Plahotniuc, Platon și pipa păcii. Sau cine plătește datoriile lui Serafim?

Observatorii fenomenului politic moldovenesc vorbesc despre necesitatea apariției unei legi care ar reglementa finanțarea partidelor politice din Republica Moldova. Diferența dintre sumele cheltuite în timpul campaniei electorale și cele declarate de către liderii formațiunilor politice moldave duc cu gândul la faptul că dincolo de interesul corporatist legitim al partidelor politice ar mai exista și  interesele ascunse al finanțatorilor din umbră. Într-un articol publicat de “Jurnal de Chișinău” se arata că de fapt „finanţatorii investesc de obicei prin intermediul liderilor, iar partidele din Republica Moldova se află de facto în proprietatea acestora. Lipsa de democraţie internă costă societatea moldavă foarte scump, căci liderii de partid pun adeseori în prim plan interesul şi ambiţiile personale și nu interesul comun al echipei din care face parte”. 

Cazul fostului deputat al AMN, Veaceslav Platon este unul care argumentează îngrijorările societății civile și ale comentatorilor politici la această temă.

Presa moldavă l-a numit pe Platon “raiderul  numărul unu al spațiului CSI”, iar domnia sa, în cadrul unei emisiuni la Publika TV, a recunoscut că e adevărat, se ocupă de afaceri  - „Sunt manager. Eu gestionez banii străini. Pentru aceasta sunt plătit", a afirmat Platon. Ex-deputatul AMN a fost primul oligarh care a dezvăluit public că în politica moldavă curg bani murdari. El a spus că în campania pentru alegerile parlamentare din anul 2009 a finanţat Alianţa Moldova Noastră cu mai multe milioane de dolari. „Am investit milioane de dolari în Alianţa Moldova Noastră. Dar m-am dezamăgit... în partide, în politicieni şi în Serafim Urechean inclusiv". Într-un calculat puseu de sinceritate, Platon, a subliniat că partidul condus de Urechean nu a fost finanţat în mod oficial. Și tot în spațiul public a recunoscut că da, are convorbiri telefonice cu Vlad Plahotniuc de câteva ori pe lună.

Ar părea că apariția în public a lui Platon i-ar fi creat necazuri, căci declarația prin care recunoștea finanțarea din umbră a partidului condus de Urechean iar fi adus o audiere la CCCEC. De unde finanțatorul a ieșit bine, mersi. Dar tot dezamăgit. Dezamăgirea față de domnul Urechean își are rostul ei, odată ce între investiția financiară și profitul economic sau politic, există o legătură directă.

Putem doar presupune, că în urma rezultatului investirii guvernului AIE dar și a împărțirii ministerelor și al instituțiilor de forță, Platon și-ar fi cerut, de la Urechean, cota parte din profitul obținut. Refuzul angelicului șef al Curții de Conturi, l-ar fi făcut pe fostul deputat, să facă declarațiile referitoare la finanțarea ilicită a AMN-ului.

Totul spre bine presei moldave căci în urma declarației făcute de Platon, s-a aflat că prim vicepreşedintele Parlamentului, Vlad Plahotniuc şi-ar fi vândut pachetul de 26,75% din acţiunile Victoriabank, pachet controlat prin intermediul firmei OTIV Prime Financial B.V din Olanda. Beneficiar ar fi  fost Veaceslav Platon. Potrivit unei note publicate de jurnal.md şi care face referire la documente din registrele comerciale olandeze, la sfârşitul anului 2011 - începutul lui 2012, OTIV Prime Financial B.V. a fost scos din holdingul OTIV Prime şi şi-a schimbat denumirea în Generashon Financial B.V. Ultima are un singur acţionar - Iuri Kontievski, care deţine un pachet de 4,4% din capitalul băncii Moldindconbank Coincidenţă, Iurie Kontievski este cumnatul lui Veaceslav Platon.

