MOLDOVENII CIRCULĂ LIBER ÎN EUROPA ȘI DATORITĂ REFORMELOR FĂCUTE ÎN MINISTERUL DE INTERNE

Cetățenii moldoveni circulă fără vize în Uniunea Europeană.  Alături de premierul moldovean Iurie Leancă, în dimineața zilei de 28 aprilie, peste 100 de studenţi, elevi și rude ale moldovenilor stabiliţi în Grecia au mers la Atena pentru a testa regimul liberalizat de vize. Din delegație au mai făcut parte Igor Corman, preşedintele Parlamentului moldovean, Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei UE la Chişinău şi eurodeputatul român Monica Macovei, preşedinta Comitetului de cooperare UE-Republica Moldova.
Dacă Guvernul de la Chișinău nu ar fi dat dovadă de consecvență în realizarea unor multiple reforme, evenimentul nu ar fi putut avea loc. Reorganizările făcute pentru obținerea regimului de free visa au fost multe și neplăcute, unele, cele din Ministerul de Interne, chiar dureroase. Pirkka Tapiola, a fost cel care a scos în evidență faptul că "Moldova este prima țară membră a Parteneriatului Estic care obține liberalizarea regimului de vize".  

Multiplele eforturi făcute de către autoritățile de la Chișinău au beneficiat de sprijinul acordat de către Partidului Popular European, care a deținut majoritatea în Parlamentul European.  Jurnalistul Dan Alexe, a subliniat însă că, “Parlamentul European, în care Moldova a fost ajutată și promovată în permanență de Monica Macovei nu putea decât să facă recomandări, decizia finală pentru ridicarea obligativității vizei pentru moldoveni a revenit, capitalelor europene, adică șefilor de stat și de guvern”.  Constatarea domnului Alexe este una importantă, căci dincolo de „nevoia de solidificare a Chișinăului pentru a nu cădea în poala lui Putin”, șefii guvernelor din capitalele europene au văzut schimbările făcute la Chișinău și au considerat că statul moldovean a făcut dovada unor  suficiente transformări administrative pentru a merita acest bonus.  

Un comentariu al Agenției France Press scoate în evidență faptul că pasul făcut de autoritățile moldovene nu a trezit un mare entuziasm în rândul populației. Poate pentru că, "deja sute de mii de persoane au emigrat în căutarea unui loc de muncă” notează AFP. Experții moldoveni în domeniul migrației au constat că, pentru basarabeni, statele Uniunii Europene nu mai reprezintă țari de destinație. Cifra mare de remitențe care provin din Federația Rusă, i-au făcut pe aceștia să afirme că cel mai mare număr de emigranți se află în est. O confirmare indirectă pentru veridicitatea afirmației lor este dată și de datele publicate de Barometrul de Opinie Publică, unde peste 50% din cei intervievați afirmă că, ridicarea obligativității vizelor pentru șederile de scurtă durată în Uniunea Europeană, "nu este un eveniment important".

Circulația liberă în spațiul Schengen este însă un eveniment important. Este o posibilitate în plus pentru schimbarea mentalității. Călătorind, locuitorii dintre Prut și Nistru au posibilitatea de a face comparație între standardele de viață existente în cele două spații – occidental și oriental. Odată cu dispariția unor piedici birocratice, probabilitatea unei călătorii în occident devine mai apropiată, iar cu ea și transformarea unor optici. Pentru a se bucura de succesul obținut, mai tinerii jurnaliști moldoveni au avut nevoie de o călătorie spre Atena. Mă bucur și fără așa ceva. Fie și pentru faptul că - chiar dacă nu vor avea bani pentru a călători spre Paris ori Londra, moldovenii vor putea ajunge fără viză la Iași, Galați ori pe plaja de la 2 mai. Că e mai aproape și nu costă atât de mult. Tot e ceva!

