VLAD FILAT IMPUNE PACTUL PENTRU EUROPA

Agenția de presă „Infotag” transmite că oficialii americani sunt îngrijorați de presiunea exercitată de Federația Rusă asupra Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei. Știrea face referință la declarația preşedintelui  Subcomisiei pentru Afaceri Europene din cadrul Comisiei de Afaceri Internaționale a Senatului SUA, Chris Murphy, care, într-un interviu acordat postului de radio Europa Liberă, a declarat că, „Moldova, Ucraina, Georgia, Azerbaidjan şi Belarus trebuie să fie libere în alegerea propriului viitor”. Murphy a specificat că, „Rusia face presiuni asupra acestor ţări din cauza tendinţei lor de a consolida relaţiile cu Uniunea Europeană”. Senatorul american a adăugat că, „Rusia a sistat importul de vinuri moldoveneşti, de bomboane ucrainene, îngrăşăminte din Belarus”, și a numit această politică „inacceptabilă”.

Dincolo de vizibilele pârghii economice, presiunea exercitată de Federația Rusă asupra oficialilor moldoveni poartă o discretă încărcătură secesionistă. Astfel,la referendumul din regiunea autonomă Gagauz Eri, care va fi organizat în februarie 2014, va fi abordată și chestiunea cu privire la integritatea teritorială a Republicii Moldova.  Motivul ar ține de dorința locuitorilor din regiune de a se integra în Uniunea Vamală.

Mai mult, rezultatele unui sondaj de opinie făcut public pe data de 18 noiembrie la Tiraspol, arată că 79,3% dintre respondenți susțin ideea unui ”divorț civilizat” al regiunii transnistrene de Republica Moldova, iar alți 82,6% dintre cei chestionați susțin aderarea regiunii de peste Nistru la Federația Rusă. 

Dincolo de toate acestea, iată că, la zece zile distanță de summit-ul de la Vilnius, agențiile internaționale de presă transmit o veste neașteptată. Președintele ucrainean, Victor Ianukovici,  ar fi decis să amâne semnarea acordului de asociere cu UE. Anunțul a fost făcut la Bruxelles, de un eurodeputat polonez. Potrivit lui, decizia vine pe fundalul delicatei situații create în jurul gazului rusesc care ar urma să ajungă în Uniunea Europeană. La ora când scriu aceste note, Kievul oficial nu a reacționat la aceste declarații.

Pe fundalul tuturor acestor amenințări la adresa Republicii Moldova, chemarea la unitate a președintelui liberal democraților moldoveni este de bun augur. În acest context, Vlad Filat a subliniat că, „indiferent de unde vin şi cum vor fi aceste presiuni, trebuie să fim uniţi şi să ne ghidăm de ideea că viitorul european al Republicii Moldova înseamnă binele ţării”.

Prin lansarea Pactului Responsabilităţii Naţionale pentru o Moldovă Europeană, liberal democrații moldoveni fac un apel inedit pentru societatea moldoveană. Astfel, pentru prima dată în spațiul dintre Prut și Nistru, toate partidele politice din Moldova, indiferent de doctrină, sunt îndemnate să semneze acest document. Neobișnuita iniţiativă, nu numai că vine să consolideze toate forţele politice, indiferent de viziuni şi divergenţe doctrinare, dar încearcă să-i unească pe cetăţenii, care indiferent de apartenenţa etnică şi limba vorbită, își doresc integrarea în Uniunea Europeană.

 

Comentând marea adunare pro-europeană de la Chișinău, din 3 noiembrie, sociologul român Dan Dungaciu, nota cu vădită insatisfacție că, în acea zi, din discursurile din PMAN au lipsit mesajele pro-românești. Politologul român Octavian Milewski a fost cel care a punctat extrem de corect, afirmând că oficialii de la Chișinău își doresc un dialog strâns și direct cu Bruxellesul, nu cu Bucureștiul. Intuiția lui Milewski, referitoare la faptul că “vectorul principal și strategic pe care Chișinăul își construiește așteptările și își proiectează acțiunile, este cel european”, își dovedește azi corectitudinea.

Chemarea la unitate a liberal democraților este acel angajament politic concret prin care, formațiunile politice din Republica Moldova, se angajează, să păstreze în viitor, parcursul statului moldav pe calea integrării europene. Pactul Responsabilităţii Naţionale pentru o Moldovă Europeană se dorește a fi echivalentul documentului pe care formațiunile politice românești l-au semnat în anul 1995 la Snagov, actul, semnat de către liderii partidelor parlamentare din România, atesta acordul forțelor politice românești față de strategia națională pentru pregătirea aderării României la Uniunea Europeană.

