RECURS LA ISTORIE - GHIMPU ȘI LABIRINTUL GÂNDIRII POLITICE MOLDOVENEȘTI

Istoria contemporană a Republicii Moldova își are propriile alchimii. Și pentru prima oară în labirintul politic moldovenesc un guvern și-a pierdut susținerea parlamentară pentru ca, după o vreme, aproape aceleași formațiuni politice să investească din nou încrederea în același guvern.  Ciudată stare - să fii în ziua nunții și în același timp să întorci capul după altă femeie.
După demiterea guvernului Filat, expertul Institutului german de studii de securitate Anneli Ute Gabanyi, afirma că, „modelul de destabilizare al ţării prin demiterea guvernului a funcţionat foarte bine. Dacă răspundem la întrebarea „cui foloseşte”, atunci, politic vorbind, această demitere a folosit numai Rusiei”.  Doamna Gabanyi a intuit corect. Demiterea guvernului Filat a fost o încercare mai puțin reușită de destabilzare a statului moldovean din drumul lui european. O tentativă care nu a făcut ca Moldova să derapeze de pe drumul ei european dar care l-a oprit pe domnul Filat să se mai afle în fruntea guvernului. Poate asta s-a și dorit? Habar nu am! Dar să ne aducem aminte.

Pe 2 aprilie 2013, la o lună după demiterea guvernului Filat, domnul Mihai Ghimpu a anunțat că Partidul Liberal nu va susține candidatura domnului Filat pentru a doua oară în fruntea Guvernului. Anunțul a venit după ce la 29 martie liberal democrații moldoveni votau în Parlament numirea deputatului liberal Victor Popa în calitate de judecător la Curtea Constituțională. Brusca schimbare de atitudine a liberalilor moldoveni avea loc ca urmare a deciziei liberal democraților de a nu susține candidatura lui Vitalie Pîrlog la funcția de procuror general. Dacă liberal democrații anunțau că nu au nimic împotriva acelei candidaturi, liderul liberal lua o altă hotărâre. Tot atunci domnul Ghimpu anunța că, în cazul în care se insistă ca Vlad Filat să fie din nou prim-ministru, liberal democrații ar trebui să-şi asume declanşarea alegerilor anticipate.

Toată aceaste complicate trimiteri la istorie recentă a Moldovei vin să ne aducă aminte că  decizia Curții Constituționale din 22 aprilie 2013 a fost o decizie politică. Una în care judecătorii Înaltei Curți vorbeau despre răspunderea politică a întregului Cabinet de Miniștri și nu doar a premierului Vlad Filat. Amintesc că decizia Curții Constituționale a venit la doar câteva ore după ce liderul liberal democrat anunța că a reușit să adune o majoritate parlamentară care să susțină viitorul cabinet de Miniștri. Judecătorii au decis atunci că decretul președintelui Timofti prin care îl împuternicea pe Filat să formeze noul guvern este unul neconstituțional. Era o primă decizie a Curții Constituționale care într-un anumit mod a desființat în politicul moldav prezumția nevinovăției dar și dreptul de a fi ales. 

Liberal democrații moldoveni au preferat atunci să se conforme acestei hotărâri. Echipa condusă de Vlad Filat a hotărât să meargă înainte cu Iurie Leancă, cel care, a continuat cele începute și a făcut totul pentru ca Moldova să devină europeană. Era un context politic delicat - alegerile anticipate s-ar fi pliat exact peste așteptările inamicilor apropierii Moldovei de Uniunea Europeană. Dacă Partidul Liberal Democrat din Moldova s-ar fi încăpățânat și ar fi insistat pe nominalizarea domnului Filat în fruntea Guvernului, Moldova nu ar fi avut astăzi Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. 

Un comunicat recent al liberal democraților ne spune că, la sugestia avocaţilor, domniile lor au depus la Curtea Europeană a Drepturilor Omului o cerere de contestare a deciziei Înalților Judecători moldoveni, era dreptul lor. Curtea Europeană a decis însă să nu examineze acest caz, fără a pronunţa vreun verdict.
Îmi pare firesc. Ce verdict să pronunți la o decizie despre încrederea politică? 

Judecătorii din Strasbourg, știind că nu a mai rămas mult până la startul competiției electorale autohtone au preferat să-i privească de la distanță pe moldoveni. O solomonică rezolvare a unei chestiuni politice interne dintr-un  stat în care labirinturile sunt complicate și pline de orgolii. Pentru ce să se amestece judecătorii europeni într-o decizie eminamente politică? Doar pentru a afla că orgoliile domnului Ghimpu sunt nemărginite? Să fim serioși! 

Judecătorii Curții Europene pentru Drepturile Omului știu că, în politică cel mai mare judecător este alegătorul. Inamicii politici ai domnului Filat care se bucură secret de neamestecul judecătorilor europeni știu că, liberal democrații moldoveni sunt principala axă de implementare a agendei europene. De aici și presiunea mediatică care o pun asupra liderului liberal democrat. În acest mod, intenționat ori nu, acești neprieteni fac jocul comuniștilor. Căci e știut deja că principalul inamic al Partidului Liberal Democrat vor fi comuniștii. Până la alegeri nu a mai rămas mult, suficient însă pentru armonizarea Acordului de Asociere cu legislația moldovenească.  Asta se poate!  

PÂNĂ ÎN MARTIE POLITICIENII MOLDOVENI SUNT ÎN STAND BY

Tușele prezente în actualul tablou politic din Republica Moldova vin să descopere modul în care actorii politici moldoveni se pregătesc pentru competiția electorală. Motiv suficient pentru unii comentatori politici să tragă concluzia că a început campania electorală. 

