VICTORIA NULAND PUNE CRUCE PE PROIECTUL LUI BĂSESCU

Vizita în România a doamnei Victoria Nuland, asistentul secretarului de stat John Kerry, a fost un prilej pentru unii observatori politici apropiați palatului Cotroceni de a o prezenta ca fiind misiune specială americană de pedepsire a Guvernului Ponta. Jurnalista Sabina Fati titra în publicația România Liberă că premierul Ponta ar fi devenit indezirabil pentru Statele Unite. Alte publicații notau că diplomatul american ar fi venit la Bucureşti, ''să instaureze statul de drept atacat de uzurpatorii justiţiei''.  Totul a plecat de la un comunicat postat pe site-ul Departamentului de stat al SUA, în care s-a spus că în timpul discuțiilor vor fi abordate subiecte legate de "probleme bilaterale și regionale, inclusiv eforturile depuse pentru întărirea domniei legii".

Vizita doamnei Nuland cade după recenta condamnare a fostului premier român Adrian Năstase. Trimiterea lui la închisoare a făcut subiectul unei dispute între președintele Traian Băsescu și premierul român Victor Ponta, ultimul a spus că Năstase este un "condamnat politic" și o țintă a lui Băsescu. Includerea pe agenda de discuții a unor subiecte  care au ținut de întărirea statului de drept în România i-a înfuriat pe unii consilieri de la Palatul Victoria. Consilierul primului ministru român, Gyorgy Frunda, a spus că "România nu este o colonie a SUA”, unde reprezentanții de peste Ocean  “ să vină cu aere superioare și să discute tot așa cum ar vorbi dirigintele cu elevii". 

În seara zilei de vineri, 10 ianuarie, adjunctul secretarului de stat american, a ajuns în România. Tot seara, reprezentantul diplomației americane  s-a întâlnit cu președintele român Traian Băsescu și cu acest prilej a felicitat statul român pentru că în acest an se împlinesc 10 ani de este membră a Alianței Nord Atlantice  şi a mulțumit pentru activitatea din Irak, Afganistan și din Kosovo.

 

După ce s-a întîlnit cu șeful diplomației române, Victoria Nuland, a avut sâmbătă, 11 ianuarie, o conferință de presă unde a răspuns întrebărilor  unui grup de comentatori politici români. Doamna Nuland a declarat că,  a discutat în România despre "preocupările centrale - continuarea întăririi și aprofundării statului de drept, a luptei împotriva corupției, și creșterea transparenței", dar principalul mesaj pentru guvernul Ponta a fost că, "SUA vor o Românie cât mai puternică posibil, cât mai curată, cât mai democratică, care să fie marele aliat al Statelor Unite în aceasta zonă". 

Referindu-se la declarațiile unioniste ale președintelui Băsescu, Victoria Nuland a spus: „Statele Unite susţin integritatea teritorială a Moldovei şi dreptul ei de a-şi alege viitorul şi drumul. Am susţinul Parteneriatul Estic şi drumul european pe care şi l-a ales Moldova. Îi încurajăm şi am vorbit cu oficialii europeni pentru a susţine în continuare consolidarea democraţiei în Republica Moldova şi asocierea ei cu UE. România trebuie să fie mândră pentru rolul ei de mentor. SUA și România sunt partenere pentru a susține o Moldovă independentă, suverană și democrată”.

Răspunsul referitor la Republica Moldova a fost ultimul pe care doamna Nuland l-a oferit comentatorilor români.  Sublinierea făcută, că parteneriatul româno-american susține independența și suveranitatea Chișinăului, ne transmite senzația că oficialii americani au fost ușor deranjați de declarațiile unioniste făcute de domnul Băsescu. Doamna Nuland a adus aminte că secretarul de stat american, John Kerry, a vizitat de curând Chișinăul. Prin fina ei aluzie, domnia sa a sugerat că în planurile americane de securitate în regiune, Moldova a fost deja marcată. 

Vizita doamnei Nuland la București nu a fost una de pedepsire a guvernului Ponta și nici de a aduce aminte președintelui Băsescu că prin declarațiile recente, domnia sa ar tulbura status quo-ul regional. Desigur, ca membru al UE și NATO,  prin poziția strategică în colțul de sud-est al Europei și la periferia Rusiei, statul român s-a transformat într-un partener de securitate semnificativ pentru SUA, lucru evidențiat prin rolul lui în planurile NATO de apărare antirachetă, dar acest lucru nu îi dă dreptul de a strica, prin îndrăznețe declarații, puzzle-ul de securitate american. 

