S-AU GĂSIT CAII !

Alianța celor trei săbii care intră în aceiași teacă. Mai intră sau nu mai intră?

Liderul liberal democraților, Vlad Filat își dorește schimbarea Constituției Republicii Moldova.

Liderul liberalilor moldoveni, Mihai Ghimpu își dorește și el schimbarea Constituției Republicii Moldova. Dar în puncte foarte principiale, nu așa pe ici pe acolo! 

Și liderul Partidului Democrat, Marian Lupu își dorește schimbarea Constituției moldovenești. Dar așa, pe ici pe acolo, poate nu schimbare, mai degrabă o modificare…

Vlad Filat își dorește ca șeful statului moldovean să fie ales de către popor dar în punctul acesta întâlnește rezistența lui Lupu.

Ghimpu își dorește modificarea articolului 13 din Constituție, acela unde scrie că limba e moldovenească dar aici întâlnește opoziția lui Lupu.

Lupu își dorește să fie modificată Constituția dar nu în totalitate și în nici un caz nu în chestiunile sensibile care i-ar face pe comuniștii moldoveni să nu mai voteze alături de democrați.

Lupu afirmă că oferă, locuitorilor spațiului dintre Prut și Nistru, dreptul la autoidentificare etnică, doar că limba e moldovenească. Iar cu toții suntem moldoveni. Comuniștii spun la fel!

Ghimpu zice că de la Râm ne tragem și că și-ar dorii ca moldovenii să-l poată vota de la vârsta de 16 ani. Atunci chiar că vom fi cu toții români! Comuniștii nici nu vor să audă despre asta!

Filat știe că vorbim limba română. El nu s-a răzgândit. Și mai știe că dacă Lupu va găsii limbă comună cu Voronin pe subiecte sensibile, înseamnă că ar putea exista posibilitatea unui vot împotriva guvernului. Lupu tare și-ar mai dori asta!

Ghimpu spune că ar putea să ridice problema referitoare la funcția de vice președinte al Parlamentului, promisă Partidului Liberal. Lupu abia așteaptă discuția, în cazul acesta, funcția de director al SIS, ar reveni Partidului Democrat. Filat nu ar vrea asta!

Filat spune că  Procuratura,Serviciul de Informaţii şi Securitate, Centrul Naţional Anticorupţie și Comisia Naţională pentru Integritate nu vor fi instituții partajate politic. Nici un coleg de alianță nu ar fi vrut să audă asta!

 Lupu zice că marșul care a avut blagoslovirea lui Dorin Chirtoacă ar fi avut în primele rânduri persoane care deși au semnat Declarația de Independență, nu cred în statalitatea Republicii Moldova. Voronin tare s-a mai bucurat auzind asta.

Lupu zice că schimbarea Constituției e o chestie care ascunde în ea interesele politice ale unor partide din alianță. Ghimpu tare s-a mai supărat auzind asta.

 

Ghimpu ar trebui să se întrebe dacă cele trei săbii mai intră în teacă, ori cineva, s-a răzgândit? De ce oare s-a răzgândit ?

Între timp, Chirtoacă spune că i s-au furat caii!

  

Așii din mâneca lui Mihai Ghimpu sunt împotriva lui Filat?

Zilele trecute portalul informațional Unimedia nota, cu referire la postul de televiziune N4 că președintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, se declară categoric împotriva deschiderii unui consulat rus la Tiraspol. În cadrul interviului oferit televiziunii N4, liderul liberal a spus că dacă totuși un consulat va fi deschis, atunci “alianța de guvernare se va clătina în mod serios”. 

Argumentele domnului Ghimpu au fost de genul că  “teritoriul nu este controlat de noi. În afară de asta, există o convenție care spune că pentru diplomați statul poate deschide consulat acolo unde le poate asigura securitatea. Noi nu putem asigura securitatea, deoarece teritoriul nu este controlat de noi ”. Pentru că nu ne putem imagina ca la Tiraspol, securitatea diplomaților ruși să fie pusă în pericol, ne permitem să afirmăm că argumentele domnului Ghimpu au fost neîntemeiate. 

În cadrul aceluiași interviu, liderul liberal s-a pronunţat împotriva demolării monumentelor ostaşilor sovietici și a declarat că grupul parlamentar liberal nu va susţine proiectul Partidului Liberal Democrat, înregistrat în vara aceasta la Parlament. „Monumentele sovietice nu mă bucură dar nu sunt împotriva ostaşilor care şi-au făcut datoria”, a spus Ghimpu la N4.

