PSEUDOKINEGETIKOS - CONSTANTIN TĂNASE ȘI FALSUL SĂU TRATAT DE INTERPRETARE

Maestrul jurnalisticii moldave, Constantin Tănase, nota într-un material ziaristic publicat înaintea ședinței extraordinare a Parlamentului Republicii Moldova din 21 ianuarie 2013 că „partida de vânătoare” din legislativ „va fi una mai mult ritualică, foarte zgomotoasă, cu multe împușcături, dar fără victime”. Comparând alianța aflată la guvernare în spațiul dintre Prut și Nistru cu „o găinușă care face ouă de aur”, domnia sa lăsa să se înțeleagă că “alianța va rămâne beton ca o structură de coordonare a pârghiilor de influență” și se întreba retoric – “ce prost i-ar pune gâtul pe trunchi ca să cedeze locul hăitașilor din opoziția „a-sistemică”?”

Constantin Tănase s-a înșelat. Votul unanim al parlamentarilor moldoveni a arătat că cele întâmplate în Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”, depășește limita unor accidente cinegetice și că s-a pus problema remedierii defectului de funcționare apărut în cadrul unei importante instituții a statului moldav. Derapajul a avut loc într-o instituţie care asigură conducerea urmăriri penale, o instituţie de care depinde actul justiţiar în Republica Moldova, instituţia procuraturii, organ statal care este în afara oricărui control, fie el și parlamentar. Votul unanim al deputaților, a precizat corect importanța presiunii sociale - exercitată timp de două săptămâni asupra liderilor partidelor parlamentare, ea a fost utilă și necesară. Deputații moldoveni au înțeles că procurorul general a participat la înfăptuirea unei crime din imprudență, a încercat tăinuirea acesteia și au înțeles că procurorul a căutat să explice plecarea lui ca fiind una datorată unor presiuni politice. O serie de jurnaliști s-au chinuit să-l ajute. Fără succes însă. Acțiunile lui Valeriu Zubco au demonstrat că nu este o victimă politică ci din contra, este protejat politic de liderii Partidului Democrat. 

Liderii Partidului Democrat din Moldova sunt responsabili de decesul lui Sorin Paciu. E sigur acum că domniile lor au știut despre cele întâmplate și au depus eforturi pentru a-l ține în viață. La fel cum este sigur că au încercat și au reușit, să ascundă omorul timp de două săptămâni. În cadrul unei luări de cuvânt la ședința extraordinară a legislativului moldovean, deputatul liberal democrat, Maria Ciobanu, puncta foarte corect: „În februarie 2010, procurorul general, la un post privat de televiziune, afirma cu vehemență: "Nu am nici o relație cu omul de afaceri Plahotniuc, nu-i sunt nici neam, nici frate, nici cumnat, nu am nici o relație cu el..." Astăzi, aflăm cu stupoare, că același procuror este complice suspectat la tăinuirea unei crime împreună cu cel care gestionează afacerile domnului prim-vicepreședinte, iar altul coordonează o parte din mass-media pe care o are și care a tăcut atât de jalnic mult timp.” „Cine a coordonat și încurajat aceste acțiuni? Cum se explică o coordonare atât de judicioasă a tuturor evenimentelor? Cine a încurajat această tăcere? De ce s-a ținut în secret atâta timp lista participanților la vânătoare?” se întreba retoric în fața plenului legislativ deputatul liberal democrat. 

Putem oare să spunem că o atare coordonare judicioasă a tuturor acestor acțiuni de tăinuire a nefericitului eveniment, s-a încercat a fi făcută de către prim vicepreședintele Parlamentului moldovean, Vlad Plahotniuc? Modul de comportament al speakerului Marian Lupu în cadrul ședinței extraordinare ne sugerează că această presupunere ar putea fi una veridică. Recapitulăm. Ședința Parlamentului a început cu solicitarea comuniștilor moldoveni de a include pe ordinea de zi și proiectul privind revocarea din funcție a prim-vicepreședintelui Parlamentului, Vlad Plahotniuc. Marian Lupu a respins solicitarea pe motiv că „nu are temei legal”. Președintele Parlamentului a susținut că potrivit legislației în vigoare deputații comuniști pot cere o nouă ședință la care să fie discutată demiterea sa din funcția de speaker, dar nu pot solicita demisia lui Plahotniuc, deoarece această îndepărtare din funcție poate fi solicitată doar de președintele Parlamentului, adică de augusta-i persoană. 

