Teama și neliniștea PDM-ului

În Moldova, tematica europeană e pe buzele tuturor politicienilor. În fața scenei politice moldave, spectatorii urmăresc atent discursurile euro optimiștilor, numără cuvintele acide ale euro scepticilor și aleg boabele de adevăr din metaforele făcute la televizor de comentatorii politici. Spectatorul își știe eroii , acolo - un eurosceptic care a făcut-o opt ani pe optimistul, dincolo – un optimist informat privește sceptic în viitor, iar într-un colț  - un fost ambasador nu știe încă să facă deosebirea dintre Consiliul European și Consiliul Europei.

Un euro sceptic convins este Marian Lupu. Un alt model comportamental nu îl aducea în grațiile liderului comuniștilor moldoveni, Vladimir Voronin, scepticul care a făcut-o opt ani pe euro optimistul. Voronin, cel care a avut grijă de cariera politică a lui Lupu, este un euro sceptic care nu suportă să fie contrazis. 

 

De la o vreme, discursurile domnului Lupu, pline de pleonastica metaforă a “şirurilor întregi de priorităţi, cele mai importante pentru ţară”, mustesc de optimism european. Într-un recent interviu, oferit postului de radio Europa Liberă, Marian Lupu afirma că  “Moldova este văzută ca stat lider în cadrul Parteneriatului Estic. Suntem foarte bine percepuţi în Europa. Europa ne crede, Europa vede o stabilitate, odată cu alegerea şefului statului şi ne ajută masiv pe calea integrării europene.” După ce anterior, Marian Lupu lansa subtile atacuri la adresa conducerii Ministerului de Externe și nu credea în șansele semnării Acordului de Asociere, iată că brusc liderul democrat face o schimbare de discurs și afirmă public că  „avem toate şansele să semnăm Acordul de Asociere, implicit Acordul de Liber Schimb, să ajungem la liberalizarea regimului de vize.” 

Schimbarea de macaz efectuată de domnul Lupu, este o încercare de a se substitui, la nivel subliminal, eforturilor făcute de echipa externelor moldave. Succesul obținut de diplomații moldoveni, care nu numai că au reușit să convingă liderul unei importante țări europene, Germania, să efectueze o vizită în Republica Moldova, dar au reușit să convingă și oficialii Uniunii Europene de a seriozitatea demersului european al țării, l-au neliniștit pe Marian Lupu. Și l-au făcut să se plieze pe succesul altuia.

Optimismul domniei sale este unul doar de paradă – liderul Partidului Democrat știe că nu are pentru ce să se bucure. Cele opt luni ale anului 2012 nu au fost deloc faste pentru democrații moldoveni. Partidului Democrat nu a reușit să organizeze nimic care să echivaleze cu amploarea unui eveniment ca cel dat de vizita lui Merkel la Chișinău. Nici pe intern lucrurile nu stau mai bine. Pe culoarele partidului, se aud șoaptele nemulțumitelor voci care nu își doresc  revoluția de catifea pregătită de prim-vicepreședintele Plohatniuc. Feriți de ochii lumii, pretorienii președintelui de onoare, Dumitru Diacov, stau cu mâinile pe pumnale, gata să își apere funcțiile. Congresul partidului, realizat cu multă cheltuială în centrul capitalei, nu a reușit să stingă îngrijorările lor. Cei vechi, își ling rănile sau își pregătesc bagajele.  

Și tot despre bagaje e vorba atunci când Marian Lupu afirmă că încă analizează activitatea propriilor miniștri. Pentru curma neplăcerile din sânul partidului, domnia sa spune opiniei publice să nu se aștepte la schimbări masive. „În cazul Partidului Democrat, nu trebuie să vă aşteptaţi la remanieri masive. Din numărul pe care îl avem de miniştri în componenţa Guvernului, marea majoritate s-au manifestat ca profesionişti şi oameni foarte responsabili”, declara  Lupu. De fapt, cei cinci miniştri democrați din Guvern Filat, fac parte din vechea gardă a Partidului Democrat și sunt persoane apropiate lui Dumitru Diacov. O demitere a acestora din arcul guvernamental ar însemna un atac direct la pozițiile pe care acesta le mai deține în partid. În cadrul congresului prim-vicepreședintele PDM, Plohatniuc, a lăsat să se înțeleagă că activitatea a bună parte dintre cei cinci miniștrii democrați nu ar corespunde “interesului partidului”.

