ROGOZIN ȘI FEMEIA CU BARBĂ

În Republica Moldova manifestările dedicate zilei de 9 Mai au trecut cu bine.  Liniștea din capitala moldoveană s-a datorat  măsurilor de precauție luate de oficialii moldoveni. În dimineața zilei, preşedintele Nicolae Timofti, premierul Iurie Leancă şi preşedintele Parlamentului, Igor Corman, s-au dus la  Complexul Memorial „Eternitate“ pentru a-i comemora pe cei căzuți. Pentru a nu își crea dureri de cap, reculegerea a fost de scurtă durată – domniile lor nu au dorit să dea nas în nas cu marea masă a simpatizanților comuniști care se îndrepta în același loc. Așa că, paza bună și măsurile luate de MAI au evitat orice primejdie. Datele oferite de Direcţia Generală de Poliţie spun că evenimentele zilei au fost monitorizate de peste o mie de polițiști. Surse din cadrul Ministerului de Interne au afirmat că, în data de 9 Mai, Direcția Operativă din cadrul MAI a activat în regim de pre-alarmă și a putut preîntîmpina eventualele provocări.

Dacă internele conduse de ministrul Recean au făcut față tuturor situațiilor de risc, observăm în schimb că singura sursă de tensionare a venit din partea vicepremierul rus Dmitri Rogozin. După ce Ucraina i-a interzis accesul în spațiul ei aerian, reprezentantul preşedintelui Vladimir Putin a fost nevoit să zboare prin Bulgaria şi România. El a participat la parada militară de la Tiraspol, unde au defilat peste o 1500 de miliari. Anterior, autorităţile moldovene i-au recomandat să se abţină de la această vizită necoordonată, pentru a nu tensiona situaţia în regiune. Oficialii moldoveni au intuit bine. În capitala regiunii secesioniste, politicianul rus a avertizat în mod direct Republica Moldova în legătură cu semnarea Acordului de Asociere cu UE. „Conducerea de la Chișinău a decis ca ţara să se îndrepte spre Europa, iar astfel vor avea de suferit moldovenii care lucrează în Federaţia Rusă. Noi vă atenţionăm direct că vor fi consecinţe grave în cazul în care Moldova va semna Acordul de Asociere cu UE”, a declarat Rogozin în timpul vizitei sale la Tiraspol. 

Ca tensiunile în regiune să crească și mai mult, domnul Rogozin a reușit să tulbure și liniștea Ministerului de Externe  de la București. La plecarea din regiune, a scris pe conturile sale de Facebook şi Twitter că următorul său zbor în spațiul aerian al României și Ucrainei  va fi cu un bombardier TU-160. Dmitri Rogozin este un politician cu mult tupeu. Ajuns la Moscova, domnia sa a anunţat, că, în pofida unei încercări de confiscare din partea autorităţilor moldoveneşti a adus în capitala rusă petiţii care cer Federației Ruse să recunoască regiunea transnistreană. Autorităţile de la Chişinău au anunţat însă că au confiscat cutii în care se aflau „liste cu semnături pentru recunoaşterea Transnistriei”.  În urma reținerii acestor liste, domnul Rogozin s-a simțit jignit și a spus că în urma acestor acțiuni ''vor apărea consecințe serioase pentru relațiile bilaterale moldo-ruse.'' 

Șeful Guvernului de la Chișinău a comentat cu multă demintate declarațiile oficialului rus afirmând că prin declarațiile făcute de Rogozin acesta pornește la ideea că Republica Moldova nu ar fi un stat independent. „E timpul că domnul Rogozin să înţeleagă că Republica Moldova trebuie să fie tratată cu respect, aşa cum sunt tratate şi alte ţări care sunt subiect al dreptului internaţional, în baza acestor principii, în baza dorinţei noastre sincere şi puternice de a avea o relaţie cât mai bune cu Federaţia Rusă“, a declarat premierul Iurie Leancă.
În ceea ce priveşte listele de semnături confiscate, şeful Guvernului moldovean a spus că urmează ca instituţiile abilitate vor investiga subiectul şi se vor pronunţa „pe marginea caracterului acestor semnături şi pe marginea acestei tentative de scoate din Republublica Moldova aceste semnături“. „Eu, cel puţin, nu văd cum se încadrează ele în poziţia oficială a Federaţiei Ruse, care mereu a menţinut principiul integrităţii teritoriale a Republicii Moldova“, a menţionat premierul moldovean.

