațională mai la est a eșuat. Anunțul făcut de oficialitățile ucrainene de a refuza semnarea Acordului de Asociere la UE, reprezintă un eșec al diplomației externe a UE. Directorul Institutului de Relații Internaționale al Academiei Române, profesorul Dan Dungaciu, avea dreptate atunci când afirma că drumul european al Republicii Moldova va fi mult mai greu fără semnătura Ucrainei. Permanentizarea confruntării geopolitice în spațiul pruto-nistrean poate pune sub semnul întrebării viitorul european al Republicii Moldova.

Participarea, relativ masivă, a cetățenilor moldoveni la mitingul organizat de către opoziția comunistă este o confirmare a existenței acestei confruntări geopolitice. Mulțimea vocilor care au cerut demisia coaliției de guvernare și organizarea alegerilor parlamentare anticipate, le asigură comuniștilor moldoveni încrederea într-o victorie suficientă pentru a schimba macazul european. 

Tăcuta confruntare dintre civilizația occidentală și cea estică are loc așadar, între susținătorii comuniștilor moldoveni, vorbitori preponderent ai limbii ruse și adepți ai spațiului Uniunii Vamale, și cei ai coaliției de guvernământ, vorbitori de limbă română și adepți ai reformelor europene. Ea nu se va sfâși însă după evenimentul care va avea loc în Lituania. Negativele semnale pe care le dă oficialilor europeni nesemnarea Ucrainei, poate fi o oportunitate pentru Republica Moldova doar în cazul în care, pe malul Bâcului, modul de a face politică se va schimba. Asumarea transformărilor interne ale instituțiilor statului moldovean trebuie să devină o prioritate a partidelor aflate în coaliția de guvernare iar acest lucru trebuie să aibă loc imediat după summit-ul de la Vilnius. 

Prin modul elegant prin care au renunțat la dreptul lor legal de a organiza manifestaţii în aceași zi cu PCRM-ul, în fața observatorilor internaționali care monitorizau mitingul comunist, liberal democrații moldoveni și-au asumat cîteva puncte în plus. E primul semn prin care decidenții liberal democrați arată că s-au angajat să transforme calitativ modul lor de a face politică. Acest angajament este dat și de poziția satisfăcătoare pe care aceștia o dețin în topul preferințelor electorale realizate de curând de casele de sondaje. Atractivitatea lor este dată de permanența mesajului european pe care îl transmit populației, de modul moderat cu care abordează liniile de conflict existente în societate și de relația specială pe care au cultivat-o cu Bucureștiul. 

Fără a vocifera vehement pe această tematică, liberal democrații moldoveni au știut să accepte, din start, spiritul conștiinței românești ca o unică modalitate de a prinde din urmă trenul european. Calmul cu care, în martie 2012, cei doi premieri, Vlad Filat și Mihai Răzvan Ungureanu, la finele primei ședințe de Guvern moldo-române au semnat Planul de Acțiune pentru aplicarea Parteneriatului Strategic privind integrarea europeană a Republicii Moldova e dovada faptului că, liderul liberal democrat a știut din start că drumul pro-european al Moldovei trece și pe la București. De fapt, Vlad Filat a intuit că a fi european presupune și a fi român.

Saturday, November 23, 2013

MAXIMUM 10 MII DE SIMPATIZANȚI ADUNAȚI AZI DE PCRM

În Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, PCRM au adunat astăzi doar 10 mii de oameni. Dovadă stă fotografia de alături care ne arată clar că în această competiție forțele de stânga nu au avut capacitățile financiare și nici acces la alte resurse pentru a strânge în jurul lor un număr mai mare de simpatizanți.
Dincolo de toate aceste lipsuri, comuniștii moldoveni au arătat însă că au destui simpatizanți la care pot apela. Remarcăm că efortul coaliției de guvernare care, în 3 noiembrie, au adunat o cifră impresionantă de oameni a fost unul comun. Liberal democrații, democrații și liberalii reformatori și-au unit atunci forțele pentru a demonstra că există suficiente voci care militează pentru integrarea Republicii Moldova în spațiul european. Comuniștii moldoveni au realizat tot acest efort de unii singuri. PCRM-ul a editat 100 de mii de fluturași prin care au îndemnta populația să participe la marșul asupra Chișinăului. Doar 10 la sută din această cifră a răspuns acestei chemări. Este toruși o cifră impresionantă.
Eforturile comuniștilor nu au trecut neobservate de către forțele de ordine care au știut să se mobilizeze exemplar. Plusul de încredere pe care îl capătă cu această ocazie reprezentanții Ministerului de Interne se datorează bunei lor organizări, diplomației cu care au știut să izoleze mica comunitate anti-comunistă care manifesta în capătul extrem al PMAN și modul civilizat de comportament față de reprezentanții mass-media.
Alte impresii urmează.
 
 

Wednesday, November 20, 2013

PMAN SE VA TRANSFORMA ÎN PIAȚA ROȘIE?



Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat în această săptămână în Bundestag că nu există semne care ar demonstra că Ucraina dorește să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Ieri, 20 noiembrie, la postul național de radio polonez, ministrul de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski a declarat că șansele Ucrainei de a semna acordul de la Vilnius au scăzut sub 50 la sută. În condițiile în care Kievul a decis deja să se alăture Uniunii Vamale, oficialilor chișinăueni le va fi mult mai dificil să reziste provocărilor externe. Una dintre aceste provocări la care cabinetul Leancă va trebui să facă față este anunțata acțiune a comuniștilor moldoveni care, la 23 noiembrie, vor organiza o amplă acțiune de protest în municipiul Chișinău.

Surse din interiorul PCRM au declarat sub anonimatului că sunt în așteptarea a peste 15 mii de simpatizanți care vor veni din aproape toate raioanele țării. Întrebat dacă, odată cu acțiunea din Chișinău, vor fi organizate și acțiuni locale, sursa a lăsat să se înțeleagă că acest lucru ar putea fi posibil dar, puțin probabil.

Opoziția comunistă este pusă în fața unor dileme financiare. Puși în situația de a nu avea acces la resurse administrative importante, comuniștii moldoveni nu pot aduce la Chișinău un număr impunător de manifestanți. În același timp, în anumite orașe din provincie, acolo unde PCRM deține încă controlul administrativ, (în nordul și sudul Republicii Moldova) din motive strict pecuniare, tactica protestelor locale, ar putea fi preferată. 

Dreptul opoziției comuniste de a se manifesta este dat acum și de rezultatul ultimelor sondaje de opinie. Potrivit sondajului „Barometrul Socio-Politic”, realizat de IMAS în perioada 19 octombrie - 11 noiembrie 2013, în cazul unor alegeri parlamentare, cele mai multe voturi le-ar acumula PCRM, urmat de PLDM şi PD. Potrivit acestor rezultate, comuniştii moldoveni ar acumula 34,9 % din voturi, liberal-democraţii 13,9 %, democraţii 9,3 % iar liberalii doar 6,2 %. În condițiile în care marja de eroare a acestei cercetări sociologice este de +/-3,5%, liberalii domnului Ghimpu stau pe muchie de cuțit.

Întrebat de ce au ales această ultimativă formă de protest, oficialul PCRM mi-a declarat că, în condițiile în care coaliția de guvernământ de la Chișinău a monopolizat spațiul informațional, aceasta este una dintre puținele modalităti de exprimare rămase. El a adăugat că, nehotărâții, care sunt mai mult de jumătate dintre moldoveni, vor putea cu această ocazie să își formeze și ei o opinie. În condițiile în care, potrivit sondajului IMAS, 56% din respondenţi au susţinut că nu știu deocamdată pentru cine să voteze, cu siguranță, acțiunea PCRM-ului are o latură electorală.

Latura geopolitică a acestei acțiuni se pare că are de a face cu vizita făcută pe 19 noiembrie de ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Farid Muhametşin, la sediul principal al Partidului Comuniștilor. Chiar dacă această vizită a încercat să fie una discretă, jurnaliștii moldoveni au aflat despre acest lucru și au reușit să o imortalizeze fotografic. În condițiile în care spațiul pruto-nistrean este perceput de experți ca un important nod geopolitic, iar în provincie, potrivit cercetărilor sociologice, diferența dintre pro-europeni şi pro-ruşi este de doar patru puncte procentuale, marșul asupra Chișinăului va fi un contrapunct la adunarea populară pro-vest din 3 noiembrie. Este cât se poate de posibil ca ambasadorul Federației Ruse în Republica Moldova să-i fi dat domnului Voronin asigurările că, în ziua marșului, cele mai importante televiziuni ruse vor fi prezente la Chișinău.

Cu siguranță, având alături factorul rusesc, fie el diplomatic ori mediatic, pe 23 noiembrie, comuniștii moldoveni nu se vor mai juca de-a mâța cu șoarecele, își vor dezlega băierele la pungi și vor dori să transforme PMAN în Piața Roșie!

În condițiile în care Chișinăul va fi inundat de jurnaliști ruși, în preajma summit-ului de la Vilnius, un scandal ar fi fatal. Ministrul Recean ar trebui să organizeze de pe acum o celulă de criză care să poată elabora din timp scenariile posibile și administra în timp util orice tip de instigare. În fața acestei provocări geopolitice, autoritățile moldovene ar trebui să poarte la ele inteligența, diplomația și mănușile albe.

