BĂSESCU VINE LA CHIȘINĂU ȘI PENTRU VORONIN

Parlamentul Republicii Moldova are până în prezent adoptate două documente referitoare la situația din regiunea transnistreană. Primul document datează din iulie 2005, cel de al doilea a fost adoptat la o distanță de opt ani față de primul, în iunie 2013. 

Disputa dintre coaliția pro europeană și opoziția comuniștilor moldoveni pentru adoptarea ultimei declarații avea ca punct de plecare insistența oficialilor europeni de creare a unui număr de puncte de control al migrației de-a lungul râului Nistru.

Deputații comuniști au votat pentru adoptarea declarației parlamentare din 2013 pentru că au reușit să impună și punctul lor de vedere. În declarațiile făcute către presă, domniile lor au afirmat că "una din formulările adoptate de Parlament condamnă acţiunile unilaterale, care ar veni să impună frontiere în interiorul ţării şi care vor influenţa procesul de reglementare".

La 4 iulie, în cadrul dezbaterilor pe marginea unui proiect de lege propus de Guvern care presupune și introducerea unor amenzi pentru cetățenii care intră în Moldova prin regiunea transnistreană și pentru locuitorii din raioanele de est ale țării care nu dețin cetățenie moldovenească, opoziția comuniștilor moldoveni a susținut din nou că majoritatea parlamentară pro-europeană instalează o frontieră pe râul Nistru. Fracțiunea PCRM a insistat asupra excluderii proiectului de lege de pe ordinea de zi, pentru că, ”documentul ascunde instituirea frontierei pe Nistru și divizarea țării”.

Fireștile îngrijorări ale opoziției comuniste pleacă de la principiul indivizibilității statului moldovean dar și de la falsa presupunere conform căreia  pe teritoriul Republicii Moldova în luna august-septembrie s-ar dori provocarea unui conflict militar. Această declarație a fost făcută joi, 4 iulie, de către deputatul fracțiunii PCRM, Iurie Muntean. 

În acest context, președintele comuniștilor moldoveni, domnul Vladimir Voronin și-a manifestat dezacordul referitor la anunțata vizită oficială la Chișinău a președintelui român Traian Băsescu.  ”Nu văd nici un sens ca această persoană să vină în Moldova”, a declarat în plenul Parlamentului moldovean domnul Voronin. Cel de al treilea  președinte moldovean a accentuat faptul că vizita lui Băsescu în Moldova ar tensiona și mai mult situația din stânga Nistrului. 

Pe fundalul dezacordului dintre coaliția majoritară pro – europeană a răsunat și cererea fracțiunii parlamentare a comuniștilor moldoveni de a se explica petrecerea în poligoanele militare moldovenești în perioada 1 – 4 iulie a exercițiilor militare comune moldo-române. 

Nu cred că domnul Voronin a uitat contextul în care a fost adoptată legea numărul 173 cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităților din stânga Nistrului. În ajunul votului din Parlament din 2005, privind declarația pe Transnistria, președintele Voronin s-a întâlnit la NATO cu Secretarul General NATO (din acel timp), Scheffer și anunțat intenția Republicii Moldova de a elabora un Plan Individual de Acțiuni Republica Moldova - NATO. Planul a fost aprobat după un an, pe 6 iulie 2006 și era considerat ca fiind un moment de revigorare a relațiilor moldovenești cu NATO. Mandatul politic acordat de către domnul Voronin, Planului Individual de Acțiuni Republica Moldova – NATO, deschidea atunci o pagină net superioară în politica externă moldavă, care a făcut ca diplomații moldoveni să nu se mai uite peste umăr cu  gândul că vor supăra Federația Rusă ori că cele mai inocente decizii ar putea fi interpretate la Moscova si Tiraspol. 

Cu susținerea experților de la Ministerul de Externe ș de la Apărare, dar și în baza acestui mandat politic al președintelui statului moldovean, domnul Voronin, s-a reușit să se elaboreze un document bun. Acest document semnat atunci de către domnul Voronin, precum și planul bilateral de cooperare în domeniul militar dintre statul român și statul moldovean, constituie baza legală a exercițiilor militare care s-au desfășurat în perioada 1 – 4 iulie la poligoanele moldovenești.

Nu cred că domnul Voronin a uitat suportul total care i-a fost acordat în 2005 de către președintele român, Traian Băsescu. Suport care a dus la câștigarea de către domnul Voronin a celui de al doilea mandat prezidențial. Nimeni nu contestă faptul că pe relația cu Republica Moldova, președintele român a făcut dovada unei implicări prea emoționale și mai puțin argumentată rațional. Domnia sa a recunoscut public acest lucru. În perioada 2001 – 2004, aceleași gafe erau făcute și de către Ion Iliescu. 

Asumatele erori ale președintelui Băsescu nu mai pot fi reeditate. Caracterul public al vizitei  la București al secretarului Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Nicolai Patrușev, pune în prim plan relația bilaterală dintre România și Federația Rusă. Deși statul român este de ceva ani membru NATO și al UE, din cauza intereselor pe care statul moldovean le are în regiunea transnistreană, dezvoltarea relațiilor româno – ruse a trenat. Practic, vizita lui Patrușev la București a fost un semnal diplomatic care a spus că discutarea cu Federația Rusă a problemelor de securitate existente la estul frontierei române e una normală și firească. Iar problema transnistreană este o problemă importantă pentru securitatea statului român. Vizita domnului Patrușev la București a facilitat un schimb de mesaje de cooperare între Băsescu și Putin, mesaje în care s-a convenit și necesitatea de a avea o Republică Moldova întreagă cu deplină autoritate a Guvernului de la Chişinău asupra întregului său teritoriu. De aceea este posibil ca președintele Băsescu să dorească la Chișinău să se întâlnească și cu domnul Voronin. Va dori oare cel de al treilea președinte al stului moldovean să primească mâna întinsă domniei sale? Rămâne de văzut.