Dacă analizăm la rece declarațiile domniei sale, putem afirma că din momentul în care inițiativa liberal democraților  cu privire la condamnarea tuturor regimurilor totalitare nu va avea sprijinul liberalilor moldoveni, această acțiune politică  poate fi interpretată ca o retragere a sprijinul politic acordat Partidului Liberal Democrat din Moldova.

În urmă cu ceva timp, liderul liberalilor moldoveni, a declarat că păstrează câțiva ași în mânecă. Autodenunțul, a dat de înțeles că în politica moldovenească se trișează la greu și că domnia sa este unul dintre măsluitori. Nu facem nici un comentariu referitor la modul în care principalul liberal al Moldovei trage turta pe jăratecul electoral din fața sa și nici despre aspectele moravurilor politice de pe malul Bâcului, dar nu putem să nu observăm că domnul Ghimpu, folosește declaratele cărți ascunse, împotriva colegilor din Alianța pentru Integrare Europeană.

Cacealmaua politică a domnului Ghimpu, vine într-un moment delicat pentru Filat. Deși premierul moldovean și-a exprimat disponibilitatea de permite deschiderea unui consulat al Federației Ruse la Tiraspol, aflat la Moscova, șeful administrației de la Tiraspol, Evghenii Șevciuk, a declarat recent, în Duma de Stat a Federației Ruse că  „partea moldovenească se eschivează de la deschiderea unui consulat la Tiraspol invocând niște motive formale” și a cerut Comitetului Dumei de Stat pentru afacerile CSI și relațiile cu compatrioții ruși, să-l ajute în convingerea părții moldovenești cu privire la deschiderea consulatului „în termeni cât mai restrânși”.

Nu am văzut încă o declarație prin care autoritățile moldave să se eschiveze în mod oficial de la bunele lor intenții – intenții care vin să sporească încrederea între cele două maluri ale Nistrului. Coincidență sau nu, observăm că amenințările de retragere a sprijinului politic acordat guvernării Filat, sunt însoțite de plângerile lui Șevciuk  la adresa guvernării de la Chișinău.  

Și mai straniu este comportamentul autorităților transnistrene. După ce premierul Filat a avut o convorbire telefonică cu liderul de la Tiraspol, Evghenii Șevciuk, în cadrul căreia au stabilit pentru data de 22 septembrie o întâlnire, iată că un comunicat de presă de la Tiraspol spune că această întâlnire ar putea avea loc abia după revenirea de la Moscova a lui Șevciuk şi abia după ce va fi conturat “un spectru concret de probleme care urmează a fi discutate”!

Amenințările domnului Ghimpu au coincis cu aprecierile date de reprezentantul  Preşedintelui în exerciţiu al OSCE, Lucinda Creighton, ministru de Stat pentru Afaceri Europene al Irlandei. Oficialul irlandez a spus că relațiile apropiate dintre premierul Filat și șeful administrației de la Tiraspol sunt de bun augur și ar putea servi drept o cheie pentru soluționarea conflictului transnistrean. „Relația dintre dl. Șevciuc și prim-ministrul Filat este foarte apropiată. Dorința și deschiderea dânșilor de a lucra împreună și de a obține progres, cred că este cheia spre succes. Pașii sunt făcuți într-o direcție corectă. Îmbunătățirea condițiilor de viață a cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului va duce în cele din urmă și la soluționarea conflictului. Politica pașilor mici este cheia spre succes”, a punctat pentru presa moldavă reprezentantul Preşedintelui în exerciţiu al OSCE.

După aceste aprecieri pozitive aduse procesului de apropiere al celor două maluri de Nistru, deputatul liberal Valeriu Munteanu nota la 21 septembrie, într-un material care poartă denumirea „Dă-i voie porcului în jurul stogului, că el se suie deasupra”că “scenariul deschiderii acestui consulat a fost „plămădit” și „frământat” după zidurile Kremlinului (sau în alt sector al Moscovei, la GRU — Glavnoe Razvedîvatelnoe Upravlenie — Directoratul principal de spionaj sau la FSB — Federalnaia Slujba Bezopasnosti Rossiiskoi Federații — Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse), iar acum, după mai mulți ani, acest aluat, dospit de-a binelea, urmează să fie dat la cuptor.” Tot în același material domnia sa cere Ministerului de Externe o “declarație oficială de lămurire, din partea Ministerului de Externe și Integrării Europene sau a primului ministru al Republicii Moldova, care să alunge porcii din jurul stogului”. 