În prim planul acestui tablou stă vizita la Chișinău a secretarului Comisiei de la Veneția, Thomas Markert; ea ar fi trebuit să aducă un răspuns inițiativei Partidului Democrat din Moldova de modificare a Codului Electoral. Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Corman, a trimis Comisiei de la Veneția un  proiect neînregistrat încă în Parlament, care prevede introducerea votului uninominal și micșorarea pragului electoral de la 6% la 4%.  Prezent în capitala moldavă, secretarul Comisiei de la Veneția nu a dat un răspuns concret democraților moldoveni. El a spus doar că opinia oficialilor europeni va fi expusă către finele lunii martie. „Este prematur să dau aprecieri mai devreme de această dată”, a spus Markert. În schimb, Igor Corman, președintel Parlamentului moldovean, a precizat că, pentru modificarea până la alegeri a Codului Electoral e nevoie de consens politic și de avizul pozitiv al Comisiei de la Veneția. „Nu vreau să anticipez anumite lucruri. Evoluția la acest subiect va depinde de consens în cadrul majorității parlamentare. Ca să fie operate astfel de modificări este nevoie de sprijinul majorității parlamentare și de avizul Comisiei de la Veneția”, a subliniat speakerul moldovean.

Prin vocea liderului lor, Partidul Liberal și-a expus deja opinia față de inițiativa democraților moldoveni. El a declarat că nu este împotriva implementării unui sistem electoral mixt, dar că, pentru Republica Moldova este prea devreme. „Alegerile mixte sunt bine venite într-o țară unde democrația este în capul mesei și acolo unde nu este sărăcie și corupție”, a spus  Mihai Ghimpu. Vocea domniei sale se alătură celei a opoziției comuniste. Reprezentanții Partidul Comuniștilor din Republica Moldova au afirmat anterior că sunt împotriva modificărilor la Codul Electoral. Opoziția moldavă pledează pentru menținerea sistemului electoral proporțional pentru că acesta, potrivit observatorilor vieții politice de la Chișinău, îi ajută să adune toate voturile celor care îi susțin.

Liberal-democrații au evitat însă să se expună pe marginea conceptului Partidului Democrat de modificare a legislației electorale și afimă că vor avea mână liberă pentru asta doar după ce documentul va fi înregistrat în Parlament. Liderul fracțiunii parlamentare a liberal democraților, Valeriu Streleț, a spus că, dacă documentul referitor la modificarea regulilor electorale va fi înregistrat și introdus pe ordinea de zi a Parlamentului, formațiunea din care face parte se va expune pe marginea acestuia. Politicianul liberal democrat a subliniat că, „reieșind din normele bunelor practici în materie electorală, elaborate de către Consiliul Europei, cât și din experiența națională, e scris că legile electorale nu pot fi modificate cu jumătate de an înainte de alegeri”.

O importantă tușă de culoare la portretul politic moldovenesc a fost trasată la începutul săptămânii și de liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat. În cadrul unui brifing de presă, el a subliniat că anul 2014 nu va fi unul ușor. Liderul liberal democrat a spus că anul 2014 va fi anul în care politicienii moldoveni vor trebui să facă față multiplelor provocări și dificultăți. „2014 va fi anul în care va trebui să dăm dovadă de maximă seriozitate și maturitate politică. Sînt convins că vom ști și vom reuși să facem față tuturor problemelor, astfel ca să ne bucurăm împreună de rezultatele la capătul unui drum lung, anevoios, dar foarte responsabil pe care trebuie să-l parcurgem împreună”, a spus președintele liberal democrat.

Folosirea unui adverb care vine să simbolizeze concomitența și simultanietatea actului politic din Republica Moldova, adverbul împreună, este semnul prin care domnul Filat își arată disponibilitatea unui dialog pe teme mai puțin prioritare partidului pe care îl conduce. Deși modificările la Codului Electoral nu s-au numărat printre temele anunțate ca fiind importante pentru Partidul Liberal Democrat, mulțumirile aduse colegilor din alianță vin să sublinieze importanța pe care acesta o acordă colegilor lor de guvernare și a ideilor politice lansate de aceștia.

Liderii liberal democrați au subliniat însă că acordă o importanță deosebită reformelor din justiția moldavă, în special a Procuraturii. Ei au afirmat că pentru o reformă din temelii a Procuraturii este nevoie de modificarea Constituției. Modul în care decidenții Partidului Democrat vor reacționa la această idee ar putea fi liantul necesar pentru demararea unor eventuale convorbiri referitoare la o posibilă modificare a regulilor de joc electorale. Un lucru este însă sigur, atunci când a trimis Comisiei de la Veneția proiectul referitor la modificarea codului electoral, Partidul Democrat nu s-a consultat cu partenerii lor din coaliția de guvernare.

Președintele Partidului Democrat, Marian Lupu, a declarat că, pentru a reuși introducerea sistemului electoral mixt este necesară amânarea alegerilor electorale până în luna martie a anului 2015.  Liderul fracțiunii liberal-democraților din Parlament, Valeriu Streleț afirmă însă că, de dragul adoptării eventualelor modificări la Codul Electoral, data scrutinului parlamentar nu va fi modificată. 

Campania electorală nu a început. Până în luna martie, secretarul Comisiei de la Veneția, Thomas Markert, a pus clasa politică moldavă în stand by.