Presiunea crescândă la care este expusă Republica Moldova a fost observată de Secretarul General adjunct al NATO, Alexander Vershbow. Într-un interviu acordat recent postului de radio Europa Libera, înaltul oficial a declarat că organizația pe care o reprezintă este “foarte îngrijorată” și că „înţelege intenţia autorităţilor de la Chişinău de a-şi extinde şi întări parteneriatul cu NATO”. Anunțata vizită a adjunctului secretarului general NATO în Republica Moldova va avea loc în perioada 12-14 mai. Domnul Vershbow declara că vine în Republica Moldova “pentru a înţelege în ce domenii ar fi interesat Guvernul de la Chişinău să ne fortificăm cooperarea”. 

Într-o notă recentă de blog sugeram că Republica Moldova ar trebui să își aprofundeze relațiile de colaborare cu NATO. Vizita înaltului oficial la Chișinău vine să confirme că  NATO poate fi o garanție de securitate pentru Moldova. Lansarea unui dialog aprofundat cu NATO apare ca o continuare a noului dialog bilateral moldo-american lansat cu ocazia vizitei la Washington a domnului Leancă .

Atunci când Europa arătă că este mai interesată de femeia cu barbă, decât de presiunile ruse la adresa Ucrainei, atunci când politica externă europeană este afirmată plenar prin votul covârşitor în favoarea unui travestit venit din Austria, Moldovei nu-i rămâne altceva de făcut decât să dea dovadă de istețime să își extindă Planul Individual de Acțiuni Moldova-NATO și să își sporească capacitatea de apărare. Obținerea trofeului de către un transsexual dă apă la moara euroscepticilor. Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova nota pe Facebook:"Eurovisionul a arătat faţa adevărată a Europei. Perversiune, homosexuali şi transvestiţi". Poate pentru că e rus, ori poate pentru că nu are barbă, domnul Dodon uită că interpretul rus Andrei Danilko, apare pe scenele din spațiul CSI în înfățișare de transvestit sub numele de scenă Vera Serdiucika.  

Jurnalistul Liviu Iolu, de la publicația Adevărul notează: "Dacă nu era votată femeia cu barbă, Europa se dezintegra sub acuzaţii de intoleranţă sexuală, ortodoxism extremist și fascism". Cu siguranță, moldovenii nu își doresc asta. Doar că limita lor de toleranță europeană la rogozini ajunge la final. Și la Vera Serdiucika tot.

 

9 MAI - POLITICA, MEMORIA ȘI UNITATEA MOLDOVEI

 











































În spațiul estic, ziua de 9 Mai mai are încă o semnificație, înainte de a fi Ziua Europei este Ziua Victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei – patria fiind Uniunea Sovietică. La Chișinău, această valoare simbolică capătă și încărcătura a ceea ce, până în anul 1990, autoritățile sovietice considerau a fi  “eliberarea Moldovei Socialiste de sub armatele fasciste”. Între Prut și Nistru, modul diferit de interpretare a istoriei sare în ochi – ceea ce la București este numit ocupația sovietică din anul 1940, autoritățile sovietice și ruse au numit eliberare. Amintim că Uniunea Sovietică nu a recunoscut niciodată unirea Basarabiei cu România. Noii republicii socialiste sovietice, autoritățile de la Moscova i-au pregătit rolul de „grădină a Uniunii Sovietice” și au avut grijă ca numărul vorbitorilor de limbă rusă să crească constant. Potrivit recensământului efectuat în anul 2004, în spațiul dintre Prut și Nistru (ceea ce presupune excluderea regiunii transnistrene) din totalul de aproximativ 3 milioane 400 de mii de locuitori, 76 % s-au declarat ca fiind etnici moldoveni, 8 % ucraineni, 6 % ruși, 4 % găgăuzi, 2 % bulgari. Potrivit datelor demografice ale Republicii Moldova, 750 de mii de locuitori, cetățeni cu drept de vot în Republica Moldova, nu sunt vorbitori de limbă română, au ca limbă de comunicare limba rusă și prezintă un mental deosebit de cel al majorității populației.