Chiar dacă unii colegii de alianță fac presiuni pentru a forța un punct de vedere oficial, tăcerea păstrată de premierul Filat este una diplomatică. Domnia sa își va putea expune punctul de vedere abia după o proximă întâlnire cu Șevciuk, întâlnire la care va trebui să capete anumite clarificări referitoare la jocul diplomatic efectuat de către autoritățile transnistrene. Altfel, Moldova riscă să piardă punctele bune observate de oficialii OSCE. 

Până atunci, așii din mânecă se declară nul, iar jocul – oprit!   

Quod erat demonstrandum!

Tomberonul lui Cernei, peștele lui Todercan și pisica lui Topală

Roșcații, doi la număr, se țin mereu împreună. Umblă de la un tomberon la altul și scormonesc prin gunoi doar după ce au văzut că cele mai în vârstă și-au găsit câte ceva de mâncare. Două mame, îi privesc indiferente – și-au găsit hrana și după masă, alăptează puii – cei mici, nepăsători, știu că roșcații fac parte din familie. Grasul, în blana lui murdar albastră, odată semn al provenienței aristocrate, stă de veghe – teritoriul s-a câștigat cu greu, iar alții nu sunt doriți în preajmă. 

Felinele din curtea blocului s-au înmulțit. La cele cinci tomberoane de gunoi a crescut o întreagă colonie de pisici ce și-a câștigat, în timp, dragostea locatarilor. Nocturnele lor lupte au trecut indiferente pe lângă oamenii ce dimineață de dimineață, în drum spre serviciu își lasă tainul, mica porție de hrană care a făcut posibilă dezvoltarea coloniei. 

Pisicile nu îl cunosc pe Chirtoacă. Habar nu au că o stradă va purta sau nu, un alt nume. Mâțele sunt indiferente. Poate roșcații să fi citit ziarul, ei sunt curioșii care se avântă prin curțile vecine de unde se întorc cu urechile rupte. Poate grasul, în drumul său către stadion să fi auzit la radio că cei din Consiliul Municipal nu reușesc să dea de capăt numeroaselor probleme ale orașului.  În blana lui murdar albastră, grasul, e cel mai citit motan. De aia, doar el știe că iarna-i încă departe și că mai este încă, timp de îngrășat. De îngrășat trebuie, dar să fii prea gras nu e bine - sari mai greu pe marginea tomberonului. Iar de la o vreme, munca asta, de a căuta un os în gunoi, își are dificultățile ei. Concurența mare - trebuie să te trezești devreme. La cinci apare ăla, cu câinele după el – caută  pâine. La șase, vine perechea murdară, ăia strâng tot – oase, haine, resturi. În urma lor, mirosurile se îmbibă de votcă, vin și bere. Pe la șapte, vine mașina de care trebuie să te ferești – aia care ia totul și te lasă fără mâncare. Bine că oamenii mai lasă câte ceva!  

Grasul, știe că de la o vreme și oamenii lasă mai puțin. Și drumurile celor doi roșcați s-au făcut mai lungi. Nici dincolo, în curtea vecină, lucrurile nu stau altfel. Nici acolo mâncarea nu ajunge pentru toți. Resturile din ce în ce mai puține, se mănâncă tot. S-or fi zgârcit oamenii? S-or fi scumpit alimentele? N-or ajunge banii? Pisicile nu știu. Pisicile nu au votat cu Chirtoacă. Nu au votat pentru Dodon. Nici pentru comuniști nu au votat. Pisicile nu știu că primarul i-a păcălit pe socialiști. Nu știu că în Consiliul Municipal nu e o majoritate stabilă și habar nu au ce înseamnă fraza asta  - "Против лома нет приема, если только нет другого лома". 

O fi venind de la oameni? O fi venind de la câini? Pisicile nu știu. Ele știu că de la o vreme, se trăiește mai rău. Știu că păsările se prind mai greu și că cele grase zboară mai jos. Iar cei doi motani roșcați, au învățat că bătăliile sunt mai grele, iar rănile nu se vindecă ușor. De aia e bine să rămâi holtei, spune unul. Ba s-o crezi tu, îi răspunde celălalt. Și tot împreună cad de acord că în consiliul municipal nu va mai fi majoritate.      

