Tristețea președintelui român e
strâns legată de spitalizarea doamnei de fier. Hillary Clinton a fost
spitalizată din cauza unei tromboze, ca urmare a comoţiei cerebrale suferite
acum două săptămâni. Informaţia a fost confirmată de unul dintre consilieri. La
mijlocul acestei luni, oficialul şi-a pierdut cunoştinţa din cauza
deshidratării provocate de un virus stomacal. Șeful diplomației americane a
lipsit de la audierile în faţa Congresului, de pe 20 decembrie. Ea urma să dea
explicaţii în privinţa atacului de pe 11 septembrie produs la Benghazi, în urma
căruia consulul american în Libia şi-a pierdut viaţa.
Motivațiile ce se bazează pe viruși ce provoacă comoții
cerebrale sunt bune pentru povestea de seară. Barack Obama şi-a început noul mandat printr-o
epurare a administraţiei prezidenţiale, a serviciilor secrete şi a
Pentagonului. „Doamna de fier” a diplomaţiei americane, a fost dată
afară. Iar alți „duri” de la conducerea armatei americane a căzut în dizgraţie
şi au fost înlocuiți.
Se pare că la Bucureşti existau mici speranţe că noul
secretar de stat va fi Susan Rice, una dintre speranţele Partidului Republican
și ale new establishment-ului american.
Unii dintre consilierii domnului Băsescu mizau pe ideea
că Rice va fi continuatoarea strategiilor politice inițiate de doamna Clinton. De curând mediile de informare americane
au notat despre faptul că noul şef al diplomaţiei americane ar putea
fi senatorul John Kerry. ( http://edition.cnn.com/2012/12/21/politics/kerry-nomination/index.html
)
La mijlocul lunii decembrie profesorul Dan Dungaciu lansa afirmația precum că blocul militar nord atlantic ar trebui să fie implicat în
negocierile pentru soluționarea conflictului transnistrean. Într-un material
scris pe marginea acestui subiect notam că “modificarea
formatului de negocieri ar avea efectul gazului lampant turnat pe
focul delicatelor relații existente între Chișinău și Tiraspol. Prin intermediul mecanismelor de implementare
ale IPAP NATO – Moldova dar și prin
participarea statului moldav la măsurile întreprinse de OSCE pentru întărirea
securității, experții militari NATO cunosc foarte bine realitățile din zonă. O
implicare a acestora în procesul de reglementare ar fi însă refuzată categoric
de partea transnistreană, dar și de alte părți care nu își doresc o schimbare a
formatului de negocieri. Teoretic, propunerea, ar putea fi acceptată. Venite
din mediul academic și al comunităților
de experți, reacțiile la aceasta ar avea efectul unei hârtii de
turnesol. (http://victornichitus.blogspot.com/2012/12/turnesolul-lui-dungaciu.html
)
Într-un comentariu dedicat Republicii Moldova comentatorul
politic Valentin Mândrășescu de la Vocea Rusiei nota despre faptul că după douăzeci de ani de independenţă formală, Moldova
s-a pomenit într-un impas geopolitic.
Mândrășescu este sceptic în ceea ce privește
posibilitatea reunirii Moldovei cu Țara și afirmă că “în pofida
scenariilor politice şi campaniilor mass media constante a susţinătorilor
unirii cu România, acest scenariu este, practic, irealizabil. Bucureştiul nu ia
decizii în mod independent, iar Bruxelles nu vrea ca în limitele graniţelor Uniunii
Europene să existe un focar de tensiune interetnică. Orice modificare a
graniţelor va deschide o adevărată Cutie a Pandorei şi va crea un precedent de
care vor profita alte ţări.”
Nici scenariul referitor la integrarea Republicii Moldova
în Uniunea Europeană nu îi pare unul optimist. Domnia sa afirmă că „integrarea
europeană a Republicii Moldova este imposibilă căci în contextul crizei
economice, preţul politic al aderării la UE a celei mai sărace ţări din Europa
de Est va fi prea mare, iar avantajul strategic-zero.”
Referitor la o posibilă aderare a Republicii Moldova la
Uniunea Vamală, Valentin Mândrășescu spune că “scenariul integrării în Uniunea Vamală
este greu de realizat în contextul conjuncturii politice actuale. Partidul
Comunist, în pofida retoricii pro-ruse, şi-a distrus pentru întotdeauna
relaţiile cu Moscova atunci când a sabotat în mod conştient planul Kozak privind
reglementarea conflictului din Transnistria şi nimeni nu poate garanta că
revenirea comuniştilor la putere nu va însemna o nouă trădare a intereselor
populaţiei vorbitoare de limba rusă şi un nou flirt cu Uniunea Europeană„ (http://romanian.ruvr.ru/2012_12_24/Republica-Moldova-Impas-national/
)
Turnesolul folosit de Dungaciu a dat roadele scontate.
Numirea
noului șef al Departamentului de Stat, John Kerry, este una interpretată
pozitiv de către oficialii de la Moscova. Adevărată porta voce a statului rus,
Vocea Rusiei că “pentru
prima dată în ultimele trei decenii SUA va fi nevoită să negocieze cu
concurenţii geopolitici, să îngheţe anumite conflicte şi să-şi reducă sfera de
influenţă.”
Dacă descifrăm corect mesajele transmise în spațiul
public de către importanții jucători din spațiul geopolitic pe care teritorial
îl ocupă Republica Moldova, putem observa că anul viitor va fi unul liniștit. Situația
internațională le-a acordat oficialilor moldoveni o șansă în plus – cea a
liniștei. Dacă vor ști să găsească o soluție amiabilă de a termina intrigile
autohtone, vor avea timpul și
capacitățile necesare pentru a ne apropia și mai mult de spațiul și valorile
europene. Chiar dacă prețul este unul prea mare pentru a face parte din Uniunea
Europeană există suficiente posibilități pentru ca Moldova să fie ancorată la
acest spațiu al valorilor. Impasul pe care unii îl văd, este unul care ne dă
posibilitatea să tragem de timp pentru ca în cele din urmă să găsim soluții
convenabile la această ciocnire de civilizații care se dă între Prut și Nistru.