NULAND DĂ STARTUL LA VÂNĂTOAREA DOMNEASCĂ

Titlurile din ziarele de la București ne vorbesc despre o  adevărată invazie de rețineri și arestări ale unor nume importante din spațiul public românesc. Primari, președinți de Consilii Județene ori foști miniștrii sunt chemați să dea socoteală. Statul român a înțeles că lupta cu corupția trebuie continuată.

Această avalanșă de dezvăluiri coincide cu avertismentul lansat de Statele Unite ale Americii care, prin vocea asistentului Secretarului de Stat, Victoria Nuland, a spus că, în țările Europei de Est, lupta cu corupția trebuie să devină o prioritate. Făcută la 10 aprilie în Congresul american, atenționarea arăta că, odată cu problema ucraineană, s-a văzut încă o problemă, cea a existenței unui sistem oligarhic în regiune. "Se atestă una și aceeași tendință îngrijorătoare în multe țări din Europa Centrală și în Balcani. Tendință îngrijorătoare ca aspirațiile cetățenilor să fie călcate în picioare în interesul oligarhilor corupți, care folosesc banii și influența pentru a înăbuși opoziția politică, pentru a cumpăra politicieni și mass-media, pentru a slăbi independența justiției și drepturile ONG-urilor”, a subliniat Victoria Nuland.

Mesajul doamnei Nuland a fost adresat și Republicii Moldova. Americanii vor să susțină un obiectiv mai vechi al clasei politice de la Chișinău dar niciodată atins: combaterea corupției de înalt nivel. Vorbind despre oligarhi care “își folosesc banii și influența pentru a  înăbuși opoziția politică, pentru a cumpăra politicieni și mass-media, pentru a slăbi independența Justiției”, doamna Nuland a pus degetul și pe o atlă rană existentă în Moldova – subjugarea mediilor de informare și aflarea lor sub controlul unor interese politico-economice și transformarea televiziunilor în instrumente de presiune.  

Directorul Centrului Național Anticorupție din Republica Moldova, Viorel Chetraru, confirma într-un interviu pentru postul de radio „Europa Liberă” angajamentul instituțiilor mediatice moldovenești la satisfacerea intereselor oligarhiei locale. "Se investeşte enorm în campanii de spălare a imaginii celor pe care îi urmărim, inclusiv prin intermediul presei. Fiindcă majoritatea presei este una angajată și își face treaba în funcție de cel care îl plătește”, a spus Viorel Chetraru. Directorul CNA a subliniat că instituţia pe care o conduce are nevoie de ajutorul societăţii, fiindcă fără un sprijin public, activitățile anticorupție sunt sortite pieirii.

Americanii, vor ca pentru justiția moldavă oligarhii să fi o țintă prioritară. Desigur doamna Nuland cunoaște indicatorii de corupție din Republica Moldova. Domnia sa știe de unde cresc rădăcinile corupției moldovenești și, evident, este la curent cu interesele unor partide față de televiziunile de știri. Dacă americanii cunosc în amănunt ce se întâmplă pe culoarele politice moldovenești de ce abia acum s-a trezit interesul lor față de acest spațiu aflat la periferia Europei? Doamna Nuland a sugerat că ofensiva Federației Ruse în zonă are ca punct de plecare alianța oligarhilor cu politicienii corupți. Atunci când oligarhii concentrează în mâinile lor bani și influentă, democrația, moare. Atunci când oligarhii doresc să își cumpere deputați, statul este captiv al dorințelor și poftelor acestora. O țară controlată de oligarhi este o țară nesigură și impredictibilă. Nici Uniunea Europeană și nici Statele Unite, la noile frontiere geopolitice, nu pot accepta așa ceva.

Ferm îndemn adresat Chișinăului, discursul doamnei Nuland cere politicienilor din arcul guvernamental, voință politică pentru a transforma lupta anticorupție într-o prioritate națională. Altfel, Republica Moldova riscă să rămână de cealaltă parte a Cortinei de Fier. 

Chemarea la jusțiție a doamnei Nuland dă de gândit. Are Cabinetul de Miniștri înțelepciunea și puterea pentru a lovi această minge? Ori va fi amenințat cu o viitoare moțiune de cenzură? Cine vor fi cei care vor stabili cine este oligarh și cine nu? Are Moldova o justiție independentă în care să avem cu toții încredere în certitudinea deciziilor luate ori nu? Vor fi în stare partidele din Coaliția Pro-Europeană să facă pe placul americanilor? Dar opoziția comunistă? Sunt doar câteva din întrebările care apar în contextul politic definit de doleanța fratelui mai mare de peste Ocean.