Mama sură, mai bătrână, știe că mai are lapte doar pentru o lună. De asta-i învață pe cei mici să prindă și gusturile resturilor de mâncare – azi un pic de fasole fiartă, mâine o bucățică de mămăligă, carnea doar când pică. Nu o singură dată, Sura, s-a întrebat de ce nu locuiește lângă Oleg Cernei. Știe ea o felină care se hrănește din tomberonul casei în care locuiește Oleg, ăleia îi pică în fiecare zi carne! Nici lângă Todercan nu e rău să stai, spune Florica, în timp ce face toaleta mai micilor ei. Zice lumea că în tomberonul lui, găsești mereu câte un pește, a adăugat ea torcând visătoare. Cel mai bine e la Topală, veni din urmă mieunatul ușor al Tărcatei. Cochetând din priviri cu mama sură, Tărcata spuse că ea își aduce aminte că acolo, la Topală, laptele curge împreună cu mierea de albine și că doar el ar putea, singur-singurel avea grijă de tot neamul felinelor chișinăuiene. Trăim unde trăim, a concluzionat Sura. Lăsați bârfele și chemați mai bine roșcații la masă, a îndemnat cea bătrână. Nu se știe dacă după kidosul  de ieri toți consilierii ăștia municipali, nu vor intra și ei în criză,  puse verdictul cea mai în vârstă dintre pisicile curții. Deh, lumea pisicească își are tainele ei, iar cele șapte vieți ale lor dau o înțelepciune stoică.

Pisica cea bătrână e îngrijorată. Se gândește la viitorul neamului ei. La mâncarea care nu ajunge și la faptul că la iarnă va fi frig. Se gândește că dacă vor sta în curtea noastră, roșcații, pentru a face față viitoarelor lupte, ar trebui să mănânce mai mult, tărcata ar trebui să își găsească un mire, iar cei mici ajutați să prindă singuri șoareci. Pisicile ca și oamenii, au problemele, bucuriile și necazurile lor. Între ele ca și între oamenii simpli, nu există ipocrizie politică ci doar supraviețuirea zilei cotidiene.

   

Lupu păcălit de vulpe

Cunoașteți povestea. Aia cu peștele din car, cu frigul de la baltă și cu vulpea care l-a convins pe lup, urs sau alt animal sălbatic, că e un bun pescar. Nu o repet. Vin însă cu câteva linii de subiect care ar putea fi dezvoltate doar pentru a se vedea similitudinile folclorului popular cu cele ale folclorului politico urban moldovenesc.

Vizita premierului moldovean la Moscova, a provocat în presa moldavă o furtună greu de stăpânit. Mediile, au mursecat numele liderului liberal democrat în fel și chip, provocând angoasante umbre de gelozie pe luminoasa față a șefului Parlamentului de la Chișinău. 

Puțini știu că pentru a reveni în reflectoarele presei, liderul Parlamentului de la Chișinău și-a organizat o vizită de lucru la Budapesta, unde a avut întâlniri cu premierul ungar, Victor Orban, dar și cu președintele Adunării Naționale a Ungariei. Deși Direcția comunicare și relații publice a Parlamentului Republicii Moldova, într-un exces de deschidere și transparență, a trimis din cinci în cinci minute comunicate de presă către instituțiile media, în care s-a expus pe larg rezultatele vizitei de două zile a lui Marian Lupu în Ungaria, publicul moldovean a rămas captivul informației al cărei erou principal era Vlad Filat.

Desigur “Marian Lupu a relevat caracterul strategic al relațiilor moldo-ungare, în context bilateral și pe dimensiunea europeană, a menționat necesitatea intensificării și diversificării relațiilor comercial-economice dintre țările noastre și a punctat necesitatea impulsionării activităţii Comisiei mixte moldo-maghiare pentru colaborare economică şi dezvoltare a comerţului şi organizarea unei prime şedinţe”. Dar ce folos? Mediile de informare au vorbit, vorba poveștii, tot despre Făt Frumos de sub stejar, despre cum peste mări și țări s-a întâlnit cu Împăratul Roșu, despre vinul alb ciocnit la ceas de taină și despre aurul albastru care are șanse să se mai ieftinească.

Linia directoare a basmului în care lupul (sau un alt personaj folcloric) este păcălit de vulpe, ne spune că aceasta, ar fi adus o mulțime de elogii înaltelor calități de pescar a lupului. Personajul folcloric a fost îndemnat să-și bage singur, coada în baltă, că ea ar fi având pește din plin, iar șanse de a-l prinde pe cel mare, există. Forța persuasiunii este cea care dă viață întregii povești!

