A FI PRO-EUROPEAN PRESUPUNE ȘI A FI ROMÂN

Linia de confruntare geopolitică dintre Uniunea Europeană și Uniunea Vamală trece prin Republica Moldova. Încercarea oficialilor europeni de a muta această frontieră civilizațională mai la est a eșuat. Anunțul făcut de oficialitățile ucrainene de a refuza semnarea Acordului de Asociere la UE, reprezintă un eșec al diplomației externe a UE. Directorul Institutului de Relații Internaționale al Academiei Române, profesorul Dan Dungaciu, avea dreptate atunci când afirma că drumul european al Republicii Moldova va fi mult mai greu fără semnătura Ucrainei. Permanentizarea confruntării geopolitice în spațiul pruto-nistrean poate pune sub semnul întrebării viitorul european al Republicii Moldova.

Participarea, relativ masivă, a cetățenilor moldoveni la mitingul organizat de către opoziția comunistă este o confirmare a existenței acestei confruntări geopolitice. Mulțimea vocilor care au cerut demisia coaliției de guvernare și organizarea alegerilor parlamentare anticipate, le asigură comuniștilor moldoveni încrederea într-o victorie suficientă pentru a schimba macazul european. 

Tăcuta confruntare dintre civilizația occidentală și cea estică are loc așadar, între susținătorii comuniștilor moldoveni, vorbitori preponderent ai limbii ruse și adepți ai spațiului Uniunii Vamale, și cei ai coaliției de guvernământ, vorbitori de limbă română și adepți ai reformelor europene. Ea nu se va sfâși însă după evenimentul care va avea loc în Lituania. Negativele semnale pe care le dă oficialilor europeni nesemnarea Ucrainei, poate fi o oportunitate pentru Republica Moldova doar în cazul în care, pe malul Bâcului, modul de a face politică se va schimba. Asumarea transformărilor interne ale instituțiilor statului moldovean trebuie să devină o prioritate a partidelor aflate în coaliția de guvernare iar acest lucru trebuie să aibă loc imediat după summit-ul de la Vilnius. 

Prin modul elegant prin care au renunțat la dreptul lor legal de a organiza manifestaţii în aceași zi cu PCRM-ul, în fața observatorilor internaționali care monitorizau mitingul comunist, liberal democrații moldoveni și-au asumat cîteva puncte în plus. E primul semn prin care decidenții liberal democrați arată că s-au angajat să transforme calitativ modul lor de a face politică. Acest angajament este dat și de poziția satisfăcătoare pe care aceștia o dețin în topul preferințelor electorale realizate de curând de casele de sondaje. Atractivitatea lor este dată de permanența mesajului european pe care îl transmit populației, de modul moderat cu care abordează liniile de conflict existente în societate și de relația specială pe care au cultivat-o cu Bucureștiul. 

Fără a vocifera vehement pe această tematică, liberal democrații moldoveni au știut să accepte, din start, spiritul conștiinței românești ca o unică modalitate de a prinde din urmă trenul european. Calmul cu care, în martie 2012, cei doi premieri, Vlad Filat și Mihai Răzvan Ungureanu, la finele primei ședințe de Guvern moldo-române au semnat Planul de Acțiune pentru aplicarea Parteneriatului Strategic privind integrarea europeană a Republicii Moldova e dovada faptului că, liderul liberal democrat a știut din start că drumul pro-european al Moldovei trece și pe la București. De fapt, Vlad Filat a intuit că a fi european presupune și a fi român.

UNIREA FACE PUTEREA

La sfârșitul săptămânii, pe 12 octombrie, Chișinăul a devenit locul în care două formațiuni politice românești și-au anunțat disponibilitate de colaborare. Preşedintele Forţei Civice, Mihai Răzvan Ungureanu, a fost  în vizită la Chişinău alături de Eugen Tomac, preşedintele Partidului Mişcarea Populară. Cei doi au declarat presei din Republica Moldova, că au început discuţiile pentru o foarte strânsă colaborare și că "s-au pus bazele unui dialog între cele două partide pentru unificarea dreptei româneşti, care să acomodeze principiul unităţii forţelor politice româneşti de centru-dreapta şi proiectele comune". 

Politicienii români au confirmat că dialogul celor două forţe politice urmăreşte unificarea într-o structura politică care să susţină un candidat cu cele mai mari şanse la prezidenţiale. Liderul popularilor români, Eugen Tomac, a spus că ”o viitoare structură politică trebuie să susțină un candidat cu cele mai mari șanse la prezidențiale. Sunt convins că Mihai Răzvan Ungureanu va fi un mult mai bun președinte decât Victor Ponta sau Mircea Geoană.” Afirmația, demonstrează existența unei înțelegeri a faptului că, în alegerile prezidențiale care vor avea loc în România anul viitor,  candidatul dreptei la funcția de șef de stat va fi, Mihai Răzvan Ungureanu.  

Cunoscătorii dedesubturilor politicii românești cunosc că  Mișcarea Populară este formațiunea politică care a apărut ca urmare a unui discret sprijin acordat de președintele român, Traian Băsescu. La fel, este cunoscută simpatia locuitorului de la Cotroceni, pentru M.R. Ungureanu. Chibiții vieții politice de pe malul Dâmboviței, afirmă că această simpatie a făcut ca domnia sa să ajungă șeful unuia dintre cele mai secrete servicii de inteligență românești – SIE dar și ministru de externe și premier al statului român. Doar că… ambele mandate s-au încheiat cu concedierea sa abruptă. 

Anunțul de la Chișinău, că Mr.U va fi candidatul dreptei în alegerile prezidențiale românești, nu a surprins. Nici viitoarea fuzionare a celor două formațiuni politice emanate de la Cotroceni, nu a uimit. Mai ales că suprapunerile întâlnite în programele celor două formațiuni politice dar şi a intereselor lor, confirmă o programare a  apariției acestora, deci respectarea unui scenariu. Așa cum afirmă și comentatorii de la contextpolitic,  în întreaga planificare, a apărut mai multă inteligență. Chiar dacă noul proiect de dreapta pare a nu avea suficiente calorii, această apariție a inteligenței în arena politică, dă speranțe pentru o evoluție interesantă.  

Cei doi oameni politici români puteau să își aleagă o altă locație pentru lansarea viitorului lor proiect politic. Anunțată însă la Chișinău, colaborarea dintre cei doi oameni politici români, a atras atenția publicului, presei dar și a oamenilor politici moldoveni. Conlucrarea dintre Tomac și MRU, este modul discret al Cotroceniului în a aduce aminte actorilor politici chișinăueni că, unirea face puterea. 

Mesaj cu atât mai important, cu cât în această săptămână Parlamentul de la Chișinău va dezbate moțiunea de cenzură inițiată de opoziția comunistă. Deși nu sunt așteptate surprize, comentatorii politici declarând unanim că opoziția nu va reuși să adune suficiente voturi pentru demiterea cabinetului de miniștri, spectacolul politic moldovenesc va atinge cote înalte iar presiunea va crește. De aici și nevoia de sprijin pe care Chișinăul o resimte.