Logica ne spune că de fapt sinceritatea arătată de Platon la Publika TV a fost de fapt o subtilă formă de presiune la adresa fostului șef de partid. Dar -  unde dai și unde crapă? Lovitura aplicată de Platon a dus la aceea că altcineva a plătit pentru datoriile lui Urechean. Care să fie oare, legătura care îl leagă pe Serafim Urechean de Victoriabank?

Banii nu aduc fericirea, spune un vechi cântec. Se pare că nici schimbarea proprietarilor pachetelor de acțiuni nu a rămas însă fără urmări. Presa, la 23 iulie 2012, a aflat că anchetatorii de la Procuratura Anticorupţie şi ofiţerii din cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei au efectuat percheziții în oficiile mai multor firme aflate pe strada  31 august 1989, nr. 151,  firme care fac parte din trustul condus de Veaceslav Platon.

Într-o declarație pentru publicația "Adevărul“ şef-interimar al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, declara că perchezițiile au continuat două zile și că "este un volum foarte mare de lucru.” Procurorul a mai spus presei că „e vorba despre o tentativă de însuşire a bunurilor în proporţii deosebit de mari şi pe acest caz a fost iniţiată o urmărire penală“. Procurorii afirmau că au ridicat de la sediul firmelor lui Platon aproximativ 150 de kg de documente și peste 15 calculatoare de mare performanță în care se afla informație necesară pentru desfășurarea anchetei. Să fie oare atacul asupra firmelor gestionate de către Platon inițiat din umbră de fostul proprietar al celor 26,75 % al pachetelor de acțiuni de la Victoriabank? Nu știm, putem doar presupune.

Cert este că surda bătălie a finanțatorilor de partid are continuare. Zilele trecute publicația “Adevărul” nota că raiderul numărul unu al CSI ar fi fost salvat. Judecătorul de instrucţie Ghenadie Morozan de la sectorul Râşcani din municipiul Chișinău ar fi emis o încheiere prin care a obligat Procuratura Anticorupţie să întoarcă proprietarilor toate documentele şi calculatoarele pe care anchetatorii le-au ridicat în cadrul percheziţiei efectuate la 23 și 24 iulie în oficiile mai multor firme aflate pe strada 31 august 1989, nr. 151. Publicația scrie că judecătorul ar fi invocat încălcări de procedură la efectuarea percheziţiilor şi la ridicarea documentelor de către anchetatori. Să fi fumat pipa păcii cei doi mari oligarhi moldoveni? 

Cert este că judecătorul Ghenadie Morozan este cunoscut opiniei publice pentru faptul că anul trecut a emis o încheiere prin care obliga Procurorul General a Republicii Moldova să își decline competenţa pentru efectuarea urmăririi penale şi să fie transmise către Procuratura Generală a Federaţiei Ruse cauzele penale în privinţa lui Grigore Caramalac. Pentru această faptă Morozan s-a ales cu o sancţiune disciplinară de la Consiliul Superior al Magistraturii. Sursele din interiorul Consiliului Superior al Magistraturii afirmă că în apărarea lui ar fi intervenit primul vicepreședinte al Parlamentului.

Persistă însă o întrebare - și-a plătit fostul lider al AMN datoriile față de Platon ori nu?   

Ghimpu pe scaunul electric

La Pro TV, în cadrul emisiunii moderată de Lorena Bogza, luni 10 septembrie, a fost prezent liderul liberalilor moldoveni, Mihai Ghimpu. Răspunsul la prima întrebarea a moderatoarei, întrebare care se referea la faptul dacă liberalii își asumă responsabilitatea pentru guvernare, a fost unul memorabil. Parcă pe un scaun electric, plin de frisoane și mai febril decît de obicei, Mihai Ghimpu a spus că partidul pe care îl conduce, poartă răspundere pentru reforme dar nu poate răspunde pentru activitatea ministerelor care nu sunt conduse de liberali.  

Într-o traducere liberă, mesajul general transmis de domnia sa, ar fi următorul – sunt însărcinat dar numai pe alocuri! Adică, am o misiune doar în ministerele mele!  Nuanțând, pentru colegii domniei sale din AIE,  răspunsul s-ar putea traduce și prin “miniștrii mei își fac treaba – fiecare cu pisica lui!”