Spiritele s-au încins atunci când deputatul comunist, Anatol Zagorodnîi a anunțat că PCRM a înregistrat o nouă inițiativă legislativă prin care se solicită convocarea unei noi ședințe extraordinare care va avea două chestiuni pe odinea de zi: demiterea preşedintelui Parlamentului, Marian Lupu, şi demiterea prim-vicepreşedintelui Legislativului, Vlad Plahotniuc. Liderul maxim al comuniștilor moldoveni, Vladimir Voronin a fost cel care a explicat necesitatea demiterii omului numărul doi din Partidul Democrat: „Dacă nu va fi demis stăpânul lui Zubco și al lui Lupu - Plahotniuc - atunci nu costă nimic aceste comisii de anchetă, iar crima nu va fi oprită. Cei care nu vor susține demiterea lui Plahotniuc sunt complicii lui pe viață. ” 

Demisia lui Vlad Plahotniuc a fost cerută și de către deputatul liberal democrat Ion Butmalai dar și de colega domniei sale de fracțiune, Maria Ciobanu. Ultima a scos în evidență faptul că “ce s-a întâmplat după data de 6 ianuarie, când am aflat despre acest caz, este grav. S-a demonstrat un legământ nociv dintre Procuratura Generală și factorul politic.” „Stimați aleși ai poporului, dacă am admite, prin absurd, că totul ce se vorbește despre Vlad Plahotniuc este o percepție greșită, generată de dușmanii dumnealui, oricum ar trebui să-și dea demisia, pentru că imaginea pe care o creează Republicii Moldova este una contraproductivă pentru vectorul nostru european” a spus deputatul liberal democrat.

În luarea sa de cuvânt, deputatul Partidului Democrat, Igor Corman, a arătat că este la curent cu notele jurnalistice ale domnului Constantin Tănase. Folosind aceleași exprimări pseudo-cinegetice ale meșterului ziarist, deputatul Corman a spus că după vânătoarea din Pădurea Domnească, soldată cu moartea tânărului Sorin Paciu, urmează o altă vânătoare, cea de dividende politice. "Tragicul incident de la Făleşti a iscat un scandal politic de proporţii. După vânătoarea de la Făleşti, a început o altă vânătoare, cea de dividende politice. Este evident că mai multe instituţii au gestionat prost acest caz. Nu s-a procedat transparent, s-au comis erori grave de comunicare. Solicităm să fie elucidate toate circumstanţele cazului. Trebuie să vedem ce alternative au existat, pentru a avea pierderi minime a imaginii instituţiilor statului", a declarat Igor Corman.

Zgomotul ritualic despre care vorbea arhitectul jurnalisticii moldovenești, are nebănuite ecouri. După încheierea ședinței extraordinare în care deputații l-au demis pe procurorul general, președintele Parlamentului, Marian Lupu, a anunțat că a decis să convoace o nouă şedinţă extraordinară a Parlamentului. Domnia sa a anunțat că întrunirea deputaților va avea loc pe data de 22 ianuarie, la ora 11:00. Riscul la care se expune liderul democraților moldoveni pare a fi unul asemănător al unui sacrificiu inițiatic făcut în scopul de a-l salva pe adevăratul împătimit de vânătoare. Ceremonialul de auto jertfire inițiat de Lupu, dă veridicitate presupunerilor despre faptul că adevăratul lider al Partidului Democrat din Moldova este cel care a adus formațiunii politice cele mai multe resurse financiare – Vlad Plahotniuc.

Prezent în cadrul în cadrul emisiunii „Moldova în direct” de la postul național de televiziune, liderul liberal democraților moldoveni, Vlad Filat, a aruncat tuturor un colac de salvare și a afirmat că pe data de 22 ianuarie nu poate fi convocată ședința Parlamentului. „Ședința trebuie să fie organizată la cea de a treia zi de la depunerea solicitării. Ședința nu poate fi organizată. Regulamentul prevede strict cum poate fi convocată o ședință extraordinară și în care termeni. Noi nu am vorbit cu colegii pentru că această noutate a apărut spre seară. Dânșii trebuie să se întrunească în ședință și să decidă”, a precizat premierul. De asemenea liderul liberal democrat a dat de înțeles că nu poate fi vorba despre demiterea liderului Partidului Democrat din funcția de președinte al Parlamentului ci doar de retragerea lui Vlad Plahotniuc din funcția pe care acesta o deține. “Dacă are demnitate, dumnealui ar trebui să își dea demisia din funcție și să rămână simplu deputat”, a spus șeful cabinetului de miniștri. El a sugerat că protocolul adițional de funcționare al alianței de guvernare ar putea fi schimbat. Filat a precizat că potrivit anexelor AIE, Mihai Ghimpu ar fi trebuit să fie președintele Parlamentului Republicii Moldova iar Marian Lupu ar fi urmat să fie președintele țării: „Nu s-a întâmplat să fie așa, a avut în acest caz de suferit funcționarea alianței?”, s-a întrebat președintele Partidului Liberal Democrat.

