ION STURZA – MESIA LIBERALILOR REFORMATORI?

La Chișinău a apărut un nou partid liberal. Al treilea. După Partidul Liberal și cel Național Liberal, duminică, 15 decembrie, s-a desfășurat congresul de constituire al Partidului Liberal Reformator. Cele trei formațiuni politice, au doctrine și programe politice relativ similare, urmărind în plan apropiat obiectivele integrării euroatlantice iar în cel îndepărtat unirea Republicii Moldova cu România.

Apariția liberal reformatorilor moldoveni vine să provoace înghesuială pe dreapta scenei politice moldave. Aglomerația de pe dreapta se datorează în primul rând liderului liberal Mihai Ghimpu care, după ce nu a găsit de cuvință să-i atragă lângă  domnia sa pe puținii, dar fidelii național liberal conduși de Vitalia Pavlicenco, nu a știut nici să administreze corect schisma din propriul partid.    

Eşecul domnului Ghimpu de a păstra alături echipa liberal reformatorilor, este un semn al lipsei de democraţie internă în cadrul  Partidului Liberal. Acest lucru a fost confirmat, la începutul lunii octombrie curent, de consilierii municipali Vasile Grama şi Igor Călin, care au anunțat că părăsesc fracţiunea liberală din cadrul Consiliul Municipal Chişinău. În același timp, președintele liberalilor reformatori, Ion Hadârcă, a declarat în cadrul emisiunii „Alb&Negru” a portalului on-line UNIMEDIA că, majoritatea structurilor din teritoriu ale Partidului Liberal au trecut deja de partea reformatorilor. Din discursurile delegaţilor la congres s-a înțeles acest lucru, iar prezența în sală a unor cunoscuți activi ai Frontului Popular, ai PPCD-ului și ai PL-ului confirmă supoziția că echipa condusă de domnul Ghimpu a suferit serioase pierderi..

 

Participarea fostului prim-ministru moldovean, Ion Sturza, la Congresul de constituire al PLR-ului este un mesaj public de simpatie către liberalii reformatori. Încă din primăvară, au început să circule zvonuri despre iminenta includere a domnului Sturza în viața politică moldovenească. Același declarații le-a făcut și Hadârcă, care a dat de înțeles că, până la Congresul extraordinar al Partidului Liberal Reformator, care va avea loc în martie 2014,  există șanse pentru a-l convinge pe Ion Sturza să revină în politica moldavă.

 Mai vechea afirmație a domnului Sturza care a recunoscut pentru ziarul ziarul Jurnalul Naţional,  că își dorește revenirea în politica mare, întărește aceste supoziții. “Portiţa e deschisă şi o spun pentru prima dată. Dar ca să nu-i stresez pe actualii guvernanţi, am spus că nu este un proiect imediat”, declara domnul Sturza în numărul din 20 august 2009. 

Domnul Sturza este prins însă în centrul conflictului dintre Dinu Patriciu și Traian Băsescu. Prieten cu domnul Patriciu,  Sturza este cel care a făcut posibilă privatizarea Rompetrol, de aici și enormul stres al domnului Băsescu. Delimitându-se de Partidul Democrat și Partidul Liberal Democrat din Moldova, președintele român a transmis un semnal public de apropiere al domniei  sale de echipa condusă de Ghimpu. Rămâne acum de văzut dacă Cotroceniul mai deține  suficiente pârghii pentru a-l convinge ori nu pe Ion Sturza să stea departe de politică. Venirea unui om foarte bogat, în fruntea unui partid oponent liberalilor moldoveni, ar crea serioase probleme. Surse din blogosfera românească afirmă că până în prezent, domnului Băsescu, acest lucru i-a reușit. Oricât și-a dorit, Sturza nu a fost lăsat să facă politică în România. Vom vedea dacă va fi lăsat să o facă la el acasă.

Lupta dintre Partidul Liberal și Partidul Liberal Reformator abia acum începe.

PORTRETUL UNUI GUVERN ÎNSĂRCINAT DEVREME

Guvernul coaliției de guvernare pro-europeană a fost votat. Nervosul zdrăngănit al armelor s-a stins, iar moldovenii au auzit doar vagile ecouri ale luptelor din culise. Cine a câștigat? Cine a pierdut?

