PONTA, COMUNIȘTII ȘI PIAȚA BASARABIEI

Federația Rusă a sistat importurile de fructe și de conserve din Republica Moldova. Potrivit unor estimări pierderile se vor ridica la aproximativ două miliarde de lei. Mult, foarte mult. Guvernul moldovean a alocat suma de 20 de milioane de pentru a compensa pierderile agricultorilor moldoveni. Primul ministru, Iurie Leancă a anunțat că suma alocată nu este suficientă și că alți bani vor mai fi alocați. “Ceea ce am alocat nu este suficient. Domnule minstru de finanțe, nu vă uitați așa rău la mine sunt sigur că vom găsi mai mulți bani. Vom avea întrevederi cu reprezentanții Băncii Modiale și vom vedea cu cât ne pot ei ajuta”, a spus Iurie Leancă. Bună replică, nimic de zis.

Liderul liberal democrat Vlad Filat a spus că, “prin introducerea embargoului la importul fructelor şi conservelor moldoveneşti, Federaţia Rusă a decis să pedepsească cetăţenii Republicii Moldova pentru aspiraţiile lor europene.”  Are dreptate! În afară de motivația politică, o altă explicație pentru aceste acţiuni neprietenoase nu putem găsi. 

Și totuși, putea evita Moldova aceste sancțiuni?  Unii zic că da, păstrarea laboratoarelor de certificare a calității produselor agricole după standardele ruse ar fi putut închide gura lui Onișcenko și a altora ca el. Alții zic că nu și afirmă că Igor Dodon a fost cel care i-a sfătuit pe oficialii ruși să impună embargoul la fructele moldovenești. Existența unor partide care își coordonează faptele cu cele ale autorităţilor de la Moscova și acționează  împotriva propriei ţări, complică și mai mult ecuația politică moldovenească. 

După asumarea responsabilității guvernamentale, opoziția comuniștilor moldoveni are posibilitatea să depună moțiuni de cenzură îndreptate împotriva Cabinetului Leancă. Sunt aproape sigur că nu o vor face! Surse care ocupă funcții înalte în interiorul PCRM mi-au declarat sub acoperirea anonimatului că ar fi un gest politic nedemn. „Moldova are nevoie de unitate națională și solidaritate nu de moțiuni de cenzură care fac jocul dușmanilor”,  a declarat această persoană. 
Tăcuta solidaritate a comuniștilor moldoveni vine din cunoașterea acestui tip de probleme. Factorii de decizie ruși acționează după scenarii vechi. De aici și sprijinul tacit al comuniștilor. În 2006 guvernul susținut de comuniști a trebuit să facă față embargoului rus la fructele moldovenești. Dacă în aceste momente există voci care afirmă că această interdicție a fost făcută de dragul politicianului Igor Dodon, în acea vreme presa moldavă nota că interdicția rusă era aplicată pentru a-l susține pe Valeriu Pasat. 

La Bruxelles, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Dacian Cioloș, a avut deja întâlniri de lucru pe marginea sprijinului acordat de Uniunea Europeană agricultorilor moldoveni. La rândul său, președintele român Traian Băsescu a declarat la plecarea spre reuniunea șefilor de stat din Europa centrală și de Est de la Varșovia, că va ridica în discuție și problema Moldovei. Și premierul român, Victor Ponta, a declarat că România acordă și va acorda Moldovei sprijinul pentru a reuși să depășească situația creată de sancțiunile economice impuse de Federația Rusă. 

Toată lumea vrea să-i ajute pe moldoveni!  Prietenul la nevoie se cunoaște! Dacă Moldova are prieteni în Uniunea Europeană și în România ei ar trebui să găsească modalități concrete pentru a sprijini producătorii  moldoveni de fructe și legume. Dacă premierul Ponta vrea să ajute Moldova cu adevărat de ce nu ar crea la București o piață agricolă cu denumirea generică ”Basarabia” ? Ar fi nu-i așa, un gest mult mai bun decât al celora care scriu pe pereții statului român „Basarabia e România”! Cu siguranță un sfert din totalul de fructe moldovenești care nu mai pleacă spre ruși ar putea să fie vândute acolo deja la toamnă.

Ideea, domnule Ponta e gratis. Luați-o primul. Nu de alta, colegul dumneavoastră din Varșovia s-ar putea să procedeze la fel! 