Aruncând ușoare săgeți către inițiativa primului ministru de analiză a activității fiecărui minister în parte, liderul liberal a afirmat că  „dacă prim-ministrul nu este mulțumit de activitatea miniștrilor, treaba lui! Să ne spună! Nu o dată am spus, să spună tot la Consiliul Alianței”!

Se vede că această “treabă” a primului ministru, de a își băga nasul în activitatea ministerelor conduse de colegii de alianță, a iritat. Remanierile nu au fost percepute de către colegii din AIE ca fiind o metodă subtilă de  analiză și corectare a activității cabinetului de miniștrii, ci mai degrabă ca o metodă a premierului de a își asuma un control asupra întregii alianțe de guvernare. Deși premierul Filat, consideră cabinetul de miniștrii ca fiind echipa sa guvernamentală, care poartă in corpore responsabilitatea pentru guvernare, întârzierea de care dau dovadă liberalii și democrații moldoveni în analiza activității ministerelor pe care le conduc, precum și  răspunsul lui Mihai Ghimpu, ne duce cu gândul la faptul că Filat se înșeală atunci când afirmă că are echipă guvernamentală!

Declarația lui Ghimpu, prin care liberalii își asumă responsabilitatea actului guvernării doar pentru ministerele pe care le administrează, această asumare, pe jumătate a responsabilității guvernamentale duce cu gândul că liberalii moldoveni au exact, ceea ce merită. Fotografia socială realizată de IMAS Inc și prezentată în cadrul aceleiași emisiuni din 10 septembrie, plasează Partidul Liberal pe ultimul loc din topul partidelor parlamentare, doar cu 8,1 % .

Ghimpu s-a arătat iritat și frustrat de rezultatele sondajului. Conform acestei cercetări sociologice dacă în viitorul foarte apropiat s-ar organiza alegeri parlamentare, comuniștii ar acumula 24 la suta din voturi. Comuniștii moldoveni sunt urmați de liberal democrați care ar obține 21 la suta din sufragii. Pentru democrați ar vota 8,4 procente, iar pentru liberali – doar 8,1 la suta. 

Vizibil iritat, liderul liberalilor a declarat că nu crede în sondaje și că nu înțelege de ce partidul pe care îl conduce are un punctaj atât de mic. Doru Petruții, directorul IMAS Inc, a observat iritarea liberalului și a explicat că rezultatul înalt obținut de PLDM se datorează activității avute de către Filat pe timpul verii. Dacă liderii democraților și ai liberalilor moldoveni au plecat în vacanță, iată că liberal democrații au punctat bine și din contul remanierilor guvernamentale dar și datorită vizitei lui Merkel în Moldova.

Este clar, începutul toamnei este unul care dă tonul evenimentelor politice fierbinți. Alianța aflată la guvernare va trebui să găsească compromis asupra a cel puțin trei puncte importante ale agendei politice – numirea directorului SIS, numirea directorului CNA și numirea ambasadorului moldovean în Federația Rusă. Abordînd doar în treacăt aceste teme, Ghimpu a dat de înțeles că va insista ca serviciul de inteligență să intre în siajul politic liberal.

Deși suficiente voci liberale care insistă ca actualul director interimar al SIS, Valentin Dediu, să fie cel care va administra destinele securității moldave, sunt semnale care vorbesc despre faptul că o aripă a democraților moldoveni își dorește să aibă acces la conducerea acestei instituții. Nici numirea viitorului șef al CNA nu este una lipsită de surprize. Deși concursul a fost anunțat iar numele celor care participă la această selecție sunt cunoscute, mai pot exista încă destule răsturnări de situație.     

Jumătățile de măsură exprimate de cei doi coechipieri de alianță ai lui Filat, vin să întărească observația că liderul liberal democraților a fost fair play atunci cînd a spus că în AIE există suficiente motive de contradicție. Prestația lui Mihai Ghimpu pe “scaunul electric” al Pro TV-ului, confirmă nemulțumirea lui Filat față de colegii de alianță.  De fapt, fotografia socială realizată de IMAS Inc este una care reflectă exact locul partidelor parlamentare în societatea moldavă. Cine muncește, are, spunea bunica. Cine își face vara sanie, iarna, are timp să-și repare carul, adaug eu.