Portalul de știri UNIMEDIA nota în data de 5 mai că, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău (numită pînă în anul 1989 Piața Victoriei) în cadrul unui miting organizat de Liga Tineretului Rus, a fost întinsă panglica Sf. Gheorghe. Panglica avea o lungime de 200 de metri și 7 metri lățime. Membrii Ligii Tineretului Rus au dorit în acest mod să marcheze victoria asupra fascismului.  Organizatorii evenimentului au ținut un minut de reculegere în memoria celor care au avut de suferit în urma ciocnirilor violente din Ucraina. „Suntem aici pentru a-i comemora cei căzuți pentru libertate, dar și victoria asupra fascismului. Cei care nu țin minte, le vom reaminti despre acest eveniment”, a declarat liderul Ligii Tineretului Rus din Republica Moldova, Igor Tuleanţev.

Desfășurată anual în Federația Rusă, campania „Panglica Sfântului Gheorghe” are loc în ajunul zilei de 9 mai şi este reamintirea unui ordin militar rusesc instituit în anul 1769. Apărută în timpul Rusiei țariste, panglica negru portocalie a devenit un simbol al armatei ruse, ea fiind ataşată inițial decoraţiei „Sfântul Gheorghe". Medalia „Crucea Sfântului Gheorghe", cu panglică, a fost reînfiinţată în Federaţia Rusă în anul 1998. Prin împărţirea acestei panglici în spaţiul CSI, organizatorii campaniei încearcă să menţină în memoria noilor generaţii „victoria armatei sovietice împotriva duşmanilor săi” în anul 1945. 

Recent presa ucraineană scria că panglica Sf. Gheorghe a devenit simbolul cotropirii Ucrainei de către Federația Rusă, aceasta fiind purtată la piept de militanți pro-ruși care organizează blocade pe teritoriul Ucrainei și instigă la integrarea statului ucrainean în spațiul Uniunii Euroasiatice. 

Dincolo de lungimea și lățimea acestei panglici, evenimentul organizat de Liga Tineretului Rus nu are nimic extraordinar în el – desfășurat cu acordul primăriei Chișinău, participarea celor câteva sute de persoane la miting a fost calmă și civilizată. Ieșit din comun, pentru unii, a fost faptul că aceste persoane au avut dreptul de a manifesta un punct diferit de vedere. Un punct de vedere care dă dureri de cap liderilor actualei coaliții de guvernământ, dar care nu poate fi interzis. 

Referindu-mă la cauzele migrenelor actualei guvernări, la începutul lunii februarie întrebam dacă vorbitorii de limbă rusă vor beneficia de o campanie de informare a beneficiilor oferite de UE? Interogația apărea ca urmare a faptului că primul ministru moldovean Iurie Leancă anunța că a conștientizat importanța comunicării guvernului moldovean cu toți cetățenii săi, „pentru a nu permite nimănui să isterizeze spiritele, sub pretexte absolut false”. Presupun că anunțul primului ministru moldovean a rămas în stadiul de proiect. Anunțata avalanșă de emisiuni în limba rusă care să vorbească despre Uniunea Europeană ori despre liberalizarea regimului de vize nu a fost văzută. Între timp, în Ucraina, spiritele fierbinți s-au încins și amenință că se apropie cu viteză de frontierele statului moldovean.

" - Care este cel mai bun agent secret? Întreabă Maestrul.
- E simplu, răspunde Învăţăcelul, e cel care nu este prins.
- Răspuns greşit, replică Maestrul, cel mai bun agent secret este cel care nu ştie că este agent secret!"

Replicile de mai sus par a veni în sprijinul demersului făcut de către deputatul liberal reformator Ana Guțu, care solicita Consiliului Coordonator al Audiovizualului să oprească propaganda posturilor rusești de radio și televiziune retransmise pe teritoriul Republicii Moldova. Doar că, nu toți moldovenii care sunt vorbitori de limbă rusă sunt membrii coloanei a cincea. Deși logică, propunerea doamnei Guțu ar fi scânteia care ar aprinde butoiul cu pulbere și o motivație în plus dată  Kremlinului pentru a ridica vocea la autoritățile moldovene.


Așa că, în condițiile unui climat de securitate regională care degradează rapid, recentul interviu oferit de către președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Corman, face dovada unei prudențe binevenite. Domnul Corman a explicat pentru radio Europa Liberă, că, „Ziua Victoriei este o zi care simbolizează sfârşitul celui de al Doilea Război Mondial, o zi care a adus pace pe continentul european. 9 mai, la fel, este ziua păcii şi unităţii pe continentul european. Deci, dacă să ne gândim la rece, nu trebuie să fie o contradicţie, este o legătură directă. Nu era 9 mai Ziua Victoriei, nu ar fi fost Europa de astăzi, aşa cum o cunoaştem noi.”  

