GHIMPU & COMP S.A.

                                                                                     

 

Parlamentul Republicii Moldova are 101 de deputați. În urma alegerilor din 28 noiembrie 2010, aleșii poporului au constituit următoarele fracțiuni parlamentare. PCRM – 34 de deputați, PLDM – 31 de deputați, PDM – 16 deputați, PLR – 8 deputați, PL – 5 deputați și respectiv  8 deputați neafiliați ( 3 grupul Dodon, 3 grupul Mișin, deputatul Godea și deputatul Abramciuc). Guvernul Leancă are susținerea parlamentară a 55 de deputați. Comuniștii moldoveni și o parte a deputaților neafiliați și-ar da votul pentru demisia lui Iurie Leancă. Cabinetul de miniștrii poate fi demis prin votul majorității simple a deputaților care, potrivit unei hotărâri mai vechi a Curții Constituționale, în Republica Moldova îl constituie 52 de deputați. În prezent, opoziția parlamentară nu are la dispoziția sa aceste voturi.  

Democrația de vânzare

Vineri, 14 februarie,  doi parlamentari moldoveni, Iurie Chiorescu de la PLDM și Valentina Stratan de la PD, au anunțat despre tentativele de corupere care se fac asupra lor pentru a se obține acceptul de a face parte dintr-o nouă fracţiune parlamentară. Bloggerul Eugen Luchianiuc, afirmă că numărul deputaților asupra cărora se fac presiuni ar fi mai mare și dă numele acestora. Potrivit domniei sale, rusii ar da lovitura de gratie coalitiei și i-ar tenta pe următorii : Simion Furdui, Lilian Zaporojan, Iurie Chiorescu (PLDM), Valentina Stratan, Iurie Bolboceanu, Stella Jantuan (PDM), Vadim Vacarciuc, Cojocaru Vadim (PLR). Toți acești deputați fac parte din coaliția parlamentară care susține cabinetul Leancă.

Dreapta liberal-românească

Partidul Liberal a avut un grup parlamentar compus din 12 persoane. Aripa reformatoare a acestui partid a cerut demisia lui Mihai Ghimpu și înlocuirea acestuia cu vicepreședintele PL, Dorin Chirtoacă. Chiar dacă a fost acuzat de autoritarism, domnul Ghimpu nu a cedat, liberalii moldoveni au fost excluși de la guvernare și au doar 5 voturi în aritmetica parlamentară.

La 10 februarie, editorialistul  publicatiei Timpul se întreba dacă nu cumva ne ateapta coliva lui Ghimpu sau coliva Republicii Moldova și nota că, “dreapta moldoveană, așa cum este ea, trebuie să fie reprezentată masiv în viitorul parlament”. Domnia sa argumenta astfel – “un viitor parlament reprezentat doar de PLDM, PD și PCRM, fără un partid de dreapta, ce ar exprima interesele electoratului proromânesc și proeuropean, este visul de aur al rușilor”.  

Cutia Pandorei

Într-o postare recentă am sugerat că o revenire în fruntea liberalilor moldoveni a domnului Chirtoacă ar consolida dreapta moldavă. Ultima postare de pe blogul personal al doamnei Ana Guțu, a dărâmat toate speranțele. Evocând comportamentul liderului liberal la Cotroceni, doamna Guțu scrie negru pe alb că, pentru Mihai Ghimpu politica este doar un business și că dumnealui a trădat ideea românismului.

Putem, ori nu să o credem pe cuvânt pe doamna Guțu. Amintesc doar că într-un interviu recent, liderul liberal sublinia că liberalii pe care îi conduce nu sunt unioniști. Asta ar înseamna oare că domniile lor nu exprimă interesele electoratului proromânesc ? Nu știu.

Logica economiei de piață

O hotărâre mai veche a Curții Constituționale a decis că votul majorității simple pentru instalarea ori demiterea unui guvern este de 52 de deputați. Afirmațiile potrivit cărora politica ar fi doar un business sunt îngrijorătoare. Dacă în legislativul de la Chișinău voturile costă  bani buni, iar politica este doar o afacere, teoretic, pentru demisia guvernului, opoziția mai are nevoie doar de șase voturi. De data asta, Ghimpu & Comp S.A. ar putea vota deschis împotriva guvernului. 