Vizita la Chișinău a președintelui Băsescu vine să fie un semnal că parcurgerea de către Republica Moldova a traseului european până la o eventuală integrare este cea mai buna soluție găsită de politicienii moldoveni, inclusiv cei comuniști, până acum. Iar acest lucru însemnă o viitoare asistență pentru dezvoltare si democratizare.

BĂSESCU A BĂTUT PALMA CU RUȘII. CE CÂȘTIGĂ CHIȘINĂUL ?

La început de săptămână, președintele român Traian Băsescu l-a primit la Palatul Cotroceni pe secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Nicolai Patrușev. Cu această ocazie consilierul prezidențial pentru securitate, Iulian Fota a semnat un memorandum de colaborare între sistemele de securitate ale României și Federației Ruse.

În apariția publică a domniei sale, luni 17 iunie, șeful statului român a declarat că structurile inteligente ale celor două state vor avea o colaborare pe mai multe paliere de securitate. Băsescu a anunțat presa română că este vorba de cooperare în domeniul combaterii terorismului, de combaterea comună a criminalității transfrontaliere, a traficului de ființe umane, a drogurilor, a spălării banilor și a criminalității economice. Președintele român a anunțat că eforturile de conlucrare a structurilor de inteligență din cele două state se vor concentra pe combaterea riscurilor de securitate comune. Deși a recunoscut că între cele două state există opinii de securitate divergente, Traian Băsescu a spus că odată cu existența unor puncte de tangență se poate discuta mai ușor și asupra aspectelor divergente.

Printre opiniile divergente existente între România şi Federația Rusă se numără opiniile diferite asupra instalării scutului antirachetă pe teritoriul statului român. Partea rusă și-a exprimat neîncrederea afirmând că aceste echipamente ar putea fi utilizate şi împotriva unor rachete ruseşti. 

Chiar dacă în discursul său către presa română, președintele Băsescu nu a specificat că printre divergențele de securitate existente între România și Federația Rusă s-ar număra și situația din regiunea transnistreană, domnia sa a recunoscut că a discutat acest subiect cu secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse. “Nu puteam să nu discutăm problema Transnistriei, ca o problemă pe care o considerăm importantă pentru securitatea României şi necesitatea de a avea o Republică Moldova întreagă şi cu deplină autonomie a Guvernului de la Chişinău asupra întregului teritoriu”. 

Memorandumul semnat la București de către Iulian Fota și Nicolai Patrușev este primul document oficial care deschide cooperarea între structurile de securitate şi de poliţie ale României şi Federaţiei Ruse. Valoarea acestui semnal ține de inițierea unor canale de comunicare eficiente care, în timp, au șansa să evolueze pozitiv. 

Disponibilitatea către o reconciliere a celor două state este o oportunitate unică,  iar acest lucru, a fost subliniat la București și de către înaltul oficial rus. Patrușev a fost de acord că marcarea în acest an a 10 ani de la semnarea Tratatului Politic de bază dintre România şi Federaţia Rusă, „poate prilejui un moment favorabil de reconectare a celor doua societăţi".

Putem constata că schimbarea modului de abordare a Bucureștiului în relația sa bilaterală cu Moscova are loc la scurt timp după conferințele din România ale directorului adjunct al Programului Rusia şi Eurasia din Centrul Carnegie, Matthew Rojansky. De la tribuna oferită de Ambasada Statelor Unite la București, domnia sa a explicat clar că pentru România, în ciuda tuturor problemelor istorice, ar fi mai bine să caute să se împace Rusia. Diplomatul american sugera un “plan” al apropierii României de Rusia. ’’Nu vorbesc de asumarea oficială a unor responsabilităţi, scuze oficiale la nivel parlamentar sau prezidenţial, dar o simplă deschidere a arhivelor ori accesul liber la informaţii s-ar putea face’’, spunea luna trecută Rojansky. 

Observăm că primii pași de apropiere a celor două părți sunt mult mai pragmatici. După semnarea memorandului de colaborare pe palierele de securitate, presa română anunță pentru săptămâna viitoare vizita ministrului român de externe la Moscova. Sunt de fapt paşi înainte întru o colaborare politică pozitivă, căci din punct de vedere economic, Federația Rusă este prezentă în România într-un mod mai mult decât consistent. 

Această schimbare de atitudine politică a Bucureștiului oficial față de Kremlin, atrage în mod sigur oportunități în aplanarea ultimelor evoluții apărute pe segmentul  transnistrean, când liderul regiunii transnistrene a Republicii Moldova, Evgheni Şevciuk, a semnat un document privind „frontiera de stat” a regiunii, în care este şi satul Varniţa, aflat sub jurisdicţia Moldovei. 

Chiar dacă la Chișinău, observatorii politici trag semnalul de alarmă și afirmă că “de la încetarea conflictului armat, părțile n-au fost niciodată mai aproape de reluarea ostilităților decât la momentul actual”, rămân a fi optimist. Nu pot uita că la o zi după prima vizită a lui Patrușev în România, la București vine într-o vizită oficială șeful CIA, , John Brennan. Se pare că Băsescu a bătut palma cu rușii având acceptul americanilor. Așa că, pe Nistru va fi pace.