ȘEVCIUK ȘI ȘTANSKI FĂRĂ DREPT DE A CĂLĂTORI LIBER ÎN UE

Peste cinci zile cetățenii Republicii Moldova pot călători fără vize în spațiul Schengen. Comisarul pentru Afaceri Interne al UE, Cecilia Malmstrom, a spus că, pentru a circula liber moldovenii trebuie să dețină pașaport biometric. “Este o mare realizare și începutul unui nou capitol în relațiile dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova", a spus comisarul european. De aceste prevederi se pot folosi și locuitorii regiunii de peste Nistru. 

În discursul de anexare a regiunii crimeene, președintele Federației Ruse a vorbit despre revizuirea frontierelor geopolitice. Domnul Putin a spus că nimeni nu poate interzice dorința cetățenilor ruși de a reveni la patria mamă. În Săptămâna Patimilor, domnul Putin s-a referit la conflictul transnistrean și  a spus că cetățenii ruși din regiunea transnistreană trebuie să-și decidă singuri soarta. „În această regiune o mare parte din populație este prorusă. Trebuie să fim democratici și să permitem acestor oameni să-și aleagă singuri soarta”, a declarat Putin. Spusele șefului statului rus au la bază cerea oficială a  Sovietului Suprem de la Tiraspol, de aderare la Rusia în baza rezultatelor referendumului transnistrean din 2006  -  97% din locuitorii regiunii se­pa­ratiste s-a pronunțat atunci pentru independență și integrare cu Federația Rusă. Tendințele centrifuge sunt cu atât mai mari cu cât, la începutul anului 2014, Soviet Suprem a votat o lege care prevedere ajustarea legislației transnistrene la legislația Federație Ruse.

Logica pusă în aplicare de domnul Putin este simplă, după anexarea peninsulei Crimeea și a regiunilor din estul Ucrainei, ar urma la rând Transnistria. Despre asta, domnul Rogozin a spus mai de demult: „da­că Chișinăul se va duce spre Bruxelles, se va duce în UE și NATO, atunci Trans­nistria, cu siguranță, nu se va duce aco­lo“.  Modalitatea de gândire a Kremlinului se bazează pe existența la Tiraspol a unui curent de opinie favorabil anexării provinciei de către Federația Rusă.  

Că Moldova va semna Acordul de Asociere este o stare de fapt. Echipa condusă de Iurie Leancă a știut să profite de bunele relații ale liberal democraților în Parlamentul European și a făcut posibil acest lucru. Umbra amenințărilor oficialilor ruși nu-i lasă însă pe oficialii de la Chișinău să se bucure prea mult. Politologul român Mihnea Dumitru afirma recent că, „deja se poate vorbi despre o amenințare directă la adresa Moldovei” și că, pentru integritatea Moldovei, viitorul arată “sumbru”.

Prin declarațiile la dreptul transnistrenilor de a își decide singuri soarta, domnul Putin a aruncat în aer procesul de negociere în formatul 5 plus 2, dar și declarațiile făcute de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, despre reglementarea conflictului de pe Nistru în cadrul integrității teritoriale a Republicii Moldova. Subliniez, belicoasele declarații, s-au bazat pe existența la Tiraspol a unui climat favorabil unei viitoare anexări. Tonul acestei atmosfere social politice a fost dat de către administrația de la Tiraspol. În aceste condiții, bunăvoința Uniunii Europene față de Republica Moldova nu ar trebui să se extindă și asupra liderilor transnistreni. 

Bruxelles-ul are la îndemână un un mecanism de sancționare a favoritismului politic aplicat de liderii de la Tiraspol. Pentru complicitate la acțiunile de dezmembrare a Republicii Moldova, Evghenii Șevciuk și Nina Ștanski nu ar trebui să beneficieze de regimul de călătorii fără vize în Uniunea Europeană. Ar fi răspunsul oficialilor de la Bruxelles la amenințările de securitate care au loc la adresa integrității Republicii Moldova.

TURNESOLUL LUI DUNGACIU

Dan Dungaciu afirmă că blocul militar nord atlantic ar trebui să fie implicat în negocierile pentru soluționarea conflictului transnistrean. Afirmația a fost făcută în cadrul unui interviu pe care fostul consilier al președintelui interimar al Republicii Moldova, liberalul Mihai Ghimpu, l-a acordat publicației chișinăuiene Timpul. 