Vizita reprezentantului diplomației americane, specialist în problemele spațiului post sovietic, a fost una care a subliniat că, menținerea unei relații solide de securitate cu România este importanta pentru Washington, dar ea este și mai importantă pentru București. Sublinierea cu roșu, că România și Statele Unite susțin de comun acord independența și suveranitatea Chișinăului, vine să confirme că domnul Băsescu nu a avut binecuvântarea Washingtonului pentru inițiativa avută. 

Vizita la București a doamnei Nuland a pus cruce pe proiectul unionist al domnului Băsescu.

Fotografie de pe site-ul B1TV

DOMNULUI BĂSESCU NU-I IESE TACTUL IAR CHIȘINĂUL ARE SACII ÎN CĂRUȚĂ

La București, președintele Băsescu, cu vederi de dreapta și premierul Ponta, de stânga, sunt puși în neplăcuta situație de a coabita politic. O coabitare deloc pașnică, căci de-a lungul timpului, cei doi și-au pus, pe diferite teme, unul altuia, destule piedici. Până de curând, din această „cursă cu obstacole”, au lipsit referirile la Republica Moldova; intuind însă că electoratul român reacționează pozitiv la subiectele  unioniste, Traian Băsescu a avut ideea referitoare la viitorul  „proiect de țară pentru România - unirea cu Republica Moldova”. Enunțul, a fost respins în mod diplomatic de liderii partidelor din coaliția de guvernare de la Chișinău, pentru ca în cele din urmă, la desele insistențe băsesciene, premierul Leancă să afirme cu subiect și predicat  că, „declarația domnului Băsescu nu ajută, ci  creează doar cruciale probleme”.   

Luni, 23 decembrie, premierul moldovean s-a aflat într-o vizită în România, unde a participat la ședința Guvernului de la București. În cadrul acestei ședințe s-a anunțat că executivul român alocă 20 de milioane de euro pentru dezvoltarea educației din Republica Moldova. Premierul Ponta a argumentat generosul său gest afirmând că, „este timpul ca România să fie cel mai serios și hotărât prieten al Republicii Moldova”, iar pentru realizarea acestui lucru, „vorbele nu mai sunt suficiente”. 

Presa din România a remarcat faptul că premierul Leancă a fost primit doar la Palatul Victoria, unde este sediul executivului român, nu și la Palatul Cotroceni, sediul președinției, așa cum ar prevedea protocolul.  Această lipsă de diplomație din partea domnului Băsescu ne spune în mod direct că domnia sa a fost deranjat de riposta premierului moldovean. 

Într-un interviu acordat pentru presa română, premierul Leancă a explicat necesitatea promptei și energicei sale replici: ca urmare a declarațiilor unioniste ale președintelui român, provocările geopolitice la adresa statului moldovean s-au intensificat și fac să persiste la Chișinău o „incertitudine față de ireversibilitatea drumului european ”.  Alături de premierul Ponta, domnul Leancă a subliniat în cadrul interviului că, “pentru atingerea obiectivului național al Republicii Moldova – integrarea europeană, este necesar ca în toamna anului viitor, alegătorul moldovean să aibă suficiente motive pentru a vota partidele europene și democratice”. Premierul moldovean a sugerat că noile grădinițe care vor fi construite în satele moldovenești din banii donați de către România vor contribui la consolidarea unor convingeri pozitive față de România și de UE.   

Este clar că, atât Leancă cât și Filat, au înțeles din start, că integrarea Republicii Moldova trece și pe la București. Domnul Leancă a afirmat acest lucru în text deschis : „Integrarea noastră ( a Republicii Moldova ) economică şi sper ulterior politică în spaţiul european, se va face bineînţeles, împreună cu România şi prin România, într-un proces absolut firesc”. Această declarație atrage un plus de simpatie din partea tuturor celor care, oriunde s-ar afla, simt românește.

Foarte atent la mesajele pe care le transmite, premierul Leancă a spus că actuala coaliție de guvernare din Republica Moldova, care are susținerea politică a familiei popularilor și socialiștilor europeni, își dorește ca anul viitor să obțină din partea oficialilor de la Bruxelles, liberalizarea regimului de vize. Domnia sa a sugerat că, pentru un viitor succes în fața opoziției comuniste, diferențele doctrinare existente în coaliția de la Chișinău, contează mai puțin, actorilor politici moldoveni fiindu-le prioritară păstrarea coeziunii politice atinse. Ideea, se înscrie perfect în logica strategiei electorale pe care o dezvoltă partidele din actuala coaliție și a fost subliniată recent și de vicepreședintele democraților moldoveni, Vlad Plahotniuc.  