De la apariția statului moldovenesc, liberalizarea regimului de vize este cea mai importantă realizare a oficialilor moldoveni în relația cu Uniunea Europeană. Este prima măsură care oferă beneficii imediate și directe pentru fiecare cetățean al statului moldovean. Pentru obținerea acestui privilegiu au lucrat experții a mai multor ministere, muncă care nu a intrat în prima pagină a ziarelor ori a buletinelor de știri. Un lucru greu și migălos. Cea mai amănunțită transformare făcută de autoritățile moldovene ține de politicile de securitate internă, de administrarea datelor personale ale cetățenilor, de asigurarea calități înalte a documentelor cetățenilor moldoveni și de combatere a riscurilor la eliberarea documentelor de călătorie. Implicarea a ministrului Recean în aceste procese i-a adus numai neplăceri. E și de ce - datele arătate de Transparency International afirmă că de la aflarea lui în funcție, indicatorii de corupție înregistrați anterior în instituție, au scăzut. Criticile care au loc în aceste zile la adresa conducerii Ministerului de Interne sunt o replică a celor care au avut de suferit de pe urma reformelor de securitate aplicate și sunt făcute pentru a minimaliza din importanța MAI la realizarea acestui obiectiv. Cei care îl critică pe ministrul de interne ar trebui să țină cont de faptul că astăzi moldovenii circulă liber în Europa și datorită reformelor administrate și la MAI.

Domnul Dan Alexe are dreptate, dacă reformele nu erau văzute de către factorii de decizie din capitalele europene Chișinăul nu beneficia de acest regim privilegiat. Au dreptate și cei care vin cu dezvăluiri de presă. Lucrul pe care îl fac instituțiile de media este binevenit. Doar că, înaintea mitingului pe care îl va organiza opoziția, aceste investigații vin să sufle în pânzele comuniste și să reducă din entuziasmul apropierii de occident. La mitingul de 1 mai, liderii PCRM vor cere demisia guvernului Leancă și ancorarea Moldovei în spațiul oriental. Poate asta se dorește?

ȚÎRDEA ȘI BOBOCII ELECTORALI

Comentatorul politic moldovean, Bogdan Țîrdea, concluziona recent că actuala coaliție de guvernământ, Coalița Pro-Europeană, „nu se poate menține la putere”. Domnul Țîrdea adăuga că „formula viabilă de guvernare pentru partidele de dreapta pro-europene rămîne a fi Alianța pentru Integrare Europeană”. 

Datele pe care se domnia sa s-a bazat în construirea acestei concluzii sunt cuprinse în rezultatele Barometrului de Opinie Publică din 24 aprilie. Rezultatele sondajului arată că în legislativul moldovean ar trece doar patru partide: Partidul Comuniștilor - 24,3% , Partidul Liberal Democrat - 14,5%, Partidul Democrat - 8% și Partidul Liberal - 7,8 %. Același studiu arată că Mișcarea Antimafie ar acumula 2%, Partidul Liberal Reformator - 1.3%, Partidul Socialiștilor din R. Moldova - 1.1%. Totodată, 2,3% dintre alegători ar vota alte partide; 3,9 % nu vor vota; 7,4% nu vor participa la vot și 3,2% nu au avut răspuns.  

Făcută primăvara, aritmetica electorală ne-ar demonstra că, în acest moment, partidele din Coaliția Pro-Europeană nu ar putea menține puterea, pentru păstrarea ei având nevoie de o alianță cu Partidul Liberal (PLDM-23%, PL 12.6%, PD-12.9%).

Domnul Țîrdea, a uitat însă de proverbul românesc care ne spune că, socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg. Rezultatele sondajului de opinie demonstrează existența unui număr mare de indeciși – aproape 11%, care mai au suficient timp pentru a se hotărî. Până la startul campaniei electorale  fiecare componentă a coaliției de guvernământ va începe o tenace muncă de întreținere și creștere a propriilor segmente electorale. Procentajul de nehotărâți arătat de sondaj va fi o țintă sigură a campaniilor, separate, de persuasiune politică. Subliniez - „separat”,  pentru că după semnarea Acordului de Asociere cu UE, premisele pentru menținerea actualei coaliții de guvernare vor fi epuizate, CPE va funcționa doar pentru a întreține legitimitatea acestor campanii. Un bloc electoral comun al celor trei formațiuni politice este exclus - liberal democrații moldoveni au anunțat că nu intenționează să participe la așa ceva. 

Sugestia făcută de domnul Țârdea, că liberalii moldoveni trebuie să fie luați în considerare, coincide cu declarația domnului Băsescu făcută pentru portalul Unimedia. „Îmi doresc ca domnul Ghimpu să fie în viitoarea alianță guvernare” a spus președintele român în interviul on-line din 16 aprilie. Domnul Băsescu poate nu știe că, în municipiul Chișinău, scorul echipei liberale este în scădere vertiginoasă. După apariția unei noi coaliții în Consiliul Municipal Chișinău, unde consilierii liberali au făcut corp comun cu cei comuniști, procentajul acumulat de liberalii moldoveni în ultimul sondaj este unul de mirare. 