Nota Bene

Domnul Ghimpu a spus la emisiunea Fabrika din 5 februarie, ca," Partidul Liberal nu este unionist, eu sunt unionist".

moderată de Rita Ursalovschi, invitat Cristi Tabără, din gura lui Mihai Ghimpu am auzit cu toții: ”PL nu este partid unionist. Eu sunt unionist”. - See more at: http://vox.publika.md/politica/ghimpu-trebuie-scos-de-pe-arena-politica-nu-mai-pierdeti-voturile-cu-pl-510752.html#sthash.Gpr1iYPI.dpuf

moderată de Rita Ursalovschi, invitat Cristi Tabără, din gura lui Mihai Ghimpu am auzit cu toții: ”PL nu este partid unionist. Eu sunt unionist”. - See more at: http://vox.publika.md/politica/ghimpu-trebuie-scos-de-pe-arena-politica-nu-mai-pierdeti-voturile-cu-pl-510752.html#sthash.Gpr1iYPI.dpuf

Ieri, în cadrul emisiunii Fabrika, moderată de Rita Ursalovschi, invitat Cristi Tabără, din gura lui Mihai Ghimpu am auzit cu toții: ”PL nu este partid unionist. Eu sunt unionist”. - See more at: http://vox.publika.md/politica/ghimpu-trebuie-scos-de-pe-arena-politica-nu-mai-pierdeti-voturile-cu-pl-510752.html#sthash.Gpr1iYPI.dpuf

ION STURZA – MESIA LIBERALILOR REFORMATORI?

La Chișinău a apărut un nou partid liberal. Al treilea. După Partidul Liberal și cel Național Liberal, duminică, 15 decembrie, s-a desfășurat congresul de constituire al Partidului Liberal Reformator. Cele trei formațiuni politice, au doctrine și programe politice relativ similare, urmărind în plan apropiat obiectivele integrării euroatlantice iar în cel îndepărtat unirea Republicii Moldova cu România.

Apariția liberal reformatorilor moldoveni vine să provoace înghesuială pe dreapta scenei politice moldave. Aglomerația de pe dreapta se datorează în primul rând liderului liberal Mihai Ghimpu care, după ce nu a găsit de cuvință să-i atragă lângă  domnia sa pe puținii, dar fidelii național liberal conduși de Vitalia Pavlicenco, nu a știut nici să administreze corect schisma din propriul partid.    

Eşecul domnului Ghimpu de a păstra alături echipa liberal reformatorilor, este un semn al lipsei de democraţie internă în cadrul  Partidului Liberal. Acest lucru a fost confirmat, la începutul lunii octombrie curent, de consilierii municipali Vasile Grama şi Igor Călin, care au anunțat că părăsesc fracţiunea liberală din cadrul Consiliul Municipal Chişinău. În același timp, președintele liberalilor reformatori, Ion Hadârcă, a declarat în cadrul emisiunii „Alb&Negru” a portalului on-line UNIMEDIA că, majoritatea structurilor din teritoriu ale Partidului Liberal au trecut deja de partea reformatorilor. Din discursurile delegaţilor la congres s-a înțeles acest lucru, iar prezența în sală a unor cunoscuți activi ai Frontului Popular, ai PPCD-ului și ai PL-ului confirmă supoziția că echipa condusă de domnul Ghimpu a suferit serioase pierderi..

 

Participarea fostului prim-ministru moldovean, Ion Sturza, la Congresul de constituire al PLR-ului este un mesaj public de simpatie către liberalii reformatori. Încă din primăvară, au început să circule zvonuri despre iminenta includere a domnului Sturza în viața politică moldovenească. Același declarații le-a făcut și Hadârcă, care a dat de înțeles că, până la Congresul extraordinar al Partidului Liberal Reformator, care va avea loc în martie 2014,  există șanse pentru a-l convinge pe Ion Sturza să revină în politica moldavă.