Teama și neliniștea PDM-ului

În Moldova, tematica europeană e pe buzele tuturor politicienilor. În fața scenei politice moldave, spectatorii urmăresc atent discursurile euro optimiștilor, numără cuvintele acide ale euro scepticilor și aleg boabele de adevăr din metaforele făcute la televizor de comentatorii politici. Spectatorul își știe eroii , acolo - un eurosceptic care a făcut-o opt ani pe optimistul, dincolo – un optimist informat privește sceptic în viitor, iar într-un colț  - un fost ambasador nu știe încă să facă deosebirea dintre Consiliul European și Consiliul Europei.

Un euro sceptic convins este Marian Lupu. Un alt model comportamental nu îl aducea în grațiile liderului comuniștilor moldoveni, Vladimir Voronin, scepticul care a făcut-o opt ani pe euro optimistul. Voronin, cel care a avut grijă de cariera politică a lui Lupu, este un euro sceptic care nu suportă să fie contrazis. 

 

De la o vreme, discursurile domnului Lupu, pline de pleonastica metaforă a “şirurilor întregi de priorităţi, cele mai importante pentru ţară”, mustesc de optimism european. Într-un recent interviu, oferit postului de radio Europa Liberă, Marian Lupu afirma că  “Moldova este văzută ca stat lider în cadrul Parteneriatului Estic. Suntem foarte bine percepuţi în Europa. Europa ne crede, Europa vede o stabilitate, odată cu alegerea şefului statului şi ne ajută masiv pe calea integrării europene.” După ce anterior, Marian Lupu lansa subtile atacuri la adresa conducerii Ministerului de Externe și nu credea în șansele semnării Acordului de Asociere, iată că brusc liderul democrat face o schimbare de discurs și afirmă public că  „avem toate şansele să semnăm Acordul de Asociere, implicit Acordul de Liber Schimb, să ajungem la liberalizarea regimului de vize.” 

Schimbarea de macaz efectuată de domnul Lupu, este o încercare de a se substitui, la nivel subliminal, eforturilor făcute de echipa externelor moldave. Succesul obținut de diplomații moldoveni, care nu numai că au reușit să convingă liderul unei importante țări europene, Germania, să efectueze o vizită în Republica Moldova, dar au reușit să convingă și oficialii Uniunii Europene de a seriozitatea demersului european al țării, l-au neliniștit pe Marian Lupu. Și l-au făcut să se plieze pe succesul altuia.

Optimismul domniei sale este unul doar de paradă – liderul Partidului Democrat știe că nu are pentru ce să se bucure. Cele opt luni ale anului 2012 nu au fost deloc faste pentru democrații moldoveni. Partidului Democrat nu a reușit să organizeze nimic care să echivaleze cu amploarea unui eveniment ca cel dat de vizita lui Merkel la Chișinău. Nici pe intern lucrurile nu stau mai bine. Pe culoarele partidului, se aud șoaptele nemulțumitelor voci care nu își doresc  revoluția de catifea pregătită de prim-vicepreședintele Plohatniuc. Feriți de ochii lumii, pretorienii președintelui de onoare, Dumitru Diacov, stau cu mâinile pe pumnale, gata să își apere funcțiile. Congresul partidului, realizat cu multă cheltuială în centrul capitalei, nu a reușit să stingă îngrijorările lor. Cei vechi, își ling rănile sau își pregătesc bagajele.  