Americanii au dat startul la o vânătoare domnească. Ce facem cu victimele colaterale? Așa că atenție, nu trageți în gonași!

ZUBCO BEA CAFEA DE 6000 DE LEI

6000 de lei a costat cafeaua pe care a băut-o fostul procuror general al Republicii Moldova, Valeriu Zubco, la Centrul Național Anticorupție. La ieșirea din clădirea CNA, domnia sa  a negat că ar fi fost citat de către ofițerii centrului. Întrebat de jurnalişti ce a făcut la CNA, Zubco a răspuns în doi peri că "a băut o cafea".

Purtătorul de cuvânt al CNA, Angela Starinschi, a spus însă că Zubco a fost citat telefonic pentru a oferi explicații pe marginea conflictului de interese constat de Comisia Națională de Integritate. "Valeriu Zubco a confirmat că se prezintă. El urma să ofere explicaţii pe marginea conflictului de interese, domnia sa a venit, dar nu a vrut să facă declaraţii.", a declarat presei Starinschi. 

Fostul procuror general continuă să afirme că participarea domniei sale la vânătoare în compania unor oameni de afaceri nu a reprezentat un conflict de interese. "Nu am primit nici o citaţie de la nimeni. Am fost citat şi audiat numai la Procuratura Generală pe marginea cazului din Pădurea Domnească. Când voi avea ceva de declarat voi face o conferinţă de presă. Nu văd conflictul de interese. Legea spune foarte clar, (conflictul de interese apare n.a.) atunci când are loc implicarea personală sau a unei rude apropiate", a declarat Zubco. 

Manifestată în mod grosolan, lipsa de educație a domnului Zubco față de presă, a avut rolul de a ascunde un lucru evident – amenda primită. Doar insistența de care au dat dovadă jurnaliștii a scos la iveală faptul că fostul oficial a fost pedepsit. Simbolica sancțiune, pune punctul pe i – procurorul general s-a făcut vinovat de încălcarea conflictului de interese. Vânătoarea, organizată în mod special pentru domnia sa, era o modalitate de a face posibilă comunicarea unor medii de afaceri cu reprezentanții justiției – procurori și judecători. Nu știm cine a provocat rana lui Sorin Paciu, constatăm însă că în Republica Moldova, viața unui om ar costa 6000 de lei, aproximativ 500 de dolari. 

Fostul procuror general Valeriu Zubco a fost chemat la Centrul Naţional Anticorupţie ca urmare a unui act de constatare a conflictului de interese întocmit de Comisia Naţională de Integritate şi transmis la 22 martie către CNA. Reprezentanții mass media și ai Transparency International Moldova au sesizat că alături de Zubco, la vânătoarea din Rezervația Naturală “Pădurea Domnească” se afla președintele Curții de Apel Chișinău. Logic putem afirma că și Ion Pleșca, a încălcat regimul juridic al conflictului de interese. În ședința din 28 februarie, Comisia Națională de Integritate l-a scos basma curată pe Pleșca și a clasat cauza.  

Poate e firesc ca Valeriu Zubco să nu se considere vinovat. Domnia sa știe că în dreptul roman o persoană nu poate fi sancționată de două ori. Fostul procuror general a fost tras la răspundere de două ori. Alții absolut deloc.

CAZUL COJOCARU SAU GHIMPU ÎMPOTRIVA LUI LUPU ?

Directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului „CreDO”, Sergiu Ostaf, a declarat recent că este îngrijorat de faptul că în procesul de numire a vice directorilor Centrului Național Anticorupție ar putea interveni interese politice. 

Declarația lui Ostaf s-a făcut auzită după ce la ultima ședință a Biroului Permanent al Parlamentului, șeful Centrului Național Anticorupție(CNA), Viorel Chetraru a solicitat  ca în agenda de lucru a deputaților moldoveni să fie inclus proiectul referitor desemnarea în funcție a adjuncților săi. Potrivit agențiilor de presă, directorul CNA a insistat ca subiectul să fie examinat până la sfârșitul anului 2012. Potrivit proiectului de hotărâre propus de Chetraru, pentru funcțiile de director-adjunct sunt propuși Viorel Mihăilă și Cristina Cojocaru. 

După ședința Biroului permanent al Parlamentului, Marian Lupu, a mărturisit presei că în cadrul alianței de guvernare nu există un consens pe acest subiect, dar a asigurat că Partidul Democrat este gata să susțină candidaturile înaintate de Chetraru. „Nu există încă o viziune de compromis în acest sens și de aceea nu pot să ofer garanții că solicitarea va fi îndeplinită de către Parlament”, a adăugat liderul democraților.