Observabile pentru cunoscători, neliniștile și temerile din Partidul Democrat se transmit liderului, iar când partidul seamănă cu un balaur cu trei capete, neliniștile se transformă în gafe. Ultima gafă a încă liderului PDM, Marian Lupu ,vine să șteargă cu buretele toată simbolistica europeană a discursurilor domniei sale. Liderul Parlamentului moldovean face următoarea afirmație –„convingerile ideologice trebuie să nu fie puse mai presus decât interesul național”. Statul sunt eu, pare a fi ecoul acestei afirmații care sugerează că într-un viitor apropiat libertățile cetățenești ar putea fi suspendate. De fapt șeful Parlamentului de la Chișinău pare a uita conceptele de bază ale democrației, iar din neliniștita-i grabă ajunge la vagi amenințări. E graba pe care o depune pentru a masca rateurile și disfuncționalitățile politice ale partidului - semn că domnia sa, încet și sigur, pierde tot ceea ce anterior a construit Diacov.

Timp pentru Moldova

Gesturile premierului moldovean Vlad Filat, efectuate în preajma deplasării la Moscova, vin să confirme faptul că primul ministru își dorește o relație pragmatică și avantajoasă cu Federația Rusă.

Relațiile reciproc avantajoase dintre cele două țări se pare că sunt dorite și de către autoritățile Federației Ruse care într-un comunicat de presă al Kremlinului  vin să anunțe de faptul că pe 12 septembrie, Vlad Filat va avea o întrevedere cu președintele rus Vladimir Putin. Iar Serviciul de Presă al Kremlinului subliniază faptul că „Prioritatea incontestabilă în relațiile bilaterale dintre cele două țări este cooperarea economico-comercială. Asta deoarece, Rusia rămâne unul dintre partenerii principali ai Republicii Moldova - volumul comerțului extern al Republicii Moldova și Federației Ruse se ridică la 22%”.

Presa rusă, scrie că în cadrul întrevederii bilaterale stabilite pentru 11 septembrie curent, cei doi premieri vor aborda chestiuni ce țin de extinderea cooperării bilaterale în domeniile comercial-economic, științific, tehnic, cultural și umanitare. Potrivit celor de la RIA Novosti este anunță semnarea mai multor documente bilaterale.

Într-un interviu pentru agenția de presă ITAR-TASS, premierul Filat a declarat că nu și-a schimbat viziunea cu privire la deschiderea unui consulat rusesc la Tiraspol și că e natural ca la Tiraspol să fie deschis un consulat al Federației Ruse. Primul ministru consideră că odată ce sunt consulate românești la Bălți sau Cahul, “putem să facem acest lucru și la Tiraspol.”

Abordarea premierului moldovean este una corectă și se datorează faptului că în regiunea transnistreană trăiesc aproximativ peste o sută de mii de cetățeni ai Federației Ruse.  Cel de al doilea argument care vine în sprijinul poziției avute de Filat se referă la mai vechea dorință a autorităților transnistrene de deschidere a unui consulat rus în regiune.  Astfel, gestul făcut de primul ministru, vine să creeze un climat favorabil discuțiilor de la Moscova și se înscrie în tonul pașilor făcuți spre stabilirea încrederii între cele două maluri.

Gestul a început deja să fie criticat de presă. Jurnaliștii, comentatorii politici și formatorii de opinie, au sărit în sus și l-au acuzat pe Filat de faptul că una spune și alta fumează. Unii mai acizi ca de obicei, îl acuză pe Filat de trădarea intereselor naționale iar alții, consideră că la Moscova primul ministru moldovean va fi pus în situația de a reduce din turațiile integrării europene a Republicii Moldova.

Nu cred în strigăte, strigătele apar doar din emoție. Iar vizita premierului Filat la Moscova trebuie abordată doar cu mult calm.

Într-un material recent Nicu Popescu, nota faptul că succesul demersului european al Moldovei depinde de  încheierea și implementare acordurilor de asociere și comerț liber cu UE, de reformele interne, de îndeplinirea condițiilor pentru liberalizarea vizelor, de lupta cu corupția, de atragerea investitori străini, de combatere a crimei organizate, etc. Însă pentru ca toate acestea să aibă loc, Republica Moldova trebuie să aibă parte de un climat de pace în regiune.

Exact, Moldova are nevoie de pace.

Lipsa tensiunilor diplomatice dintre Moldova și Rusia, gestionarea corectă a tensiunilor din regiunea transnistreană, stabilirea unui climat de încredere și pragmatism  între Federația Rusă și Republica Moldova sunt cele trei obiective care ar da țării, timpul necesar spre a implementa pașii necesari spre europenizarea țării.