Și tot despre bagaje e vorba atunci când Marian Lupu afirmă că încă analizează activitatea propriilor miniștri. Pentru curma neplăcerile din sânul partidului, domnia sa spune opiniei publice să nu se aștepte la schimbări masive. „În cazul Partidului Democrat, nu trebuie să vă aşteptaţi la remanieri masive. Din numărul pe care îl avem de miniştri în componenţa Guvernului, marea majoritate s-au manifestat ca profesionişti şi oameni foarte responsabili”, declara  Lupu. De fapt, cei cinci miniştri democrați din Guvern Filat, fac parte din vechea gardă a Partidului Democrat și sunt persoane apropiate lui Dumitru Diacov. O demitere a acestora din arcul guvernamental ar însemna un atac direct la pozițiile pe care acesta le mai deține în partid. În cadrul congresului prim-vicepreședintele PDM, Plohatniuc, a lăsat să se înțeleagă că activitatea a bună parte dintre cei cinci miniștrii democrați nu ar corespunde “interesului partidului”.

Observabile pentru cunoscători, neliniștile și temerile din Partidul Democrat se transmit liderului, iar când partidul seamănă cu un balaur cu trei capete, neliniștile se transformă în gafe. Ultima gafă a încă liderului PDM, Marian Lupu ,vine să șteargă cu buretele toată simbolistica europeană a discursurilor domniei sale. Liderul Parlamentului moldovean face următoarea afirmație –„convingerile ideologice trebuie să nu fie puse mai presus decât interesul național”. Statul sunt eu, pare a fi ecoul acestei afirmații care sugerează că într-un viitor apropiat libertățile cetățenești ar putea fi suspendate. De fapt șeful Parlamentului de la Chișinău pare a uita conceptele de bază ale democrației, iar din neliniștita-i grabă ajunge la vagi amenințări. E graba pe care o depune pentru a masca rateurile și disfuncționalitățile politice ale partidului - semn că domnia sa, încet și sigur, pierde tot ceea ce anterior a construit Diacov.

Timp pentru Moldova

Gesturile premierului moldovean Vlad Filat, efectuate în preajma deplasării la Moscova, vin să confirme faptul că primul ministru își dorește o relație pragmatică și avantajoasă cu Federația Rusă.

Relațiile reciproc avantajoase dintre cele două țări se pare că sunt dorite și de către autoritățile Federației Ruse care într-un comunicat de presă al Kremlinului  vin să anunțe de faptul că pe 12 septembrie, Vlad Filat va avea o întrevedere cu președintele rus Vladimir Putin. Iar Serviciul de Presă al Kremlinului subliniază faptul că „Prioritatea incontestabilă în relațiile bilaterale dintre cele două țări este cooperarea economico-comercială. Asta deoarece, Rusia rămâne unul dintre partenerii principali ai Republicii Moldova - volumul comerțului extern al Republicii Moldova și Federației Ruse se ridică la 22%”.

Presa rusă, scrie că în cadrul întrevederii bilaterale stabilite pentru 11 septembrie curent, cei doi premieri vor aborda chestiuni ce țin de extinderea cooperării bilaterale în domeniile comercial-economic, științific, tehnic, cultural și umanitare. Potrivit celor de la RIA Novosti este anunță semnarea mai multor documente bilaterale.

Într-un interviu pentru agenția de presă ITAR-TASS, premierul Filat a declarat că nu și-a schimbat viziunea cu privire la deschiderea unui consulat rusesc la Tiraspol și că e natural ca la Tiraspol să fie deschis un consulat al Federației Ruse. Primul ministru consideră că odată ce sunt consulate românești la Bălți sau Cahul, “putem să facem acest lucru și la Tiraspol.”

Abordarea premierului moldovean este una corectă și se datorează faptului că în regiunea transnistreană trăiesc aproximativ peste o sută de mii de cetățeni ai Federației Ruse.  Cel de al doilea argument care vine în sprijinul poziției avute de Filat se referă la mai vechea dorință a autorităților transnistrene de deschidere a unui consulat rus în regiune.  Astfel, gestul făcut de primul ministru, vine să creeze un climat favorabil discuțiilor de la Moscova și se înscrie în tonul pașilor făcuți spre stabilirea încrederii între cele două maluri.