9 MAI - POLITICA, MEMORIA ȘI UNITATEA MOLDOVEI

 











































În spațiul estic, ziua de 9 Mai mai are încă o semnificație, înainte de a fi Ziua Europei este Ziua Victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei – patria fiind Uniunea Sovietică. La Chișinău, această valoare simbolică capătă și încărcătura a ceea ce, până în anul 1990, autoritățile sovietice considerau a fi  “eliberarea Moldovei Socialiste de sub armatele fasciste”. Între Prut și Nistru, modul diferit de interpretare a istoriei sare în ochi – ceea ce la București este numit ocupația sovietică din anul 1940, autoritățile sovietice și ruse au numit eliberare. Amintim că Uniunea Sovietică nu a recunoscut niciodată unirea Basarabiei cu România. Noii republicii socialiste sovietice, autoritățile de la Moscova i-au pregătit rolul de „grădină a Uniunii Sovietice” și au avut grijă ca numărul vorbitorilor de limbă rusă să crească constant. Potrivit recensământului efectuat în anul 2004, în spațiul dintre Prut și Nistru (ceea ce presupune excluderea regiunii transnistrene) din totalul de aproximativ 3 milioane 400 de mii de locuitori, 76 % s-au declarat ca fiind etnici moldoveni, 8 % ucraineni, 6 % ruși, 4 % găgăuzi, 2 % bulgari. Potrivit datelor demografice ale Republicii Moldova, 750 de mii de locuitori, cetățeni cu drept de vot în Republica Moldova, nu sunt vorbitori de limbă română, au ca limbă de comunicare limba rusă și prezintă un mental deosebit de cel al majorității populației.

Portalul de știri UNIMEDIA nota în data de 5 mai că, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău (numită pînă în anul 1989 Piața Victoriei) în cadrul unui miting organizat de Liga Tineretului Rus, a fost întinsă panglica Sf. Gheorghe. Panglica avea o lungime de 200 de metri și 7 metri lățime. Membrii Ligii Tineretului Rus au dorit în acest mod să marcheze victoria asupra fascismului.  Organizatorii evenimentului au ținut un minut de reculegere în memoria celor care au avut de suferit în urma ciocnirilor violente din Ucraina. „Suntem aici pentru a-i comemora cei căzuți pentru libertate, dar și victoria asupra fascismului. Cei care nu țin minte, le vom reaminti despre acest eveniment”, a declarat liderul Ligii Tineretului Rus din Republica Moldova, Igor Tuleanţev.

Desfășurată anual în Federația Rusă, campania „Panglica Sfântului Gheorghe” are loc în ajunul zilei de 9 mai şi este reamintirea unui ordin militar rusesc instituit în anul 1769. Apărută în timpul Rusiei țariste, panglica negru portocalie a devenit un simbol al armatei ruse, ea fiind ataşată inițial decoraţiei „Sfântul Gheorghe". Medalia „Crucea Sfântului Gheorghe", cu panglică, a fost reînfiinţată în Federaţia Rusă în anul 1998. Prin împărţirea acestei panglici în spaţiul CSI, organizatorii campaniei încearcă să menţină în memoria noilor generaţii „victoria armatei sovietice împotriva duşmanilor săi” în anul 1945. 

Recent presa ucraineană scria că panglica Sf. Gheorghe a devenit simbolul cotropirii Ucrainei de către Federația Rusă, aceasta fiind purtată la piept de militanți pro-ruși care organizează blocade pe teritoriul Ucrainei și instigă la integrarea statului ucrainean în spațiul Uniunii Euroasiatice. 

Dincolo de lungimea și lățimea acestei panglici, evenimentul organizat de Liga Tineretului Rus nu are nimic extraordinar în el – desfășurat cu acordul primăriei Chișinău, participarea celor câteva sute de persoane la miting a fost calmă și civilizată. Ieșit din comun, pentru unii, a fost faptul că aceste persoane au avut dreptul de a manifesta un punct diferit de vedere. Un punct de vedere care dă dureri de cap liderilor actualei coaliții de guvernământ, dar care nu poate fi interzis. 

Referindu-mă la cauzele migrenelor actualei guvernări, la începutul lunii februarie întrebam dacă vorbitorii de limbă rusă vor beneficia de o campanie de informare a beneficiilor oferite de UE? Interogația apărea ca urmare a faptului că primul ministru moldovean Iurie Leancă anunța că a conștientizat importanța comunicării guvernului moldovean cu toți cetățenii săi, „pentru a nu permite nimănui să isterizeze spiritele, sub pretexte absolut false”. Presupun că anunțul primului ministru moldovean a rămas în stadiul de proiect. Anunțata avalanșă de emisiuni în limba rusă care să vorbească despre Uniunea Europeană ori despre liberalizarea regimului de vize nu a fost văzută. Între timp, în Ucraina, spiritele fierbinți s-au încins și amenință că se apropie cu viteză de frontierele statului moldovean.