Monday, November 18, 2013

VLAD FILAT IMPUNE PACTUL PENTRU EUROPA






Agenția de presă „Infotag” transmite că oficialii americani sunt îngrijorați de presiunea exercitată de Federația Rusă asupra Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei. Știrea face referință la declarația preşedintelui  Subcomisiei pentru Afaceri Europene din cadrul Comisiei de Afaceri Internaționale a Senatului SUA, Chris Murphy, care, într-un interviu acordat postului de radio Europa Liberă, a declarat că, „Moldova, Ucraina, Georgia, Azerbaidjan şi Belarus trebuie să fie libere în alegerea propriului viitor”. Murphy a specificat că, „Rusia face presiuni asupra acestor ţări din cauza tendinţei lor de a consolida relaţiile cu Uniunea Europeană”. Senatorul american a adăugat că, „Rusia a sistat importul de vinuri moldoveneşti, de bomboane ucrainene, îngrăşăminte din Belarus”, și a numit această politică „inacceptabilă”.

Dincolo de vizibilele pârghii economice, presiunea exercitată de Federația Rusă asupra oficialilor moldoveni poartă o discretă încărcătură secesionistă. Astfel,la referendumul din regiunea autonomă Gagauz Eri, care va fi organizat în februarie 2014, va fi abordată și chestiunea cu privire la integritatea teritorială a Republicii Moldova.  Motivul ar ține de dorința locuitorilor din regiune de a se integra în Uniunea Vamală.
Mai mult, rezultatele unui sondaj de opinie făcut public pe data de 18 noiembrie la Tiraspol, arată că 79,3% dintre respondenți susțin ideea unui ”divorț civilizat” al regiunii transnistrene de Republica Moldova, iar alți 82,6% dintre cei chestionați susțin aderarea regiunii de peste Nistru la Federația Rusă. 

Dincolo de toate acestea, iată că, la zece zile distanță de summit-ul de la Vilnius, agențiile internaționale de presă transmit o veste neașteptată. Președintele ucrainean, Victor Ianukovici,  ar fi decis să amâne semnarea acordului de asociere cu UE. Anunțul a fost făcut la Bruxelles, de un eurodeputat polonez. Potrivit lui, decizia vine pe fundalul delicatei situații create în jurul gazului rusesc care ar urma să ajungă în Uniunea Europeană. La ora când scriu aceste note, Kievul oficial nu a reacționat la aceste declarații.

Pe fundalul tuturor acestor amenințări la adresa Republicii Moldova, chemarea la unitate a președintelui liberal democraților moldoveni este de bun augur. În acest context, Vlad Filat a subliniat că, „indiferent de unde vin şi cum vor fi aceste presiuni, trebuie să fim uniţi şi să ne ghidăm de ideea că viitorul european al Republicii Moldova înseamnă binele ţării”.
Prin lansarea Pactului Responsabilităţii Naţionale pentru o Moldovă Europeană, liberal democrații moldoveni fac un apel inedit pentru societatea moldoveană. Astfel, pentru prima dată în spațiul dintre Prut și Nistru, toate partidele politice din Moldova, indiferent de doctrină, sunt îndemnate să semneze acest document. Neobișnuita iniţiativă, nu numai că vine să consolideze toate forţele politice, indiferent de viziuni şi divergenţe doctrinare, dar încearcă să-i unească pe cetăţenii, care indiferent de apartenenţa etnică şi limba vorbită, își doresc integrarea în Uniunea Europeană.
 
Comentând marea adunare pro-europeană de la Chișinău, din 3 noiembrie, sociologul român Dan Dungaciu, nota cu vădită insatisfacție că, în acea zi, din discursurile din PMAN au lipsit mesajele pro-românești. Politologul român Octavian Milewski a fost cel care a punctat extrem de corect, afirmând că oficialii de la Chișinău își doresc un dialog strâns și direct cu Bruxellesul, nu cu Bucureștiul. Intuiția lui Milewski, referitoare la faptul că “vectorul principal și strategic pe care Chișinăul își construiește așteptările și își proiectează acțiunile, este cel european”, își dovedește azi corectitudinea.

Chemarea la unitate a liberal democraților este acel angajament politic concret prin care, formațiunile politice din Republica Moldova, se angajează, să păstreze în viitor, parcursul statului moldav pe calea integrării europene. Pactul Responsabilităţii Naţionale pentru o Moldovă Europeană se dorește a fi echivalentul documentului pe care formațiunile politice românești l-au semnat în anul 1995 la Snagov, actul, semnat de către liderii partidelor parlamentare din România, atesta acordul forțelor politice românești față de strategia națională pentru pregătirea aderării României la Uniunea Europeană.

Prin vocea lui Vlad Filat, liberal democrații moldoveni provoacă formațiunile politice moldovenești să facă o alegere. Prezența masivă a cetățenilor la mitingul din 3 noiembrie i-a investit cu dreptul moral de a solicita din partea liderilor formațiunilor politice să semneze un pact de neagresiune pe subiectul legat de orientarea Republicii Moldova către Uniunea Europeană. Liberal democrații au lansat de fapt proiectul național moldovenesc, integrarea europeană, iar refuzul oricărui partid de a subscrie acestui consens național dă tuturor dreptul moral de a-l arăta cu degetul.