 Mai vechea afirmație a domnului Sturza care a recunoscut pentru ziarul ziarul Jurnalul Naţional,  că își dorește revenirea în politica mare, întărește aceste supoziții. “Portiţa e deschisă şi o spun pentru prima dată. Dar ca să nu-i stresez pe actualii guvernanţi, am spus că nu este un proiect imediat”, declara domnul Sturza în numărul din 20 august 2009. 

Domnul Sturza este prins însă în centrul conflictului dintre Dinu Patriciu și Traian Băsescu. Prieten cu domnul Patriciu,  Sturza este cel care a făcut posibilă privatizarea Rompetrol, de aici și enormul stres al domnului Băsescu. Delimitându-se de Partidul Democrat și Partidul Liberal Democrat din Moldova, președintele român a transmis un semnal public de apropiere al domniei  sale de echipa condusă de Ghimpu. Rămâne acum de văzut dacă Cotroceniul mai deține  suficiente pârghii pentru a-l convinge ori nu pe Ion Sturza să stea departe de politică. Venirea unui om foarte bogat, în fruntea unui partid oponent liberalilor moldoveni, ar crea serioase probleme. Surse din blogosfera românească afirmă că până în prezent, domnului Băsescu, acest lucru i-a reușit. Oricât și-a dorit, Sturza nu a fost lăsat să facă politică în România. Vom vedea dacă va fi lăsat să o facă la el acasă.

Lupta dintre Partidul Liberal și Partidul Liberal Reformator abia acum începe.

GHIMPU ȘI ARHIVA KGB DE LA TIRASPOL

Tensionarea situației din regiunea transnistreană i-a făcut pe deputații moldoveni să dezbată această problemă cu ușile închise. Motiv pentru opoziția comuniștilor moldoveni dar și pentru echipa conservatorilor liberali să se dea în spectacol. Deputaţii comunişti nu au fost de acord ca şedinţa Parlamentului să se desfășoare cu uşile închise. Domniile lor au deschis uşa sălii de şedinţe şi au invitat jurnaliştii în interior. În acelaşi timp, câţiva poliţişti, dar şi deputatul liberal Valeriu Saharneanu au oprit accesul presei.

 

Spectacolul văzut în fața ușilor Parlamentului a continuat și în sală. Eroul principal al acestei nepotrivite atitudini a fost Mihai Ghimpu. Deși a ieșit mai târziu în fața presei, pentru a afirma că regretă faptul că l-a promovat în politică pe ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa, liderul liberalilor conservatori, Mihai Ghimpu, a fost cel care a dat mult de lucru serviciilor de pază și protecție, însărcinate cu menținerea liniștii și a ordinii în ședință. În fața reprezentanților mass mediei moldave, domnul Ghimpu afirmă că i-a cerut lui Vitalie Marinuţa să îşi dea demisia din funcţia de minsitru al Apărării, pentru că a declarat că, în cazul unui atac din partea forţelor transnistrene, Chişinăul este gata dea o ripostă cuvenită. Domnia sa nu a dat jurnaliștilor amănuntele despre modul în care s-a desfășurat acest lucru. Mai mulți membrii ai legislativului moldovenesc, care au fost prezenți la ședința secretă, au relatat sub acoperirea anonimatului că domnul Ghimpu i-a cerut demisia ministrului Marinuța folosind mai multe expresii violente. Martorii au afirmat că isteria domnului Ghimpu a avut drept factor declanșator o serie de scurte convorbiri pe care domnia sa le-a avut cu liderul comuniștilor moldoveni. 