" - Care este cel mai bun agent secret? Întreabă Maestrul.
- E simplu, răspunde Învăţăcelul, e cel care nu este prins.
- Răspuns greşit, replică Maestrul, cel mai bun agent secret este cel care nu ştie că este agent secret!"

Replicile de mai sus par a veni în sprijinul demersului făcut de către deputatul liberal reformator Ana Guțu, care solicita Consiliului Coordonator al Audiovizualului să oprească propaganda posturilor rusești de radio și televiziune retransmise pe teritoriul Republicii Moldova. Doar că, nu toți moldovenii care sunt vorbitori de limbă rusă sunt membrii coloanei a cincea. Deși logică, propunerea doamnei Guțu ar fi scânteia care ar aprinde butoiul cu pulbere și o motivație în plus dată  Kremlinului pentru a ridica vocea la autoritățile moldovene.


Așa că, în condițiile unui climat de securitate regională care degradează rapid, recentul interviu oferit de către președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Corman, face dovada unei prudențe binevenite. Domnul Corman a explicat pentru radio Europa Liberă, că, „Ziua Victoriei este o zi care simbolizează sfârşitul celui de al Doilea Război Mondial, o zi care a adus pace pe continentul european. 9 mai, la fel, este ziua păcii şi unităţii pe continentul european. Deci, dacă să ne gândim la rece, nu trebuie să fie o contradicţie, este o legătură directă. Nu era 9 mai Ziua Victoriei, nu ar fi fost Europa de astăzi, aşa cum o cunoaştem noi.”  

În contextul evoluților din regiune, comportamentul oficialilor moldoveni e gândit pentru a nu scăpa afară maimuțele din Cutia Pandorei. Odată cu liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii moldoveni, speranța domniilor lor crește exponențial. Indiferent de limba pe care o vorbesc, cu pașaportul biometric în mână, moldoveni au posibilitatea să vadă și alternativa spațiului rusesc – o Europă în care, atât timp cât nu afectează libertățile altora, punctele de vedere ale minorităților etnice sunt agreate și respectate. O Europă în care unitatea are loc prin diversitate iar toleranța este la ea acasă.

Prudența manifestată de șeful legislativului moldovean este combătută de editorialiștii moldoveni care consideră că „politica precauției” ar fi o “politică a miopilor și a fricoșilor”.  Opinia domniilor lor e pripită și falsă. Previziunea de care dă dovadă guvernul moldovean este un semn al europenismului său. Iar acest europenism se măsoară și prin gradul de toleranța politică de care dă dovadă. Evident, ca și în Europa, toleranța are limitele ei.

Liderii coaliției de la Chișinău nu sunt nici miopi și nici fricoși. Ei au acceptat doleanța opoziției comuniste de a organiza în ziua de 9 Mai un marș de proporții. Conștienți de durerea de cap pe care o pot înhăța, guvernanții moldoveni nu au interzis comuniștilor desfășurarea acțiuni lor politice. Dincolo de responsabilitățile avute de instituțiile care mențin ordinea publică, comuniștii moldoveni, ca și în alți ani, ar trebui să facă dovada bunelor lor intenții și să nu admită nici o provocăre la adresa echilibrului etnic existent ori la nerespectarea ordinii civice. Manifestări similare au fost organizate de către PCRM și în alți ani, formațiunea politică având grijă să nu existe conflicte. Acum însă, o prudență mărită din partea organizatorilor nu ar fi deloc exagerată și ar fi o confirmare a faptului că nici o formațiune politică parlamentară nu admite importul conflictelor din Ucraina pe teritoriul Republicii Moldova. Până la urmă, un gest de maturitate politică.



Foto - Grenada.md

ULTIMA SPERANȚĂ A DOMNULUI VORONIN

În anul 2011, pe data de 5 iunie, moldovenii și-au ales primarii  orașelor și ai satelor, dar și consilierii în consiliile raionale, orășenești și sătești. În cadrul scrutinului, au fost aleși 898 de primari și 11.740 de consilieri raionali, municipali și locali. Aleșii moldovenilor au acces la resursele financiare ale statului. 

