
Viceprim-ministrul Valeriu Lazăr, a declarat presei de
la Chișinău că domnia sa a fost cel care
l-a invitat pe Rogozin la Chişinău: "Rogozin va sosi în R. Moldova pe 2
septembrie, după amiază, şi se va afla la Chişinău. Vine la invitaţia mea, am
stabilit anterior că ar fi bine să avem noi doi întrevederi, în calitate de
copreşedinţi ai comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru cooperare
economică, nu de la o şedinţă la alta, doar o dată pe an". Potrivit lui Lazăr vor fi puse în discuţie
subiectele relaţiilor bilaterale dintre cele două state, în primul rînd cele
legate de comerţ şi agenda energetică.
În același timp, în
regiunea autonomă Gagauz Yeri, după începerea discuțiilor referitoare la
inițierea unui referendum cu privire la ieşirea autonomiei din componenţa
Moldovei, printr-un comunicat de presă al Adunării Populare a Găgăuz Yeri,
Ministerul de Interne a fost acuzat că, din considerente politice, exercită presiuni
asupra deputaţilor locali. Parlamentarii de la Comrat au adoptat această
poziţie după ce poliţia a încercat să-l reţină pe colegul lor Ivan Burgudji.
Pretențiile secesioniste ale deputaților din
Parlamentul local al Gagauz Yeri, sunt bine cunoscute de către conducerea
statului moldovean. La vremea sa, în perioada 1998 – 2000, aflat în funcția de
președinte al Parlamentului Republicii
Moldova, Dumitru Diacov a trebuit să facă față unor astfel de provocări. În
anul 2008, guvernarea Tarlev, a avut și ea de furcă cu pretențiile secesioniste
ale Comratului. Atunci, pretinsul
disident gagauz Ivan Burgudji declara agenției Regnum că puterea de la Chișinău ar desfășura un genocid la adresa poporului găgăuz.

Potrivit surselor istorice publice, inițiativele
secesioniste ale regiunii găgăuze și crearea unei „Republicii Găgăuze” separate
de RSS Moldovenească, nu a fost o opţiune a populaţiei găgăuze după cum se
încearcă în prezent a se specula, ci un proiect coordonat direct de către
Direcţia Principală de Informaţii a Armatei Sovietice (GRU) şi agentura
sovietică infiltrată în regiune pentru a bara cursul spre autodeterminare al
Moldovei.
Din aceste considerente persistă opinia, că în
preajma vizitei lui Rogozin în Republica Moldova, încercările propagandistice
ale domnului Ivan Burgudji, de a interpreta încercarea de reținere a sa drept
„presiune politică”, par a fi o tentativă de muşamalizare a apartenenţei
domniei sale la structuri inamice integrării europene a Republicii Moldova.
Intensificarea revendicărilor aleșilor din Parlamentul local de la Comrat, este în strânsă legătură cu evoluția pozitivă a relațiilor bilaterale moldo-române. Aflarea delegației române în frunte cu premierul Victor Ponta la Chișinău, pentru a sărbătorii alături de omologul său moldovean, Ziua Independenței, a fost un motiv în plus pentru inițierea provocării găgăuze.
Cu o sumbra perspectivă a
dezvoltării unor procese secesioniste în sudul Republicii Moldova și a
instituirii unui embargou pentru produsele agricole moldovenești pe piața
Federației Ruse, totul ca răspuns pentru hotărârea de a nu derapa de la drumul
european, autoritățile de la Chișinău sunt puse în situația de a face dovada
unei echilibristici de înaltă clasă.
La începutul verii, în regiunea
autonomă Găgăuz Yeri, au fost colectate 5.000 de semnături în susţinerea desfăşurării
unui referendum privind racordarea legislaţiei naţionale la Legea despre
statutul juridic special al autonomiei. În caz contrar, în 2015, în Găgăuzia ar
urma să fie organizat un referendum cu privire la separarea regiunii de
Republica Moldova.
Știe oare conducerea Serviciului
de Informații și Securitate al Republicii Moldova despre activitățile
secesioniste din sudul Republicii Moldova? Au elaborat domniile lor scenarii de
răspuns acestor provocări la adresa statalității moldovene ori lucrurile se vor
cârpi, ca de obicei, din mers? Și poate ar fi cazul ca viitoarea ședință a Consiliului Suprem de Securitate să fie dedicată provocărilor găgăuze - ce spuneți domnule președinte Timofti?
No comments:
Post a Comment