Cei care au stricat înțelegerile din sânul alianței au fost reprezentanții Partidului Liberal. Mihai Ghimpu a fost cel care a aruncat pisica neagră în curtea democraților moldoveni. Pe 19 decembrie domnia sa a declarat că până nu află cine sunt, de unde vin şi cât costă vice directorii propuși de Viorel Chetraru deputații liberali nu vor vota pentru Viorel Mihăilă şi Cristina Cojocaru. „Trebuie să văd cine sunt ei, cât costă, pentru ce vin să ocupe această funcție? Vin să combată corupția sau să folosească de funcție? Oameni diferiți sunt la noi. Dacă a fost ales directorul prin concurs, trebuia să alegem și vice directorii prin concurs. A fost o greșeală”, a declarat Mihai Ghimpu, în cadrul emisiunii „Moldova în direct”, de la postul național de televiziune.

La o zi distanță, observatorii vieții politice moldovenești au văzut că pisica neagră aruncată de liberalii moldoveni și-a atins ținta. Liderul democrat Marian Lupu, la 20 decembrie, i-a dat replica îndărătnicului său coleg. Foarte ferm, Lupu a spus că din partea Partidului Democrat, vice directorii înaintaţi de Viorel Chetraru au asigurate 15 voturi. A mai spus că va insista pentru votarea candidaţilor înaintaţi la funcţiile de vice directori și a menţionat că va încerca să convingă membrii alianţei să nu implice politicul în acest proces, asta doar pentru a nu pierde credibilitatea societăţii în această instituţie reformată. “Politicul nu trebuie să se implice în funcţionarea Centrului Naţional Anticorupţie (CNA). Asupra lui Chetraru, se simte că există o presiune”, a spus Marian Lupu.

Publicele asigurări făcute de înalții lideri democrați dar și atenția pe care aceștia o acordă subiectelor legate de CNA reprezintă un mod subtil și destul de delicat de a transmite colegilor de alianță că instituția a intrat în siajul lor politic și că presiunile care se simt nu sunt dorite.  

Tot Sergiu Ostaf este cel care dă amănuntele de rigoare . „Parlamentul reţine votarea adjuncţilor. Unele fracţiuni parlamentare condiţionează votarea adjuncţilor având ca obiectiv obţinerea unor influenţe în procesul de numire a conducătorilor unor subdiviziuni teritoriale sau specializate”, spunea directorul „CreDO”.  Subtila trimitere a directorului CreDo la condiționările unor fracțiuni parlamentare era ca o săgeată a democraților moldoveni aruncată către liberalii conduși de Mihai Ghimpu. Liderul liberal era cel care anterior afirmase că partajarea politică a funcțiilor CNA nu ar fi în sine un proces negativ și că activitatea ulterioară a instituției nu ar fi afectată de acest lucru.

Observabila suprapunere a mesajelor lui Sergiu Ostaf cu cele ale lui Marian Lupu, insistența cu care domnia sa propune Parlamentului să purceadă la adoptarea vice-directorilor CNA, conform propunerii făcute de directorul Viorel Chetraru, ne face să credem că între cei doi există o comunicare mai mult decât bună.

Mesajul liderului Partidului Democrat prin care își îndemna colegii de alianță să nu implice politicul în procesul de alegere al vice directorilor CNA, pentru că acest lucru dăunează credibilitatea instituţiei, este o aserțiune pe care liderul CreDO a susținut-o de mai multă vreme. 

De fapt Ostaf bătea șaua ca să priceapă iapa : dorința domnului Ghimpu de a nu o vedea pe Cristina Cojocaru lângă Chetraru, poate fi calificată ca o tentativă de hărţuire şi imixtiune a politicului în activitatea CNA. 

În discursul prezentat de reprezentantul societății civile a existat un amănunt interesant - Ostaf a spus că propunerile făcute de Chetraru  au plecat spre aprobarea liderilor alianței de guvernare în urmă cu două luni. Ceea ce înseamnă că Mihai Ghimpu cunoștea că Viorel Mihăilă și Cristina Cojocaru sunt înaintați la aceste înalte funcții încă de la sfîrșitul lunii octombrie atunci cînd Cristina Cojocaru și-a dat demisia din funcția pe care o avea în cadrul CNI. Faptul că liderul liberal și-a manifestat în public nemulțumirea față de aceste numiri să aibă legătură cu presiunile făcute asupra președintelui CNI, Anatolie Donciu, protejat de liberali ori e vorba de faptul că înțelegerile de acasă nu se potrivesc cu cele din târg iar nemulțumirile liberalilor față de democrați au depășit limita suportabilului? Pe când domnule Ghimpu veți da presei alte picante amănunte de la turnirul liberalii versus democrați?