Mult mai demn, comunicatul de presă al ministerului Apărării pune lucrurile la locul lor. În înștiințarea ministerului Apărării se arată că declaraţia ministrului a fost interpretată eronat de către actorii politici şi propagandişti, care “au drept scop sfidarea adevărului şi intereselor de securitate naţională.” “Ca şi responsabil de politicile de apărare ale statului am apreciat starea de fapt a Armatei Naţionale, ca şi una de a fi gata în orice moment să facă faţă misiunii sale de bază. Este de datoria noastră să asigurăm această pregătire şi este raţiunea pentru care cetăţenii Republicii Moldova ne oferă contribuţia lor şi susţin Armata Naţională, inclusiv servind în cadrul ei. Observ că anume această constatare firească a stării de pregătire, în care se află capacităţile militare ale Republicii Moldova, este interpretată, de unii, total aiurit, ca şi declaraţii războinice”, a punctat Vitalie Marinuţa.

Declarația privind situația din regiunea transnistreană a fost elaborată de o comisie alcătuită din reprezentanți ai tuturor formațiunilor parlamentare. Propunerea domnului Ghimpu ca din această comisie specială să facă față membri ai liberalilor conservatori a fost respinsă de președintele Parlamentului moldovean, Igor Corman. Domnul Corman a preferat să-i includă în această comisie pe liberalii reformatori. Atitudinea președintelui legislativului moldav nu a fost deloc pe placul domnului Ghimpu care, birjărește, i-a spus tot ce crede despre dânsul. 

A doua zi, după o pauză în care comisia specială a lucrat asupra textului, declarația referitoare la Transnistria a fost adoptată. Deputații  socialiştilor moldoveni în frunte cu Igor Dodon, liberalii conservatori conduşi de Mihai Ghimpu, şi deputatul neafliat Mihai Godea, au fost cei care nu au votat pentru susținerea ei. 

Preşedintele fracţiunii liberal democrate din legislativ, Valeriu Streleţ a afirmat că declaraţia adoptată de marea majoritate a deputaților este una responsabilă, conştientă, care vine să menţină echilibrul în zona de conflict. "Una din principalele formulări vizează faptul că Parlamentul condamnă acţiunile unilaterale, care ar veni să impună frontiere în interiorul ţării şi care vor influenţa procesul de reglementare", a declarat Streleț. Liberal-democratul a scos în evidență faptul că în declaraţie nu este stipulat schimbarea formatului de negocieri.

Referindu-se asupra declarației adoptate de legislatorii moldoveni, deputatul comunist Artur Reşetnicov, a spus că ea poate sta la baza soluționării conflictului."Parlamentul a reuşit să depăşească această criză. Este o speranţă oferită tuturor locuitorilor la o rezolvare paşnică a conflictului transnistrean. Numai Parlamentul are mecanismele de depăşire a acestui conflict. Considerăm că declaraţia ar putea fi un fundament pentru rezolvarea paşnică a conflictului. Rezolvarea conflictului se poate face prin negocieri. Această declaraţie convine tuturor cetăţenilor şi din dreapta, şi din stânga Nistrului", a declarat deputatul comunist.

Deputaţii socialişti au refuzat să voteze declaraţia politică adoptată de Parlament. Potrivit lui Igor Dodon,  documentul este steril și nu duce la soluţionarea conflictului transnistrean. Socialistul consideră că statul moldav riscă să piardă regiunea separatistă iar singura modalitate de a evita un asemenea final, în opinia domniei sale, ar fi federalizarea Republicii Moldova.

Înțeleg atitudinea grupului politic condus de domnul Dodon. Partidul Socialiştilor a anunțat în mod public că sunt adepții federalizării. Plasarea domnului Ghimpu și a echipei sale alături de adepții declarați ai federalizării statului moldav reprezintă cea mai mare eroare politică a Partidului Liberal. Există voci care afirmă că motivația acestui gest politic ar putea fi în strânsă legătură cu aflarea la Tiraspol a arhivei KGB. Accesul la arhiva SIS, una dintre primele acțiuni de transparență pe care, domnia sa în calitate de președinte interimar al Republicii Moldova, le-a cerut din partea conducerii SIS, nu ar fi fost un gest dezinteresat. Gurile rele din interiorul principalului serviciu de inteligență a statului moldav afirmă că domnia sa ar fi făcut acest lucru pentru că și-ar fi căutat propriul dosar. 

Posibil, însă nu cred că domnia sa ar putea fi atât de mizantrop.