Încurajările europene sunt bune,iar încurajarea făcută de Barroso pentru Moldova e una importantă. Însă timpul de care avem nevoie spre implementarea valorilor europene, ne poate fi oferit doar de către autoritățile de la Moscova. Ele sînt cele care îi pot da Moldovei răgazul atît de necesar pentru a stinge setea arșiței.

  

Deschiderea unui dialog civilizat al autorităților moldave cu autoritățile ruse, dar și stabilirea unor relații bilaterale bazate pe încredere și pragmatism sunt cele două axe ale interesului național moldav în relația cu Federația Rusă, iar gesturile făcute în prezent de Vlad Filat se înscriu perfect în acest cadru.

Sunt gesturile unui om calm care e conștient de valoarea strategică a întâlnirii pe care o va avea cu liderul de la Kremlin. Sunt fapte care se bazează pe realități concrete ale timpului pe care îl trăim, un accentuat timp al crizelor. Semn că timpul nu mai are răbdare. Semn că Moldova are nevoie urgentă de timp dar și pace.

Basarabia – feuda lui Băsescu?

Băsescu s-a întors la Cotroceni. Iar acest lucru se datorează faptului că cei din coaliția social liberală de la București  nu au reușit ca pe 29 iulie să adune suficienți participanți la referendum.

Era evident că în Republica Moldova se aștepta un val de simpatie față de Traian Băsescu. Era firesc și acceptabil. Rezultatul aritmeticii electorale este diferit. Dacă la ultimul scrutin în Republica Moldova au participat la vor aproximativ 12 000 de persoane, consultarea populară din anul acesta a adus la sufragii doar ceva mai mult de 2000 de persoane – dintre care majoritatea au spus „nu” demiterii lui Băsescu. Nu este deranjant faptul că moldovenii îl simpatizează pe Traian Băsescu, deranjează însă numărul mic de participanți la fenomenul politic românesc. Am putea crede, că din Moldova de peste Prut, au plecat aproximativ 10 mii de cetățeni români. La cules căpșune în Portugalia sau în Israel la dragat canalele de irigare! Căci cum altfel am putea interpreta lipsa de implicare politică a românilor din Republica Moldova față de evenimentele politice petrecute la București?

Ori poate, la mijloc e altceva?

O scurtă analiză a mediilor de informare moldovenești ne arată că subiectul care ține de referendumul românesc a lipsit din agenda presei de peste Prut. Agenţia oficială de ştiri din Republica Moldova, Moldpres, a boicotat referendumul din România, ca apoi să se poziționeze de partea PDL şi a lui Traian Băsescu. Holdingul de presă Jurnal, prin vocile comentatorilor Petru Bogatu și Nicolae Negru, s-au poziționat în același mod.  Arena.md și Radio Chișinău au avut de asemenea o poziție care l-a avantajat în mod deosebit pe Traian Băsescu. Mai cumpătat s-a dovedit a fi maestrul peniței moldave C-tin Tănase, care a păstrat o poziție relativ neutră față de criza politică românească.

Beneficiind de un sprijin financiar puternic, simpatizanții basarabeni ai PDL-ului au reușit să-i convingă pe majoritatea bloggerilor moldoveni să participe la o întâlnire cu președintele suspendat, o întâlnire care, întâmplător s-a desfășurat în ajunul vizitei premierului român Victor Ponta la Chișinău. Tot în contextul fericitelor întâmplări putem nota și prezența în capitala moldovenească, a ex-consilierului prezidențial Eugen Tomac, care de la pupitrul unor diferite instituții media îndemna cetățenii români din Basarabia să nu participe la vot. 

Băsescu s-a întors la Cotroceni. Și pentru asta trebuie să le spună mulțumesc moldovenilor. Și desigur în mod personal Excelenței Sale Ambasadorului statului român la Chișinău,  Marius Lazurcă. Domnia sa, într-un mod la fel de întâmplător a decis ca pe teritoriul Ambasadei României din Republica Moldova să nu fie deschisă o secție de votare. Amplasată în centrul capitalei moldave, clădirea  este un reper mult mai cunoscut și la îndemâna cetățenilor români decât secția consulară unde la 29 iulie a fost deschis un punct de vot. Neimplicare domnului Lazurcă în crearea de comodități cetățenilor români cu drept de vot  a contribuit de asemenea la reducerea numărului de participanți la referendum. Referitor la comportamentul ambasadorului statului român la Chișinău, Fundația pentru educație din Republica Moldova nota într-o scrisoare adresată Ministerului de Externe de la București  faptul că “în condiţiile în care o parte a presei de limbă română din Republica Moldova, sprijinită financiar de către Guvernul României, prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, a abdicat de la principiile independenţei şi neutralităţii politice, angajându-se partizan în favoarea preşedintelui suspendat şi prezentând într-o lumină defavorabilă conducerea Parlamentului şi Guvernului României, recurgând la dezinformare şi manipulare evidentă şi chemând la boicotarea Referendumului de către cetăţenii români, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al României, a făcut dovada lipsei oricărei reacţii adecvate. Era firesc să ne aşteptăm, ca cetăţeni români, la exprimarea publică de către ambasadorul Marius Gabriel Lazurcă a unui punct de vedere oficial faţă de campania virulentă  derulată de unele publicaţii sprijinite de Guvernul României, campanie având drept scop nemotivarea concetăţenilor noştri de a participa activ la consultarea populară din 29 iulie 2012 şi obstrucţionarea Referendumului Naţional.”