Prin vocea lui Vlad Filat, liberal democrații moldoveni provoacă formațiunile politice moldovenești să facă o alegere. Prezența masivă a cetățenilor la mitingul din 3 noiembrie i-a investit cu dreptul moral de a solicita din partea liderilor formațiunilor politice să semneze un pact de neagresiune pe subiectul legat de orientarea Republicii Moldova către Uniunea Europeană. Liberal democrații au lansat de fapt proiectul național moldovenesc, integrarea europeană, iar refuzul oricărui partid de a subscrie acestui consens național dă tuturor dreptul moral de a-l arăta cu degetul. 

POCĂINȚA LUI MARK TKACIUC

Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Corman, a propus deputaților moldoveni ca instituția pe care o conduce, să adopte o declarație cu privire la importanța Acordului de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Domnia sa, deja a înregistrat o inițiativă legislativă în acest sens. Corman a spus presei că își dorește ca întreg corpul de deputați, atât din coaliția de guvernare, cât și din opoziție, să adopte această declarație.

Nu ar fi pentru prima oară când opoziția și puterea ar vota împreună. În istoria contemporană a statului moldovean au mai fost astfel de cazuri – legea cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităților din stânga Nistrului și declaraţia privind parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrării europene au fost adoptate în acest mod.

Prezent la Chișinău, secretarul român de stat, Bogdan Aurescu, a lansat ideea ca toate partidele parlamentare moldovenești să semneze o declarație comună de susținere a orientării Republicii Moldova către Uniunea Europeană. Iată că ideea a prins și președintele Parlamentului moldovean încearcă să o pună în practică.

Greu de crezut că, formațiunea politică care a susținut în anul 2004 semnarea Planul de Acțiuni RM-UE, ar fi împotriva inițiativei politice a domnului Corman. Realitățile sociologice mă conving însă, de altceva. În condițiile în care, potrivit sondajelor de opinie, societatea moldovenească este polarizată, jumătate dintre cetățeni optând pentru integrarea statului moldovean în UE, iar jumătate pentru schimbarea vectorului de dezvoltare către Uniunea Vamală, este aproape sigur că PCRM-ul, din rațiuni electorale, nu ar vota solidar cu puterea. 

Inițierea celor două moțiunii de cenzură, ne-a demonstrat că opoziția comunistă refuză găsirea unui atare compormis. Opoziția, chiar dacă a fost conștientă că nu va găsi voturile necesare pentru demiterea Cabinetului de Miniștri, și-a continuat jocul său politic.

Știm că mobilizarea simpatizanților opoziției comuniste continuă.
Portalul de știri Omega, afiliat opoziției, nota anterior că, „marșul asupra Chișinăului se pregătește în fiecare localitate din Moldova și va avea scopul deturnării de la guvernare a Coaliției pro-europene.” Secretarul general al PCRM, Iurie Muntean, a spus că protestul comuniștilor moldoveni va avea loc în luna noiembrie şi la el vor participa oameni din toate raioanele ţării. Nu știm data la care PCRM-ul va  organiza acest marș.

Presa de la Chișinău, nota că, PCRM-ul și-ar dori organizarea acestei acțiuni pe data de 3 noiembrie, în aceeaşi zi cu mitingul de susținere a opţiunii europene de dezvoltare a ţării. De ieri a devenit clar că acest lucru nu se va întâmpla. Prin declarația pe care joi, 31 octombrie, deputatul PCRM, Mark Tkaciuk, a citit-o în plenul Parlamentului moldovean, a dat de înțeles că opoziția nu va organiza o contra manifestație. Dimpotrivă, domnul Tkaciuk, care anterior își chema simpatizanții să iasă duminica viitoare în PMAN, a fost cel care a cerut cetățenilor să boicoteze manifestarea politică programată de arcul guvernamental.

Se pare că, bătăioasa și mai tânăra echipă a domnului Tkciuc, a pierdut confruntarea ideologică din sânul conducerii superioare a PCRM,  iar domnia sa, prin această simbolică chemare la boicot, pare, să-și fi pus cenușă în cap.

O prezență masivă la mitingul de duminică ar investi societatea moldovenească cu puterea de a-i impune pe liderii tutuor partidelor parlamentare să semneze o declarație comună de susținere a orientării Republicii Moldova către Uniunea Europeană.  În acest fel pocăința domnului Tkaciuc, ar fi definitivă.