Clarificările făcute de către Filat sunt o portiță de scăpare din fierbințeala politică în care pare a fi intrat Marian Lupu, o deșteptare din ritualul sabatic inițiat de liderul democrat, ceremonie la care se dorește jertfirea întregii alianțe.

Radiografia zilelor trecute ne arată că în cadrul AIE lucrurile sunt cel puțin stranii - cineva fiind la guvernare se poziţionează ca și cum ar fi în opoziţie, altcineva utilizează instituţiile statului cu scopul vizibil de a își construi drum în fruntea unui partid politic. Iar toate incoerențele din activitatea alianței sunt puse în cârca comuniştilor moldoveni. Pentru ca cei din urmă să folosească toate metodele posibile și imposibile pentru a provoca alegeri anticipate, anticipate din care potrivit sondajelor, ar ieși în fața partidelor componente ale alianței de guvernare.  

Ex-premierul Ion Sturza, declara pentru postul de radio Europa Liberă că alianța de guvernare va supraviețui. “Nimeni, din ţara noastră, cu excepţia marginalilor şi opoziţiei comuniste, nu este cointeresat să distorsioneze procesul de negociere cu UE privind Acordul de Liber Schimb, Acordul de Asociere şi subiectul cu referire la vize. Nu trebuie făcută greşeala din ’99, când au fost puse tot felul de petarde, de provocări şi ne-au scos din procesul de discuţii cu Uniunea Europeană. AIE va supravieţui şi sper că se va concentra pe agenda internă", a precizat  Sturza.

Marian Lupu, va știi să ierte pierderea suferită?  Va putea el întoarce ca un bun creștin și celălalt obraz? Ori va fi responsabil de ratarea proceselor de apropiere ale Republicii Moldova față de structurile europene?

O VÂNĂTOARE DOMNEASCĂ SAU WATERGATE-UL JURNALISMULUI MOLDOVENESC

Într-un material publicat zilele trecute, jurnalista Natalia Morari lăsa să se înțeleagă că rezolvarea misterioaselor circumstanțe ale morții lui Sorin Paciu ar trebui să se transforme într-un Watergate moldovenesc, dacă acest lucru nu se va întâmpla, Morari afirmă că “tuturor ar trebui să ne fie rușine”.  Întipărit în conștiința publică americană, Watergate este un sinonim al scandalului politic, al dezvăluirilor compromisurilor care se fac pe culoarele puterii și al demiterilor surprinză. 

Watergate este numele unui complex hotelier din capitala americană Washington D.C., situat pe malurile râului Potomac; hotelul Watergate a fost punctul central al scandalului omonim izbucnit la începutul anilor 1970, ce a dus la demisia președintelui Richard Nixon, un fapt unic în istoria americană.

Un Watergate moldav ar trebui să dezvăluie conjurația tăcerii –  acea conspirație a judecătorilor și procurorilor care și-au permis să ascundă decesul întâmplător al unui cetățean inocent. Reprezentantul special al Uniunii Europene în Republica Moldova, Dirk Schuebel, puncta absolut corect – “ în cazul în care într-o țară așa de mică precum e Moldova, un cetățean moare nenatural iar informaţia devine publică doar abia după două săptămâni de la întâmplare, se creează impresia că cineva a avut interesul să ascundă acest incident”. 

Nu știu dacă procurorul general se face vinovat sau nu de decesul lui Sorin Paciu. Instituțiile statului moldovean se vor expune asupra acestui lucru. Procurorul general se face însă vinovat de faptul că nu a știut să gestioneze corect criza la care a expus o importantă instituție a statului. Prezența domniei sale la vânătoarea domnească a fost principalul motiv al înțelegerii secrete de a păstra tăcerea asupra celor întâmplate. Motivul pentru care Valeriu Zubco ar trebui să își prezinte demisia este participarea benevolă a domniei sale la această conjurație a tăcerii. 