Băsescu s-a întors la Cotroceni. Iar pentru asta trebuie să spună mulțumesc domnului Tomac. Domnia sa a știut să orchestreze în Republica Moldova o virulentă campanie media care a avut drept scop reducerea sentimentului de democrație participativă din partea cetățenilor români cu domiciliu în Republica Moldova. O campanie mediatică care în mod cinic s-a desfășurat pe banii românilor plătitori de impozite, care la Bacău, Craiova sau Reșița, au spus da demiterii lui Traian Băsescu - campanie care s-a desfășurat la instituții media basarabene ce beneficiază de sprijin din partea Guvernului de la București, guvern condus de premierul Victor Ponta.

Băsescu s-a întors la Cotroceni. Pentru că cei din coaliția social liberală de la București nu au reușit ca pe 29 iulie să adune suficienți participanți la referendum, și asta și datorită faptului că liberal democrații români au știut să facă din Republica Moldova fiefului lui Băsescu, fief în care nu a călcat nici un deputat PSD sau PL. Să vedem dacă Traian Băsescu va păstra sau nu acest fief personal. 

Domnule Ponta, care va fi planul de campanie electorală pentru Republica Moldova?

Disperarea lui Traian. Băsescu evident

Încleștarea politică de la București ajunge și la Chișinău. Cu o zi înaintea venirii lui Ponta în capitala Republicii Moldova, președintele suspendat, Traian Băsescu, s-a întâlnit cu un grup de jurnaliști și bloggeri din Republica Moldova care au fost în mod special duși la București.

Grupul, organizat discret, a cuprins în el doar jurnaliști care de mai multe ori și-au exprimat public simpatia pentru Băsescu. Lucru firesc căci mesajul suspendatului către basarabeni a fost unul de denigrare a premierului român, Victor Ponta.

„Să aveţi grijă să nu vă mintă!", le-a spus Traian Băsescu în ajunul vizitei premierului român Victor Ponta la Chişinău.„Este un om care minte foarte mult, şi-a plagiat toată biografia, nu ştiu dacă nu şi-a plagiat şi data naşterii. Omul ăsta poate fi chiar el însuşi plagiat", a explicat Băsescu. Băsescu l-a comparat pe Victor Ponta cu fostul preşedinte al Republicii Moldova, comunistul Vladimir Voronin. „Voronin şi Ponta, totuna", a spus Traian Băsescu. 

A-l compara pe Ponta, primul premier român care nu a fost membru al Partidului Comunist Român, cu președintele comuniștilor moldoveni este o clară lipsă de tact. E semn că vinurile băute odată împreună cu Voronin la Mileștii Mici au fost uitate, e semn că cele 16 mii de sticle de vin dăruite de comunistul  Vladimir Voronin pentru fostul membru al comuniștilor români s-au dus pe apa sâmbetei și că lui Crin Antonescu nu i-a mai rămas nici una.

Președintele suspendat a recunoscut imposibilitatea unui câștig la referendumul din 29 iulie. „Este un moment nepotrivit, sunt un preşedinte cu popularitatea erodată de 8 ani de mandat şi de 3 ani de criză, dar asta nu înseamnă că n-o să încerc să câştig. Este o misiune imposibilă, dar şi eu sunt un politician imposibil. Nu mă las până nu văd că am pierdut", a spus Băsescu.

Domnia sa speră ca prin intermediul jurnaliștilor și bloggerilor moldoveni, sentimentalii moldoveni să fie convinși întru a mai vota, la referendum, încă odată în favoarea-i. Această disponibilitate de a sta de vorbă cu niște jurnaliști provinciali și cu niște bloggeri necunoscuți vine să demonstreze că suspendatul președinte e disperat. 