Folclorul politic urban este purtătorul altor metafore, și ne spune că lupul, ar fi devenit negru de furie atunci când a aflat că vulpoiul va fi primit de Împăratul Roșu, ba mai mult, furia lui ar fi fost atât de mare încât ar fi plecat în pustele ungare pentru a-și plânge în fața Superiorilor Necunoscuți toată frustrarea. Povestitorii ambulanți, spun că anume la Buda veche, unde mâța streche, de la solii Împăratului Roșu, lupul cel înalt, ar fi primit certa promisiune că va deveni rege al Pădurii dintre cele două maluri, și că anume el, va fi primit cu prețuire și onoruri la Curtea celei de a treia Rome! Tot menestrelii spun că lupul ar fi fost de acord cu principiile de stăpânire ale noului regat, în care oastea cea roșie își va găsi adăpost pe vecie. 

Dincolo de frustrări și tehnologii de aducere a lui Marian Lupu în vizorul presei moldave, vizita la Budapesta poartă în ea o importantă încărcătură geopolitică. Vizita a avut loc la scurt timp după ce autoritățile de la Budapesta, au sprijinit acțiunile Consiliului Naţional Secuiesc, organizaţie politică din România care își dorește "autonomia ţinutului Secuiesc, după modelul catalan". Dacă la afirmațiile pozitive ale premierului maghiar Victor Orban la adresa Consiliului Național Secuiesc se adaugă declarațiile pozitive la adresa federalizării Republicii Moldova făcute de fostul reprezentant special al Uniunii Europene în Republica Moldova Kálmán Mizsei, putem afirma că Marian Lupu ar sprijini ideile secesioniste maghiare și că pe agenda discuțiilor avute de șeful legislativului moldovean au putut exista și subiecte referitoare la un viitor model federal de reglementare al conflictului transnistrean. Reamintim că fostul oficial european, Kálmán Mizsei, a declarat că “Republicii Moldova nu trebuie să-i fie frică de crearea unui stat federal cu regiunea transnistreană”, de asemenea Mizsei susține că regiunea transnistreană ar trebui să aibă reprezentanți în Parlamentul de la Chișinău. 

Observăm că mișcările secesioniste secuiești ca și cele transnistrene își găsesc un suport ideologic de origine maghiară. Pentru ca tabloul să fie complet adăugăm că bașcanul de la Comrat, Mihail Formuzal, a anunțat că va vizita în luna octombrie, așa-numitul ținut secuiesc din România. Bașcanul se va întâlni cu primarul localității Târgul Secuiesc și cu președintele Consiliului Local.  Recent Formuzal a amenințat că deoarece autoritățile guvernamentale de la Chișinău ar susține tacit unirea cu România, regiunea Gagauz Yeri ar putea ieși din componența Republicii Moldova.

Vă aduceți aminte? Cu ocazia vizitei la Moscova a premierului Vlad Filat, unii comentatori politici ne asigurau că la Moscova se va produce trădarea intereselor naţionale ale ţării, că Moldova va fi federalizată și că guvernul îşi va schimba cursul proeuropean. Nu s-a întâmplat nimic din toate acestea. În schimb prin rapida vizită efectuată la Budapesta, șeful legislativul de la Chișinău a căzut în capcana unor pași grăbiți sau a unei lipse de înțelegere a contextului politic care s-a efectuat într-un moment emoțional ridicat. Emoții care au dezvăluit un sprijin tacit scenariilor politice de tip secesionist. 

Miturile şi legendele urbane transpun în ele de cele mai multe ori temerile şi îngrijorările cetății, totul sub forma unor poveşti pe care oamenii le folosesc pentru a confirma sau nu corectitudinea imaginii lor despre lumea politică.  

Persuasiunea, fie ea și subtilă, dă viață poveștilor urbane. Lupul din basmul nostru a crezut că e un bun pescar și că ar putea, cu un ușor ajutor, prinde peștele cel mare.  Gestul său, venit din gelozie dar și din dorința de a se face util Împăratului Roșu, a făcut să își bage coada în apă și să acorde sprijin grăbit, unor păduri vecine. Morala e simplă – unii lucrează iar lupul se uită în oglindă. Mai are lupu coadă?   

Jurnalist de Dimineata: Plahotniuc, Platon și pipa păcii. Sau cine plăteșt...

Jurnalist de Dimineata: Plahotniuc, Platon și pipa păcii. Sau cine plăteșt...: Observatorii fenomenului politic moldovenesc vorbesc despre necesitatea apariției unei legi care ar reglementa finanțarea partidelor pol...