La prima vedere, competiția politică moldovenească nu a avut un câștigător. Împreună cu colegii lor din Partidul Democrat din Moldova, liberal democrații au partajat funcțiile deținute anterior de către echipa liberalilor conduși de Mihai Ghimpu. Doar patru nume noi în noul cabinet de miniștri: de la Partidul Democrat din Moldova, domnul Vasile Botnari va deţine funcţia de ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, tot din echipa democraților moldoveni, doamna Monica Babuc deține fotoliul de ministru al Culturii, iar Natalia Gherman va activa în calitate de ministru al Afacerilor Externe.  

Fostul ambasador al Republicii Moldova în Germania, Igor Corman este noul preşedinte al Parlamentului. Deputații şi-au ales şi doi vicepreşedinţi noi. Astfel, deputatul democrat, Adrian Candu, un apropiat al vicepreședintelui Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, a fost numit în funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului. Un alt fotoliu a fost cedat către grupul liberalilor reformatori, Oleg Bodrug fiind ales cel de al treilea vicepreședinte. 

Prețul investirii noului cabinet de miniștri este unul ridicat – liberal democrații au cedat funcția de vicepreședinte al Parlamentului și  ministerul transporturilor, colegilor din Partidul Democrat. În schimb au reușit să-i convingă pe democrați menținerea domnului Marian Lupu în simplul fotoliu de deputat. Ceea ce înseamnă varianta zero.

Există voci care afirmă că echipa condusă de domnul Filat a cedat prea mult. Comentatorii politici moldoveni afirmă că negocierile nu au fost publice și că deocamdată textul acordului de funcționare al noii coaliții de guvernare nu a fost dat publicității. Opinii care par a fi veridice. Relativitatea adevărului exprimat de domniile lor constă în faptul că tratativele nu au fost și nu pot fi publice. Guvernul condus de domnul Leancă este unul “greu”. Însărcinat din start cu speranța semnării unor importante acorduri la Vilnius, în toamnă, un eventual eșec ar fi răsunător. Poate de aceea la pupitrul de comandă al statului se află trei diplomați. 

Iritați de faptul că foștii adversari au reușit să bage săbiile în teacă, liderul comuniștilor moldovenii, domnul Voronin, și cel al liberalilor, domnul Ghimpu, au aproape același critic discurs. Vladimir Voronin a comparat semnarea acordului de constituire al noii coaliţiei de guvernământ cu alierea a două clanuri mafiote. Iar domnul Ghimpu spune că cei şapte deputaţi care au semnat noul acord de guvernare proeuropeană, l-au trădat. „Ne-au trădat cei care au vrut să rămână în funcţie, care au vrut caşcaval”, a concluzionat domnia sa. 

Cine a câștigat? Cine a pierdut? 

Opoziția comuniștilor moldoveni, este frustrată. Desfășurarea alegerilor anticipate le aducea un scor favorabil. Pentru comuniști, un rezultat avantajos în alegeri reprezenta și posibilitatea de schimbare a cursului strategic al statului moldovean. Dacă oficialii europeni salută formarea noii coaliţii de guvernare şi instaurarea guvernului în frunte cu premierul Iurie Leancă, ar părea că a câștigat Europa. În același timp nu putem trece cu vederea că Federația Rusă a semnat recent la Tiraspol un acord de finanțare dedicat regiunii secesioniste. Acordul de finanțare a fost semnat de așa-numitul vicepremier Natalia Nichiforova și președintele organizației pentru „Integrare Euroasiatică” finanțată de Moscova. Presa transnistreană scrie că prin intermediul acestui acord autoritățile ruse vor acorda Tiraspolului un miliard de ruble sau aproximativ 25 de milioane de euro. Ceea ce înseamnă o permanentizare a prezenței geopolitice a Federației Ruse în spațiul pruto-nistrean. 