Târzia informare a conducerii statului şi a opiniei publice despre nefericitul eveniment, a fost sesizată și de către Președinția Republicii Moldova. În briefingul purtătorului de cuvânt al instituției prezidențiale, Vlad Țurcanu, s-a specificat în mod clar că anume tăinuirea informaţiei a fost cea care a dat naştere unor interpretări, speculaţii, și a unei situaţii în care “statul de drept a fost atins". În acelaşi timp preşedintele moldovean a specificat că nu va cere nici o demisie, ( acest drept aparţine Parlamentului), însă "persoanele care sunt implicate în acest caz pot lua în vedere demisia lor."

În același timp reprezentantul special al Uniunii Europene a fost primul care a sesizat existența unui conflict de interese. „Va fi foarte înţelept pentru cei care au participat la aceasta vânătoare şi care dețin funcţii în organele de drept şi judiciare, ca ei să fie suspendaţi temporar din funcţie. Așa se face într-o țară europeană, deoarece riscul de conflict de interese îmi pare a fi foarte vizibil. Și cred că în asemenea situație numai un lucru trebuie făcut, de a numi pe cineva temporar și de a-i suspenda din funcție pe cei implicați până când se termină ancheta, până va fi limpede că este nevinovat sau că se dovedește că persoana nu avut nimic cu acest incident” a declarat Dirk Schuebel la Europa Liberă. 

Nefericitul eveniment întâmplat la vânătoarea domnească este văzut în mod diferit de instituțiile mediatice din Republica Moldova. Preşedintele Centrului pentru Investigaţii Jurnalistice, Cornelia Cozonac, afirma că acest scandal este un test nu numai pentru guvernare, ci şi pentru mass-media din Moldova. „Presa s-a împărţit în două tabere, ceea ce arată că este influenţată politic. Cred că aproape toate televiziunile sunt finanţate din umbră de partide şi manipulează atunci când politicienii au  interese“, este de părere cunoscuta ziaristă. Nimic mai adevărat! Iar manevrele mediatice ale unor instituții de presă s-au văzut în ziua în care Sergiu Mocanu a făcut public tristul epilog cinegetic.  O serie de instituții mediatice, în special cele afiliate Partidului Democrat au preferat să nu reflecte nefericita întîmplare. Postul de televiziune Publika TV, aba după trei ore de la conferința de presă a lui Mocanu a venit cu un material despre cele întîmplate. Să ne întrebăm oare, cât de publică mai este Publika?

Modul trist în care instituțiile mediatiatice au administrat evenimentul ne face să credem că vânătoarea domnească s-a transformat într-un Watergate al jurnalismului moldav. Vizibilele modalități de manipulare a informațiilor publice referitoare la acest caz ne vorbesc de lipsa de morală a unora din patronii unor importante instituții de presă. Analistul politic Valentin Dolganiuc menționa referitor la acest caz că incidentul se transformă într-o hârtie de turnesol „care vorbește atât de calitatea guvernării,  dar și a instituțiilor, inclusiv mediatice, care sunt datoare să-l protejeze și să-l informeze corect pe cetățean.”

În contextul divizării modului în care sunt prezentate evenimentele, s-a observat că doar o parte a mediile de informare moldovenești, au transmis faptul că fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal Democrat consideră că toate persoanele cu funcţii publice, implicate în tragicul incident de la Fălești, ar trebui să îşi dea demisia. În același timp fracțiunea PLDM a cerut preşedintelui Parlamentului convocarea unei sesiuni speciale a Legislativului, în cadrul căreia să fie examinat modul în care organele responsabile au administrat cazul tragicului incident, soldat cu decesul lui Sorin Paciu.

Modul în care deputații moldoveni vor reuși să depășească acest Watergate moldovenesc este unul crucial. Nu cred că îndărătnicia cu care democrații moldoveni își apără protejatul ar fi una care să duca la trecerea Rubiconului și la apariția unei nopți a sfântului Bartolomeu care ar distruge unitatea  alianței de guvernare. Acest test de supraviețuire al Alianței pentru Integrarea Europeană a fost pe deplin specificat de reprezentatul special al Uniunii Europene în Republica Moldova, Dirk Schuebel : „Este un test important dacă aceste instituţii ale statului funcționează într-un mod democratic, unde litera legii se respectă, unde buchea legii funcţionează. Acesta va fi un alt test important şi, evident, va fi evaluat atunci când vom privi la realizările principale, la cele mai importante lucruri pe care noi dorim să le finalizăm, în special la tot ce ține de liberalizarea regimului de vize”.

La examenul de morală al politicienilor moldoveni, în care bancă se va așeza Mihai Ghimpu?