Mult mai puțină disperare are în acțiunile sale preşedintele interimar Crin Antonescu – acesta ar vrea ca românii din diasporă să voteze la referendumul din 29 iulie doar dacă plătesc cel puţin un impozit în Romania. Dorința vine din cunoașterea faptului că în exterior imaginea lui Băsescu este mai bună.  „Plec de la exemplul din 2009, când alegerea lui Băsescu a fost decisă cu voturile celor din străinătate, dar consecinţele nu le suportă aceştia, ci românii din ţară. Ceea ce nu mi se pare corect", a motivat liderul PNL.

Până la urmă Ministerul Afacerilor Externe al României a decis deschiderea a două secții electorale în Chișinău și câte una la Ungheni, Bălți și Cahul. Românii din Republica Moldova vor putea vota la referendumul de pe 29 iulie, la doar cinci secții amenajate pe teritoriul țării: două la Chișinău, una la Ungheni, una la Bălți și o secție de votare la Cahul. 

Gestul externelor de la București vine să reducă din pofta lui Antonescu de a-i pune la respect pe românii din diasporă, semn că deocamdată nimeni nu e mai presus de lege, iar asta înseamnă că cetățenii români indiferent de locul în care se află rămân încă cu dreptul de a își exprima sufragiile. Fie ele că plac sau nu plac oficialilor bucureșteni. De aia și încleștarea pentru voturile noastre!

Basarabeanul Băsescu

Evenimentele politice de la București au luat clasa politică de la Chișinău prin surprindere. 

Pe culoarele Parlamentului moldav, deputații sunau pe malul Dâmboviței pentru a se convinge de faptul că Adrian Năstase a încercat să se sinucidă ori pentru ca, retoric, să întrebe siderați dacă nu cumva eforturile justiției românești în a combate corupția au depășit anumite… bariere!

Puțini jurnaliști chișinăuieni au îndrăznit să prindă în agenda zilei teme în care să se dezbată dedesubturile suspendării lui Băsescu, ori din care să se înțeleagă drama prin care trece fostul premier al României – o jenă a bântuit prin redacțiile de pe malul Bâcului, cea în a spune că regele e gol! 

Bucureștiul rămăsese a fi o adevărată Mecca a democrației. Evoluțiile proceselor democratice de la București au fost copiate, reproduse și aplicate de către clasa politică moldavă. Bucureștiul, care și-a asumat rolul de avocat dar uneori și rolul de procuror, a fost exemplul urmat de către elitele politice de la Chișinău. 

 

Dimineața, la cafea, exact ca și pe terasele bucureștene, unii consideră că USL-ul are dreptate și că Băsescu și-a depășit atribuțiile, alții spun că ba pe a mă-tii, Crin de-aia a luat puterea să îl grațieze pe Năstase!

Elitele intelectualității moldovenești argumentează fierbinte, cu țigara și cafeaua în mână – mulțimea, trage coada sapei pe dealurile toride înjurând metodic seceta. Au timp să înțeleagă doar că, acolo la București, dacă pe acela l-au pus la dubală, înseamnă că e mai bine – vezi la noi așa ceva nu se întâmplă!

 

În discuții semi oficiale, președintele legislativului moldovean afirma că politicienii moldoveni ar trebui să urmărească cu multă atenție luptele politice din România. Domnia sa nu a specificat, dacă e vorba de a copia rapida brutalitate cu care s-au schimbat atribuțiile unor instituții publice românești ori de a învăța prin greșelile altora cum să eviți derapajele de la democrație.

Alți politicieni tac. Nici un oficial nu s-a expus clar asupra evenimentelor petrecute la București. Primul ministru moldovean, Vlad Filat, deși a așteptat o oră pentru a avea o discuție video cu premierul Victor Ponta, a considerat că e mai bine să nu comenteze sensibilele tematici bucureștene. Domnia sa s-a arătat doar bucuros că premierul român va veni la Chișinău.

Posibil. Victor Ponta are nevoie acum de o schimbare a atenției publice, scandalurile politice încep în mod vizibil să-i șifoneze imaginea iar președintele suspendat ar putea culege simpatia dar și mila electoratului.

Românii, care au fost doar martori tăcuți ai jocului de putere, vor trebui ca pe 29 iulie să își spună cuvântul. La București, unii vorbesc despre faptul că cetățenii români cu domiciliul în străinătate nu ar trebui să participe la vot, vezi Doamne, ei nu știu ce se întâmplă acasă! 

În Republica Moldova, pe lângă ambasadă, statul român are deschise încă trei consulate. 

Domnule Ponta, pe 29 iulie, în spațiul dintre Prut și Nistru câte puncte de votare vor fi deschise?

Băsescu a câștigat în fața lui Mircea Geoană doar datorită voturilor din Republica Moldova. De aia e basarabean.