Liberalii moldoveni sunt de fapt principalii perdanți ai acestei ultime lupte politice. Chiar dacă au plătit un preț ridicat pentru noul cabinet de miniștri, liberal democrații moldoveni au de gând să își adjudece celelalte instituții statale administrate de echipa domnului Ghimpu. Liderul Partidului Liberal Democrat, domnul Vlad Filat, afirma recent că „un partid de opoziție nu poate fi în același timp și la guvernare”. Săgeata, era aruncată înspre deputații conduși de domnul Ghimpu, care s-au abținut să voteze pentru guvernul Leancă. Ceea ce înseamnă că vom asista în curând la schimbarea directorilor unor instituții ca Moldsilva, ANRE Inspectoratului Ecologic și SIS.

Chiar dacă proverbul spune că buturuga mică răstoarnă carul mare, lecția demonstrată de ultima epopee politică moldovenească ne-a arătat că mica buturugă a liberalilor conduși de domnul Ghimpu a fost scoasă relativ ușor din prim planul scenei politice moldovenești și plasată în opoziție. Ca nu cumva din drumul ei european, căruța politică moldavă să se răstoarne! 

MIHAI GHIMPU A PIERDUT SUSȚINEREA CERCURILOR POLITICE BUCUREȘTENE?

În spațiul dintre Prut și Nistru, înțelegerea unui eveniment politic este dată și de elementele secundare ale actului politic. Chiar dacă aceste elemente nu se văd, de cele mai multe ori, ele primează. Disensiunile liberalilor, puțin cunoscute de către presă, erau știute de către unii observatori politici. Retragerea din prim planul televiziunilor a prim vice președintelui acestei formațiuni politice, Ion Hadârcă, era un amănunt grăitor. 

Mihai Ghimpu a declarat la Publika TV că “trădătorii” din Partidul Liberal ar fi fost prelucraţi de FSB, serviciul secret al Federaţiei Ruse. “Dispun de informaţia că FSB-ul rusesc, prin intermediul lui Filat, a pătruns în Partidul Liberal. Se organizează un complot împotriva mea. Sigur că este legat de votul pentru Vlad Filat. Sunt câţiva oameni vulnerabili în partid… se discută cu şefii de filiale, încearcă să îi convingă să semneze declaraţii, să părăsească partidul. Bănuiesc despre cine este vorba…. Este o doamnă. Mă aşteptam ca ea să voteze, dar nu mă aşteptam să organizeze un complot”, a spus liderul liberal.

Prin afirmația făcută, liderul liberal încearcă să arunce o umbră de îndoială asupra gestului făcut de numerosul grup care a cerut reformarea Partidului Liberal. Din acest grup, pe lângă deputații Ana Guțu, Valeriu Saharneanu, Ion Hadârcă, Anatolie Arhire, Vadim Vacarciuc, Oleg Bodrug și Vadim Cojocaru, mai fac parte doi miniștrii în exercițiu, al Apărării, Vitalie Marinuța și al Mediului, Gheorghe Șalaru, dar și vice miniștrii Boris Gherasim (MTID), Sergiu Ciobanu (MEc), Ștefan Chitoroagă (MAIA), Octavian Bodișteanu (MTS), Tatiana Potîng (ME). Grupul, a cerut la sfârșitul săptămânii trecute convocarea Congresului Partidului Liberal și votarea lui Dorin Chirtoacă în funcția de președinte al formațiunii. În fruntea acestei mișcări reformatoare s-a plasat prim-vicepreședintele Partidul Liberal, Ion Hadârcă și secretarul general al acestei formațiuni, Oleg Bodrug, două importante personalități aflate la conducerea partidului. Personalități care cunosc multe dedesubturi ale apariției și creșterii Partidului Liberal pe scena politică moldavă.

Frământările demnitarilor liberali, datorate în primul rând nefirescului comportament politic al lui Ghimpu, nu au ajuns prea mult în atenția presei. Observatorii fenomenului politic moldav, au remarcat însă că, în ultima vreme, a avut loc o distanțare a conducerii liberale de mesajele promovate de către liderul lor. Deși au păstrat tăcerea, ea nu a însemnat acceptare totală a ideilor domnului Ghimpu.  Lipsa lui Hadârcă de la emisiunile de dezbateri politice, persoană care anterior a beneficiat de o prezență media masivă, a fost una grăitoare. În ultimele luni, rolul de vioara întâi a partidului, alături de domnul Ghimpu, a fost preluat de Corina Fusu și Valeriu Munteanu. Simptomatic e acum faptul că, cei doi fac parte din grupul deputaților fideli.