Rezultatul alegerilor locale din 5 iunie au arătat în felul următor:

Ponderea mandatelor la funcția de consilier în consiliile raionale și municipale obținute în cadrul alegerilor din 5 iunie 2011:

     PCRM (38.75%)      PLDM (26.79%)      PD (20.18%)      PL (11.61%)

Ponderea mandatelor la funcția de consilier în consilii orășenești și sătești obținute în cadrul alegerilor din 5 iunie 2011:

     PCRM (32.37%)      PLDM (28.59%)      PD (21.29%)      PL (10.93%)

Ponderea mandatelor la funcția de primar obținute în cadrul alegerilor din 5 și 19 iunie 2011:

     PLDM (31.96%)      PD (24.50%)      PCRM (22.61%)      PL (10.69%)
Cel mai mare număr de primari a fost obținut de către Partidul Liberal Democrat din Moldova, urmat de Partidul Democrat și Partidul Comuniștilor, liberalii moldoveni s-au plasat, la toate categoriile, pe ultimul loc. Datele de mai sus ne confirmă că, deși se află în opoziție, prin prezența masivă în consiliile sătești, orașenești și raionale, Partidul Comuniștilor are acces la resursele financiare administrate de actuala coaliție de la Chișinău. 
Liderii coaliţiei de guvernare, Vladimir Filat, Marian Lupu şi Ion Hadârcă, au semnat, pe 12 martie,  un acord de creare a coaliţiilor pro-europene în raioane. Astfel, potrivit acestei înțelegeri, în cel puțin 13 raioane ale Republicii Moldova, acolo unde cele trei partide din alianța de guvernare au posibilitatea să dețină majoritatea, ar trebui să se creeze coaliții pro-europene locale. Actualmente, în consiliile locale din opt raioane sunt încheiate acorduri de coaliţie între comunişti şi liberal-democraţi, iar în alte cinci – între comunişti şi democraţi. Liberalii reformatori, care susțin guvernarea de la Chișinău, nu dețin controlul în nici un raion al Republicii Moldova.

În explicațiile oferite presei pe marginea semnării acestui acord liderul liberal democrat, Vlad Filat, a afirmat că aceste coaliţii locale sunt create, pentru eliminarea opoziției comuniste de la putere: „Trebuie să evităm orice boicot din partea Partidului Comuniştilor şi aliaţilor lui, toate forţele sănătoase trebuie să se consolideze în scopul integrării europene, ceea ce înseamnă formarea unor noi coaliţii, fără comunişti”. 

Directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă, (ADEPT), Igor Boţan, a calificat documentul semnat drept o „mobilizare electorală”. Partidele puterii au convenit „să acţioneze de comun acord, pentru ca în cadrul viitoarei campanii electorale să nu-şi pună beţe-n roate unul altuia”, afirmă domnul Boțan. 

Simpatizanții opoziției comuniste au lansat însă ideea că sarcinile puse de noul acord sunt greu de îndeplinit. „Situaţia în teritoriu, de regulă, este strîns legată de relaţiile de rudenie, de interesele de afaceri, de ambiţii şi chiar de supărări personale şi nu întotdeauna se poate plia ordinelor de primite de la Chișinău. Ideea coaliţiilor pro-europene regionale, din start, este sortită eşecului”, se spune într-o recentă analiză. Și mai ferm, portalul omg.md, afirmă că, “semnarea Acordului de consolidare a forțelor partidelor de guvernământ în teritoriu,  înseamnă de fapt acapararea puterii locale de către Partidul Democrat”. 

Prin vocea liderului lor, Vladimir Voronin, comuniștii moldoveni au recunoscut că sunt interesați în declanșarea unui război fratricid în sânul coaliției de guvernare, mai ales între PD și PLDM. Dar în acest caz, domniile lor trebuie să aștepte o altă ocazie. Noul acord are o logică internă puternică și vine în continuarea acțiunilor politice ale coaliției de guvernământ. Cei trei lideri ai coaliției au spus că pasul făcut are scopul de a „activiza eforturile de integrare europeană a Republicii Moldova”. Corect. Așadar această înțelegere pune baza necesară pentru lansarea campaniei de informare comună, acțiune decisă pe 20 februarie, în cadrul Adunării Generale a Coaliţiei. Este un mod de a spune că diferențele de opinie au fost depășite și că s-a ajuns la un pact de neagresiune electorală  între PLDM și PD. (Și, de ce nu, o formă de recompensă pentru echipa condusă de domnul Hadârcă.)

Un al doilea scop al acestei acțiuni a fost cel de eliminare a comuniștilor moldoveni de la resursele financiare existente în administrația publică locală. Strategii PCRM-ului mai acum o ultimă șansă - izbucnirea unei neînțelegeri în sânul coaliției pe marginea modificărilor la Codul Electoral. La sfârșitul lunii martie, la Chișinău vine secretarul Comisiei de la Veneția care va aduce răspunsul la dorința Partidului Democrat de a introduce votul mixt și mărirea pragului electoral. Până atunci, partidele din coaliție mai au timp pentru vaccinarea de primăvară.