Tot la comunicare s-au gândit și oficialii din Parlamentul European. Potrivit publicației EUobserver, la ședința de luni, 10 februarie, a miniștrilor de externe ai Uniunii Europene se va discuta despre posibilitatea oferirii mai multor fonduri către Republica Moldova și Georgia. Cu acești bani, aceste state ar putea angaja specialiști în comunicare care să oprească „dezinformarea” rusă la adresa integrării europene. Surse diplomatice europene declarau pentru „EUobserver” că, un document european redactat de Suedia și semnat deja de 12 state europene, recomandă luna august pentru semnarea Acordului de Asociere cu Republica Moldova și Georgia. Un alt document, redactat de către oficialii polonezi, cere ca în bugetul european pentru anii 2014-2020, celor două state să le fie alocate mai multe resurse financiare. Jurnaliștii de la „EUobserver” afirmă că, Varșovia cere și ea elaborarea unei strategii de comunicare eficientă despre beneficiile integrării europene.
Notam într-un text anterior că, după summitul de la Vilnius, Parteneriatul Estic a fost făcut knock-out. Din motive care țin de apropierea alegerilor europarlamentare, oficialii europeni devin acum tot mai maleabili față de Republica Moldova și Georgia. Aflați în pragul prezentării unui raport de activitate în fața contribuabilului propriu, euro-birocrații de la Bruxelles ambalează în hârtie colorată povestea succesului moldovenesc și georgian pentru a o livra consumatorului occidental.
Profesionaliștii diplomației moldave sunt conștienți de aceste nuanțe. Având acest avantaj, doamna Gherman are posibilitatea acum să negocieze condiții mai bune pentru Republica Moldova la semnarea Acordului de Asociere. După afirmația doamnei Victoria Nuland, „F.. the EU!”, un eventual refuz al oficialilor de la Burxeles i-ar șifona și mai mult.
Oficialii moldoveni au conștientizat necesitatea comunicării lor cu cetățenii doar după cele întâmplate în regiunea găgăuză – un referendum care a demonstrat cât de slabă este ideea europeană în teritoriu. Observăm că, deși tardive, concluziile domniilor lor vor beneficia de sprijin financiar european. E important ca odată obținuți banii să nu fie aruncați pe apa sâmbetei.
Portalul Magenta Consulting nota la începutul lunii ianuarie că Republica Moldova este statul cu cea mai rapidă scădere a populației din lume. Potrivit sociologilor de la această instituție, din spațiul dintre Prut și Nistru pleacă zilnic 106 locuitori. Cifra îmi pare a fi ușor exagerată dar nu imposibilă. Datele recensământului din anul 2004 ne prezentau o cifră de aproximativ 2 milioane 500 de mii de cetățeni care s-au identificat ca fiind moldoveni. În condițiile în care cercetările sociologice au demonstrat că anume în rândul acestei categorii de populație fenomenul migrațional este cel mai întâlnit, putem presupune că cifra moldovenilor a mai scăzut și că cea a vorbitorilor nativi de limbă rusă a rămas neschimbată.
Recensământul care va avea loc în primăvara acestui an va fi unul care va pune punctele pe i. El va identifica precis categoriile de populație în rândul cărora trebuie să se desfășoare campania de informare pro-europeană.
Un lucru e sigur. Oficialii de la Chișinău trebuie să identifice de pe acum vorbitorii de limba rusă care pot prezenta rusofonilor moldoveni avantajele apropierii statului moldav de Uniunea Europeană. Altfel cei aproximativ 700 de mii de cetățeni moldoveni, vorbitori de rusă, vor rămâne a fi eurosceptici convinși. Cum putem vorbi de integrarea europeană, atunci când aproape un sfert din populația prezentă între Prut și Nistru este încă reticentă acestei idei?
N.B.
Pentru datele demografice consultati cifrele aflate pe wikipedia - http://ro.wikipedia.org/wiki/Demografia_Republicii_Moldova