Problemele interne ale liberalilor au fost cunoscute de către intimii lor de la București. Necesitatea unei reforme interne, care avea drept scop aducerea în fruntea partidului a lui Dorin Chirtoacă, se pare că a fost analizată și pe malul Dâmboviței. Conform unor surse, Ghimpu trebuia să devină președintele de onoare al liberalilor.

Desigur că “nimeni din Romania nu se implică în vreun fel în activitatea internă a partidelor şi viaţa politică din Republica Moldova”, afirma în cadrul unei emisiuni a Jurnal TV, consilierul prezidențial Iulian Chifu. Domnia sa a simțit însă nevoia să transmită clasei politice din Republica Moldova, câteva mesaje care să conducă la rezolvarea situației de blocaj în care se află în prezent politicienii moldoveni. Chifu a făcut o pledoarie pentru un comportament matur, raţional şi pragmatic al tuturor forţelor politice pro-europene din Republica Moldova.
“E necesar în Republica Moldova un Guvern stabil şi puternic, bazat pe o majoritate clară şi consolidată, nu pe improvizaţii cu independenţi şi traseişti. O asemenea construcţie e fragilă, nesigură şi se poate rupe oricând, ba reclamă şi compromisuri care compromit ! Dacă erau poziţionări de făcut, lucruri de negociat, ameninţări credibile de lansat, acestea toate s-au făcut. A persista în poziţii neconstructive e dezastruos pentru Republica Moldova şi mersul său european. Acesta e un comportament inacceptabil”, spunea Iulian Chifu în cadrul emisiunii “Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV. 

Cele două mesaje politice transmise de către Chifu în seara zilei de joi, 11 aprilie, aveau ca subiect principal comportamentul partidelor din fosta alianță de guvernare. Indirect liberalilor moldoveni li se sugera că  vremea negocierilor a trecut, dar și că inflexibilitatea domnului Ghimpu este inacceptabilă.

Grupul pentru reforma Partidului Liberal a apărut în fața presei vineri 12 aprilie. Sâmbătă, Consiliul Republican al Partidului Liberal i-a exclus din partid pe cei care au cerut convocarea congresului extraordinar și inițierea reformelor. Cinci deputați - Ion Hadârcă, Ana Guțu, Oleg Bodrug, Vadim Vacarciuc și Anatol Arhire au fost acuzați de trădare și dați afară din partid. Modul nedemocratic în care a procedat domnul Ghimpu, ne confirmă încrederea că vom fi martori la apariția unui grup unionist în Parlamentul Republicii Moldova, grup care va sta la baza apariției unui partid național românesc. Barbarismul metodei aplicată de domnul Ghimpu, pentru a rezolva situația de criză ivită în interiorul formațiunii politice pe care o conduce, trezește mirarea și amintește mai mult a despotism și paranoia politică. Gravitatea acestui gest, vorbește de lipsa democrației de partid și transformarea Partidul Liberal într-un SRL politic. Dar și despre o posibilă pierdere a sprijinului politic venit din partea unor cercuri politice bucureștene.

În materialul “Cine lucreaza la-disparitia-lui-ghimpu-din-politica ?”, editorialistul Constantin Tănase nota :  „Nu Ghimpu e problema, ci PL-ul. Despre necesitatea scoaterii de la guvernare, dar și din scena politică moldoveană a „partidului unionist” al lui Ghimpu și înlocuirea PL-ului cu forțe politice stataliste se vorbește din 2009”. Observăm acum că domnul Tănase s-a înșelat. Conducerea partidului a spus pe șleau – Ghimpu e vinovat. Acest adevăr a avut un preț - au fost dați afară din partid. Semn clar al totalitarismului politic existent în mintea liderului liberal. Totalitarism care l-a făcut să piardă controlul asupra fracțiunii parlamentare liberale și care a dus la pierderea sustinerii politice a unor influente cercuri de la București. Prin prezența lor în legislativul moldav, cei cinci deputați își vor continua munca asupra promovării viziunilor politice proeuropene, iar sentimentele proromânești vor continua să se afirme. Semn că românismul nu poate fi monopolizat de un curent politic. Fie el și liberal.