Gestul a început deja să fie criticat de presă. Jurnaliștii, comentatorii politici și formatorii de opinie, au sărit în sus și l-au acuzat pe Filat de faptul că una spune și alta fumează. Unii mai acizi ca de obicei, îl acuză pe Filat de trădarea intereselor naționale iar alții, consideră că la Moscova primul ministru moldovean va fi pus în situația de a reduce din turațiile integrării europene a Republicii Moldova.

Nu cred în strigăte, strigătele apar doar din emoție. Iar vizita premierului Filat la Moscova trebuie abordată doar cu mult calm.

Într-un material recent Nicu Popescu, nota faptul că succesul demersului european al Moldovei depinde de  încheierea și implementare acordurilor de asociere și comerț liber cu UE, de reformele interne, de îndeplinirea condițiilor pentru liberalizarea vizelor, de lupta cu corupția, de atragerea investitori străini, de combatere a crimei organizate, etc. Însă pentru ca toate acestea să aibă loc, Republica Moldova trebuie să aibă parte de un climat de pace în regiune.

Exact, Moldova are nevoie de pace.

Lipsa tensiunilor diplomatice dintre Moldova și Rusia, gestionarea corectă a tensiunilor din regiunea transnistreană, stabilirea unui climat de încredere și pragmatism  între Federația Rusă și Republica Moldova sunt cele trei obiective care ar da țării, timpul necesar spre a implementa pașii necesari spre europenizarea țării.

Încurajările europene sunt bune,iar încurajarea făcută de Barroso pentru Moldova e una importantă. Însă timpul de care avem nevoie spre implementarea valorilor europene, ne poate fi oferit doar de către autoritățile de la Moscova. Ele sînt cele care îi pot da Moldovei răgazul atît de necesar pentru a stinge setea arșiței.

  

Deschiderea unui dialog civilizat al autorităților moldave cu autoritățile ruse, dar și stabilirea unor relații bilaterale bazate pe încredere și pragmatism sunt cele două axe ale interesului național moldav în relația cu Federația Rusă, iar gesturile făcute în prezent de Vlad Filat se înscriu perfect în acest cadru.

Sunt gesturile unui om calm care e conștient de valoarea strategică a întâlnirii pe care o va avea cu liderul de la Kremlin. Sunt fapte care se bazează pe realități concrete ale timpului pe care îl trăim, un accentuat timp al crizelor. Semn că timpul nu mai are răbdare. Semn că Moldova are nevoie urgentă de timp dar și pace.

Basarabia – feuda lui Băsescu?

Băsescu s-a întors la Cotroceni. Iar acest lucru se datorează faptului că cei din coaliția social liberală de la București  nu au reușit ca pe 29 iulie să adune suficienți participanți la referendum.

Era evident că în Republica Moldova se aștepta un val de simpatie față de Traian Băsescu. Era firesc și acceptabil. Rezultatul aritmeticii electorale este diferit. Dacă la ultimul scrutin în Republica Moldova au participat la vor aproximativ 12 000 de persoane, consultarea populară din anul acesta a adus la sufragii doar ceva mai mult de 2000 de persoane – dintre care majoritatea au spus „nu” demiterii lui Băsescu. Nu este deranjant faptul că moldovenii îl simpatizează pe Traian Băsescu, deranjează însă numărul mic de participanți la fenomenul politic românesc. Am putea crede, că din Moldova de peste Prut, au plecat aproximativ 10 mii de cetățeni români. La cules căpșune în Portugalia sau în Israel la dragat canalele de irigare! Căci cum altfel am putea interpreta lipsa de implicare politică a românilor din Republica Moldova față de evenimentele politice petrecute la București?

Ori poate, la mijloc e altceva?

O scurtă analiză a mediilor de informare moldovenești ne arată că subiectul care ține de referendumul românesc a lipsit din agenda presei de peste Prut. Agenţia oficială de ştiri din Republica Moldova, Moldpres, a boicotat referendumul din România, ca apoi să se poziționeze de partea PDL şi a lui Traian Băsescu. Holdingul de presă Jurnal, prin vocile comentatorilor Petru Bogatu și Nicolae Negru, s-au poziționat în același mod.  Arena.md și Radio Chișinău au avut de asemenea o poziție care l-a avantajat în mod deosebit pe Traian Băsescu. Mai cumpătat s-a dovedit a fi maestrul peniței moldave C-tin Tănase, care a păstrat o poziție relativ neutră față de criza politică românească.