A vorbi primăvara despre ecuațiile politice post electorale din toamnă e ca și cum ai striga într-o peșteră vastă. Distorsionat, lipsit de încărcarea semantică pe care ai atribuit-o cuvintelor, ecoul se întoarce pustiu și fals.
A scoate în evidență importanța liberalilor moldoveni la construirea posibilelor coaliții post electorale fără să ții cont de numărul ridicat al nehotărâților e ca și cum ai încerca să vinzi pielea lupului din pădure. 

Toamna se numără bobocii, domnule Țirdea!

ȘEVCIUK ȘI ȘTANSKI FĂRĂ DREPT DE A CĂLĂTORI LIBER ÎN UE

Peste cinci zile cetățenii Republicii Moldova pot călători fără vize în spațiul Schengen. Comisarul pentru Afaceri Interne al UE, Cecilia Malmstrom, a spus că, pentru a circula liber moldovenii trebuie să dețină pașaport biometric. “Este o mare realizare și începutul unui nou capitol în relațiile dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova", a spus comisarul european. De aceste prevederi se pot folosi și locuitorii regiunii de peste Nistru. 

În discursul de anexare a regiunii crimeene, președintele Federației Ruse a vorbit despre revizuirea frontierelor geopolitice. Domnul Putin a spus că nimeni nu poate interzice dorința cetățenilor ruși de a reveni la patria mamă. În Săptămâna Patimilor, domnul Putin s-a referit la conflictul transnistrean și  a spus că cetățenii ruși din regiunea transnistreană trebuie să-și decidă singuri soarta. „În această regiune o mare parte din populație este prorusă. Trebuie să fim democratici și să permitem acestor oameni să-și aleagă singuri soarta”, a declarat Putin. Spusele șefului statului rus au la bază cerea oficială a  Sovietului Suprem de la Tiraspol, de aderare la Rusia în baza rezultatelor referendumului transnistrean din 2006  -  97% din locuitorii regiunii se­pa­ratiste s-a pronunțat atunci pentru independență și integrare cu Federația Rusă. Tendințele centrifuge sunt cu atât mai mari cu cât, la începutul anului 2014, Soviet Suprem a votat o lege care prevedere ajustarea legislației transnistrene la legislația Federație Ruse.

Logica pusă în aplicare de domnul Putin este simplă, după anexarea peninsulei Crimeea și a regiunilor din estul Ucrainei, ar urma la rând Transnistria. Despre asta, domnul Rogozin a spus mai de demult: „da­că Chișinăul se va duce spre Bruxelles, se va duce în UE și NATO, atunci Trans­nistria, cu siguranță, nu se va duce aco­lo“.  Modalitatea de gândire a Kremlinului se bazează pe existența la Tiraspol a unui curent de opinie favorabil anexării provinciei de către Federația Rusă.  

Că Moldova va semna Acordul de Asociere este o stare de fapt. Echipa condusă de Iurie Leancă a știut să profite de bunele relații ale liberal democraților în Parlamentul European și a făcut posibil acest lucru. Umbra amenințărilor oficialilor ruși nu-i lasă însă pe oficialii de la Chișinău să se bucure prea mult. Politologul român Mihnea Dumitru afirma recent că, „deja se poate vorbi despre o amenințare directă la adresa Moldovei” și că, pentru integritatea Moldovei, viitorul arată “sumbru”.

Prin declarațiile la dreptul transnistrenilor de a își decide singuri soarta, domnul Putin a aruncat în aer procesul de negociere în formatul 5 plus 2, dar și declarațiile făcute de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, despre reglementarea conflictului de pe Nistru în cadrul integrității teritoriale a Republicii Moldova. Subliniez, belicoasele declarații, s-au bazat pe existența la Tiraspol a unui climat favorabil unei viitoare anexări. Tonul acestei atmosfere social politice a fost dat de către administrația de la Tiraspol. În aceste condiții, bunăvoința Uniunii Europene față de Republica Moldova nu ar trebui să se extindă și asupra liderilor transnistreni. 

Bruxelles-ul are la îndemână un un mecanism de sancționare a favoritismului politic aplicat de liderii de la Tiraspol. Pentru complicitate la acțiunile de dezmembrare a Republicii Moldova, Evghenii Șevciuk și Nina Ștanski nu ar trebui să beneficieze de regimul de călătorii fără vize în Uniunea Europeană. Ar fi răspunsul oficialilor de la Bruxelles la amenințările de securitate care au loc la adresa integrității Republicii Moldova.