În contextul evoluților din regiune, comportamentul oficialilor moldoveni e gândit pentru a nu scăpa afară maimuțele din Cutia Pandorei. Odată cu liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii moldoveni, speranța domniilor lor crește exponențial. Indiferent de limba pe care o vorbesc, cu pașaportul biometric în mână, moldoveni au posibilitatea să vadă și alternativa spațiului rusesc – o Europă în care, atât timp cât nu afectează libertățile altora, punctele de vedere ale minorităților etnice sunt agreate și respectate. O Europă în care unitatea are loc prin diversitate iar toleranța este la ea acasă.

Prudența manifestată de șeful legislativului moldovean este combătută de editorialiștii moldoveni care consideră că „politica precauției” ar fi o “politică a miopilor și a fricoșilor”.  Opinia domniilor lor e pripită și falsă. Previziunea de care dă dovadă guvernul moldovean este un semn al europenismului său. Iar acest europenism se măsoară și prin gradul de toleranța politică de care dă dovadă. Evident, ca și în Europa, toleranța are limitele ei.

Liderii coaliției de la Chișinău nu sunt nici miopi și nici fricoși. Ei au acceptat doleanța opoziției comuniste de a organiza în ziua de 9 Mai un marș de proporții. Conștienți de durerea de cap pe care o pot înhăța, guvernanții moldoveni nu au interzis comuniștilor desfășurarea acțiuni lor politice. Dincolo de responsabilitățile avute de instituțiile care mențin ordinea publică, comuniștii moldoveni, ca și în alți ani, ar trebui să facă dovada bunelor lor intenții și să nu admită nici o provocăre la adresa echilibrului etnic existent ori la nerespectarea ordinii civice. Manifestări similare au fost organizate de către PCRM și în alți ani, formațiunea politică având grijă să nu existe conflicte. Acum însă, o prudență mărită din partea organizatorilor nu ar fi deloc exagerată și ar fi o confirmare a faptului că nici o formațiune politică parlamentară nu admite importul conflictelor din Ucraina pe teritoriul Republicii Moldova. Până la urmă, un gest de maturitate politică.



Foto - Grenada.md

UNDE E PREȘEDINTELE TIMOFTI?

Preşedintele român, Traian Băsescu, crede că Republica Moldova va trece printr-o perioadă de provocări generate din Transnistria, dar în ciuda acestora România nu va trece niciodată frontiera de răsărit cu armata. "Există riscuri şi Moldova va trece în perioada următoare printr-o perioadă de provocări la adresa sa, generate din Transnistria, în mod categoric. Sigur că noi ne-am informat aliaţii, am avut discuţii şi cu colegii de la Chişinău pentru a-i ţine la curent şi tacticile adecvate ca aceste provocări să nu ajungă la punctul la care să genereze un conflict", a declarat  duminică, 4 mai, șeful statului român la postul de televiziune B1TV.

La rândul ei, agenția de presă Mediafax notează că, în cursul zilei de 5 mai, primul ministru român, Victor Ponta va cere convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru analizarea crizei din Ucraina. „Luni la ora 11.00 avem o întâlnire la ministerul Apărării, unde vom face analiza apropos de alocarea resurselor financiare şi după aceea voi cere o discuţie în CSAT pe această temă", a spus Ponta. Ponta a precizat că ultima şedinţă a CSAT a fost în 27 martie."De atunci a trecut o lună şi jumătate şi în fiecare zi se întâmplă ceva rău în Ucraina, conflictul se apropie de graniţele noastre, Odesa e la o sută şi ceva de kilometri ", a spus Ponta.

Îngrijoratele reacții ale Bucureștiului sunt o urmare directă a violenţelor din oraşul ucrainean Odesa. Potrivit Serviciului Ucrinean de Securitate aceastea ar fi fost organizate de preşedintele demis Viktor Ianukovici și provocate de grupări paramilitare din Transnistria, în colaborare cu grupuri ruse. Violenţele din Odesa s-au soldat cu aproximativ 40 de morţi şi sute de răniţi.
Apropierea stărilor conflictuale din Ucraina de frontiera statului moldovean dă speranțe formațiunilor politice care militează pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Vamală. La Chișinău, adepţii integrării europene se află într-o stare de presiune permanentă. Această presiune vine de la nevoia de a îndeplini angajamentele asumate în relaţia cu Uniunea Europeană, dar și de la necesitatea de a gestiona corect și echilibrat acțiunile făcute de opoziţia comuniștilor moldoveni și forţele anti-europene din Chişinău şi Tiraspol. Dilema este cu atât mai complicată, cu cât este știut că o serie de partide din Republica Moldova beneficiază de susținerea mediatică și financiară a unor cercuri din Federația Rusă. 