Dungaciu consideră că principalul motiv pentru care autoritățile ruse ar accepta implicarea NATO în procesul 5+2 ar ține de credința Moscovei că „formatul de Consiliu Rusia-NATO ar trebui aprofundat și extins în favoarea ei. Rusia a mai făcut tentative de regândire a arhitectonicii globale de securitate, a tot vrut „comunităţi de securitate”, celebrul „Helsinki II” al președintelui Medvedev, care să depăşească vechile aranjamente de genul NATO sau OSCE”.

Potrivit distinsului profesor, în acest moment ar exista două scenarii de atragere a Federației Ruse în procesul de reglementare al diferendului transnistrean, reglementare care ar da câștig de cauză Republicii Moldova.” În primul scenariu de cooptare a Rusiei s-ar muta frontiera economică europeană în Rusia, adică Germania s-ar implica economic masiv în modernizarea Rusiei… Al doilea scenariu ar fi invers: venirea Rusiei în Europa, nu doar pe conducte, unde Rusia are tot mai multe probleme, ci la masa marilor decizii strategice. Acolo vrea Rusia.” 

Potrivit raționamentelor domniei sale în aceste cazuri “Rusia ar ceda în Transnistria”. Nimic mai fals.

Decretul liderului regiunii transnistrean Evghenii Șevciuk referitor la direcțiile principale ale politicii externe ale regiunii vin să pună în prim plan relațiile cu Federația Rusă, cu Ucraina și pe locul trei, relațiile cu Republica Moldova. Procesul de negocieri cu autoritățile chișinăuiene este calificat ca fiind  „cea de a doua prioritate a politicii externe”.

În noul concept al politicii externe a Transnistriei se declară „inviolabilitatea formatului existent de menţinere a păcii” și este menținut faptul că acesta se va „conserva până va deveni o soluţie politică cuprinzătoare şi durabilă a conflictului dintre Republica Moldova şi Transnistria”. Deci nici pomeneală de o schimbare a formatului de negocieri ori despre o eventuală implicare a NATO în formatul 5+2. 

Jurnalistul Roman Konopliov  nota într-un material apărut pe portalul on line Dniestr (http://dniester.ru/node/7679) că în regiunea transnistreană s-a instaurat o adevărată dictatură și că puterea absolută deținută de Șevciuk  nu cunoaște limite și este îndreptată chiar și împotriva cetățenilor Federației Ruse.  

Modificarea formatului de negocieri, propusă de domnul Dungaciu ar avea efectul gazului lampant turnat pe focul delicatelor relații existente între Chișinău și Tiraspol.  Prin intermediul mecanismelor de implementare ale IPAP NATO – Moldova  dar și prin participarea statului moldav la măsurile întreprinse de OSCE pentru întărirea securității, experții militari NATO cunosc foarte bine realitățile din zonă. O implicare a acestora în procesul de reglementare ar fi însă refuzată categoric de partea transnistreană, dar și de alte părți care nu își doresc o schimbare a formatului de negocieri.  

Teoretic, propunerea venită din partea mentorului liberal care  și-a împărțit biroul cu actualul șef al securității moldovenești,  ar putea fi acceptată. Venite din mediul academic și al comunităților  de experți, reacțiile la aceasta ar avea efectul unei hârtii de turnesol. Să presupunem oare că recomandarea oferită de domnia sa a fost una modelată în comunitatea sistemului inteligent moldav? Ori mai degrabă este vorba doar de invidia liberalilor moldoveni față de micile succese înregistrate de Carpov? 

Fireasca dorință a liberalilor de a fi implicați mai activ în procesul de negocieri i-au făcut să dea cu stângul în dreptul iar după dezghețul dat de întâlnirile tete-a-tete dintre Filat și Șevciuk, să ajungem în situația în care la Dublin, subiecte relativ simple, referitoare la deschiderea circulaţiei pe Podul Gura-Bâcului ori situația şcolilor cu predare în limba română din stânga Nistrului, să fie amânate pentru anul viitor. 

Implicarea blocului militar nord atlantic în procesul de negocieri ar schimba totalmente politica pașilor mici aplicată în prezent de echipa condusă de Eugen Carpov și ar scoate din ecuație ambiția liberal democraților moldoveni de a fi pionierii reconfigurării pozitive a spectrului politic de pe cele două maluri ale Nistrului. 

Turnesolul este substanță vegetală extrasă dintr-o specie de licheni care odată impregnat pe o hârtie are proprietatea de a-i schimba culoarea în roșu sub acțiunea acizilor și în albastru sub acțiunea bazelor.   

Distinsul profesor ce-o fi, acid ori bază?