PATIMILE DUPĂ PUTIN

În Săptămâna Patimilor, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a spus că cetățenii ruși din regiunea transnistreană trebuie să-și decidă singuri soarta. „Conflictul transnistrean este una dintre problemele mari rămase după destrămarea Uniunii Sovietice. În această regiune o mare parte din populație este prorusă. Trebuie să fim democratici și să permitem acestor oameni să-și aleagă singuri soarta”, a declarat Putin.

Domnul Putin a făcut această afirmație pe 17 aprilie, ziua în care Parlamentul European a recunoscut dreptul Republicii Moldova de a solicita calitatea de membru al Uniunii Europene.

În aceași zi, aflat la Chișinău, senatorul american John McCain, a declarat în cadrul unui briefing că, după aceste declarații ale președintelui rus, Washingtonul este îngrijorat pentru integritatea Republicii Moldova. „Avem temeri cu privire la cele menționate de Putin astăzi, cu referire la integritatea țărilor din regiune. Dorim ca cetățenii Republicii Moldova să-și poată determina propriul viitor, fără ingerința altor părți externe”, a declarat John McCain. 

Declarația domnului Putin aruncă în aer procesul de negociere în formatul 5 plus 2, dar și declarațiile făcute de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov despre reglementarea conflictului de pe Nistru în cadrul integrității teritoriale a Republicii Moldova. 

Cuvintele șefului de la Kremlin par a bate în cuie soarta statului moldovean. După aceste cuvinte, riscul de desprindere a regiunii transnistrene de Republica Moldova crește în mod considerabil, căci adresarea Sovietului Suprem de la Tiraspol, prin care se cere alipirea regiunii transnistrene la Federația Rusă ar putea fi pusă în aplicare.

Într-o excelentă analiză de pe Context Politic sociologul român Mihnea Dumitru afirma că, „deja se poate vorbi despre o amenințare directă la adresa Moldovei” și că pentru Chișinău, viitorul este “sumbru”. „Constituția Republicii Moldova consfințește neutralitatea  “permanentă”. Orice mișcare serioasă de înlăturare a acestui articol ar aduce “trupe de eliberare” la Nistru instant”, sublinia sociologul român. 

Cu riscuri la integritatea statului moldovean, noul context geopolitic este favorabil Republicii Moldova. Conflictul ucrainean și sprijinul PPE au făcut posibilă recenta rezoluție a Parlamentului European prin care este susținută perspectiva europeană pentru Republica Moldova. O decizie despre care și cei mai optimiști comentatori politici afirmau, în urmă cu câteva luni,  că este una imposibil de obținut pentru Republica Moldova. Motivul ? Existența conflictului transnistrean.

Certa perspectivă europeană a Republicii Moldova deschide mai multe oportunități. Clasa politică de la Chișinău are în acest moment un road map bine marcat. Dincolo de a se grăbi și a înainta cererea de țară candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, politicienii moldoveni ar trebui să găsească o nouă concepție de reglementare a conflictului transnistrean. În condițiile în care perspectivele actualului proces de negocieri sunt din ce în ce mai sumbre, iar prin afirmația domnului Putin, concepția de negocieri a fost dinamitată, Chișinăul poate insista pe schimbarea formatului de negocieri și oferirea Statelor Unite ale Americii statut de membru permanent în negocieri.

În acest caz noul Dialog Strategic moldo-american vine să acopere și latura politicilor de securitate și vine în întâmpinarea preocupărilor de securitate exprimate la Chișinău de senatorul McCain care a pledat pentru intensificarea cooperării militare dintre Statele Unite, Moldova și țările baltice.  

Schimbarea formatului de negocieri se înscrie perfect în contextul politic dat de încheierea acordului de la Geneva referitor la detensionarea situației din Ucraina dar și a ultimelor asigurări date de președintele Dumei de Stat, Serghei Narâșkin care, în cadrul întrevederii cu preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Igor Corman, a reconfirmat poziția Moscovei privind soluționarea conflictului transnistrean în baza respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Moldovei. 

Cu road map-ul oferit de Parlamentul European în mână, politicienii moldoveni trebuie să dea dovadă de istețime. Speranțele pe care le oferă domnul Putin locuitorilor din regiunea transnistreană vor continua, va continua și suportul economic pe care oficialitățile ruse îl vor acorda regiunii separatiste. Atragerea oficialităților americane în procesul de negocieri este singura garanție a Chișinăului că, trupele ruse staționate la Tiraspol nu vor fi suplimentate iar Basarabia nu va fi încă odată răstignită.