Prezent la ProTV București, liderul liberal democraților moldoveni, Vlad Filat a făcut trimitere la acest lucru: „Anul acesta nu vor fi alegeri între partide, ci alegerea modelului de dezvoltare a statului moldovean pe viitor. Implicarea Federației Ruse va fi una de amploare. Și acum sunt mulți actori politici și partide care sunt susținute de Rusia. Am avut presiuni asupra deputaților cărora li se ofereau sume foarte mari ca să iasă din Coaliția de guvernământ. Implicarea presei rusești în spațiul mediatic  moldovenesc va fi și mai agresivă decat în prezent”, a spus Filat.

Fastul demonstrațiilor organizate în ziua de 1 Mai de către două formațiuni politice care militează pentru aderarea Moldovei la Uniunea Vamală confirmă declarațiile făcute de către șeful liberal demorcaților moldoveni. Formațiunea politică condusă de domnul Igor Dodon, Partidul Socialiștilor a reușit să adune psuficienți participanți pentru ca evenimentul să nu fie neglijat de către mass-media. Dincolo de reprezentativitate numerică, manifestația socialiștilor nu a mai excelat, la un moment dat s-a observat că cei prezenți nu fac parte din cercul de votanți ai acestui partid.
Spre deosebire de participanții ocazionali la manifestația socialiștilor, la demonstrația comuniștilor moldoveni a participat nucleul dur de simpatizanți ai acestei formațiuni politice. Opoziția comunistă a anunțat pentru 5 mai că va desfășura încă o demonstrație. Frecvența cu care organizează diferite activități politice, vine în sprijinul afirmației potrivit căreia PCRM-ul începe să beneficieze de sprijin financiar extern.

O a treia formațiune politică moldovenească care desfășoară multiple activități de masă este condusă de omul de afaceri Renato Usatâi (acționar la Universal Bank).  Usatâi a preluat partidul condus de Nicolae Andronic (Partidul Popular Republican), i-a schimbat denumirea, sigla și programul și a declarat că vrea să-i ajute pe cei săraci - pentru asta Moldova trebuie să adere la Uniunea Vamală. Declarațiile erau făcute după ce a coborât dintr-un Rolls Royce, unic în Moldova, în valoare de un sfert de milion de euro.

Vlad Filat declara la ProTV București că „cel mai mare pericol pentru Republica Moldova” ar fi ca partidele proeuropene să piardă alegerile parlamentare din noiembrie 2014, iar statul moldovean să ia cursul spre Uniunea vamală, adică spre refacerea Uniunii Sovietice, așa cum vrea președintele rus, Vladimir Putin. Sprijinului logistic oferit de către Federația Rusă partidelor politice care militează pentru aderarea Moldovei la Uniunea Vamală i se alătură și semnalele politice ale unor importanți politicieni ruși. Astfel, reprezentantul special al preşedinţiei ruse pentru regiunea transnistreană, Dmitri Rogozin, va veni de 9 mai la Tiraspol. Anunțul a fost făcut de oficialul rus pe contul său Twitter.

Apariția violentelor conflicte din Odesa desenează un nou context geopolitic. Președintele Nicolae Timofti, ar trebui să beneficieze de analiza acestui context. Instituțiile de profil, în cadrul Consiliului Suprem de Securitate, ar trebui să-i prezinte șefului statului moldovean, dar și primului ministru, o analiză la zi a noilor situații de risc. Ultima ședință a Consiliului Suprem de Securitate a avut loc pe data de 7 aprilie. Potrivit unui comunicat de presă al Președinției, Consiliul a discutat atunci probleme legate de securitatea regională și situația Republicii Moldova după semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. În condițiile în care sunt atestate ingerințe ale Federației Ruse în viața politică a Republicii Moldova, iar supozițiile despre un sprijin financiar rus destinat unor formațiuni politice moldovenești capătă contur, o analiză a riscurilor de securitate se impune de la sine.

Sărbătorile Pascale au trecut, concediul de 1 mai s-a dus și el. Domnule Timofti, cred că e timpul să dați dovadă de inițiativă. Sunt suficiente motive pentru a convoca Consiliul Suprem de Securitate. Altfel, toată lumea va crede că ați rămas în concediu. 

Foto via internet