Beneficiind de un sprijin financiar puternic, simpatizanții basarabeni ai PDL-ului au reușit să-i convingă pe majoritatea bloggerilor moldoveni să participe la o întâlnire cu președintele suspendat, o întâlnire care, întâmplător s-a desfășurat în ajunul vizitei premierului român Victor Ponta la Chișinău. Tot în contextul fericitelor întâmplări putem nota și prezența în capitala moldovenească, a ex-consilierului prezidențial Eugen Tomac, care de la pupitrul unor diferite instituții media îndemna cetățenii români din Basarabia să nu participe la vot. 

Băsescu s-a întors la Cotroceni. Și pentru asta trebuie să le spună mulțumesc moldovenilor. Și desigur în mod personal Excelenței Sale Ambasadorului statului român la Chișinău,  Marius Lazurcă. Domnia sa, într-un mod la fel de întâmplător a decis ca pe teritoriul Ambasadei României din Republica Moldova să nu fie deschisă o secție de votare. Amplasată în centrul capitalei moldave, clădirea  este un reper mult mai cunoscut și la îndemâna cetățenilor români decât secția consulară unde la 29 iulie a fost deschis un punct de vot. Neimplicare domnului Lazurcă în crearea de comodități cetățenilor români cu drept de vot  a contribuit de asemenea la reducerea numărului de participanți la referendum. Referitor la comportamentul ambasadorului statului român la Chișinău, Fundația pentru educație din Republica Moldova nota într-o scrisoare adresată Ministerului de Externe de la București  faptul că “în condiţiile în care o parte a presei de limbă română din Republica Moldova, sprijinită financiar de către Guvernul României, prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, a abdicat de la principiile independenţei şi neutralităţii politice, angajându-se partizan în favoarea preşedintelui suspendat şi prezentând într-o lumină defavorabilă conducerea Parlamentului şi Guvernului României, recurgând la dezinformare şi manipulare evidentă şi chemând la boicotarea Referendumului de către cetăţenii români, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al României, a făcut dovada lipsei oricărei reacţii adecvate. Era firesc să ne aşteptăm, ca cetăţeni români, la exprimarea publică de către ambasadorul Marius Gabriel Lazurcă a unui punct de vedere oficial faţă de campania virulentă  derulată de unele publicaţii sprijinite de Guvernul României, campanie având drept scop nemotivarea concetăţenilor noştri de a participa activ la consultarea populară din 29 iulie 2012 şi obstrucţionarea Referendumului Naţional.”

Băsescu s-a întors la Cotroceni. Iar pentru asta trebuie să spună mulțumesc domnului Tomac. Domnia sa a știut să orchestreze în Republica Moldova o virulentă campanie media care a avut drept scop reducerea sentimentului de democrație participativă din partea cetățenilor români cu domiciliu în Republica Moldova. O campanie mediatică care în mod cinic s-a desfășurat pe banii românilor plătitori de impozite, care la Bacău, Craiova sau Reșița, au spus da demiterii lui Traian Băsescu - campanie care s-a desfășurat la instituții media basarabene ce beneficiază de sprijin din partea Guvernului de la București, guvern condus de premierul Victor Ponta.

Băsescu s-a întors la Cotroceni. Pentru că cei din coaliția social liberală de la București nu au reușit ca pe 29 iulie să adune suficienți participanți la referendum, și asta și datorită faptului că liberal democrații români au știut să facă din Republica Moldova fiefului lui Băsescu, fief în care nu a călcat nici un deputat PSD sau PL. Să vedem dacă Traian Băsescu va păstra sau nu acest fief personal. 

Domnule Ponta, care va fi planul de campanie electorală pentru Republica Moldova?