Încercarea domnului Băsescu, de a transporta competiția politică de la București în spațiul pruto-nistrean, vine să ofere avantaje doar inamicilor drumului european pe care au pornit oficialitățile moldovene. Invidios pe succesul domnului Ponta, care a primit acceptul oficialilor europeni, ca împreună cu premierul Leancă, să se întâlnească cu Barroso pentru a discuta despre lansarea sistemelor care vor interconecta energetic și rutier cele două state, domnul Băsescu ne demonstrează acum o lipsă de tact. În acest context, la București, se vor găsi suficiente voci care vor clama că cele 20 de milioane de euro ar fi trebuit alocate ministerelor care suferă de o insuficiență financiară.

Aflați cu saci în căruță, politicienii moldoveni vor trebui să păstreze fragilul echilibrul politic existent și să se ferească în a se implica în competiția dintre cele două palate de pe malul Dâmboviței.  Desigur, lipsa de tact diplomatic a Cotroceniului, ar putea face ca în toamna anului viitor, să constatăm nedumeriți, o lipsă masivă de participare la vot a cetățenilor români cu domiciliul în Republica Moldova. În acest caz, toate strategiile președintelui român, deși inteligent construite, vor  arăta ca un castel de nisip. Dar până atunci mai este.

MOLDOVA ÎNTRE NAȚIONALISM PATRIOTIC ROMÂNESC ȘI INTEGRAREA EUROPEANĂ

Miercuri, 11 decembrie, la emisiunea „Bună seara, România” de la postul B1 TV, președintele român, Traian Băsescu, a declarat că susține unificarea României cu Republica Moldova și că se va dedica acestui proiect după ce își va termina mandatul. Domnia sa a subliniat că nu îl deranjează că declarațiile domniei sale ar putea fortifica opoziția comunistă din Republica Moldova, căci, în opinia sa, “comuniști sunt toți aceia care joacă între Moscova și Bruxelles”.

Făcând trimitere la recentele declarații ale președintelui Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, care a declarat că vorbește limba moldovenească, domnul Băsescu s-a întrebat retoric cum e posibil așa ceva. 

Domnul Băsescu este neplăcut surprins de împotrivirea politicienilor moldoveni la ideea sa uniristă. Neplăcerea domniei sale, se datorează declarațiilor liderilor coaliției pro-europene de la Chișinău. Liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, a afirmat că cetățenii moldoveni au dreptul să își numească limba pe care o vorbesc, așa cum cred ei de cuviință, și că el vorbește limba moldovenească. La rândul său, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, a spus că, nu împărtășește ideea existenței sunt două state românești și că prin lansarea celui de al treilea proiect național al României, unirea cu Moldova, președintele Băsescu dă apă la moară  opoziției comuniste și factorului geopolitic rus. 

Președintele Băsescu s-a contrariat degeaba. Domnia sa ar trebui să explice că nu plănuiește dispariția statului moldovean, ci este vorba de lansarea construcției unei identități național culturale comune, care, în timpul lungului parcurs al Republicii Moldova spre aderarea la Uniunea Europeană, ar putea atinge masa critică pentru formarea unei singure națiuni.
Națiunea reprezintă acea comunitate stabilă de oameni, istoricește constituită ca stat, apărută pe baza unității de limbă, de teritoriu, de viață economică și de factură psihică, care se manifestă în particularități specifice ale culturii naționale și în conștiința originii și a sorții comune. Desigur, România și Republica Moldova au o unitate de limbă, au o istorie comună și au particularități specifice culturii naționale și o conștiință comună a originii. Cele două state, nu au însă o viață psiho-economică comună – iar această deosebire vine să dea greutate  afirmației potrivit căreia nu ar exista cu adevărat două state românești. Viața economică și psihică  vine să deosebească România de Republica Moldova. Ideea președintelui Băsescu ar trebui să se materializeze în crearea unor întreprinderi de producție mixte, moldo-române. Integrarea economică a celor două țări ar reduce încet dar sigur din deosebirile existente. 

Declarația președintelui Băsescu cade însă într-un context geopolitic furtunos.. După ce s-au fript cu blocada economică a Moscovei, politicienii moldoveni sunt puși acum în situația de a sufla și în iaurt. Aflat în fața unui an politic dificial, cu promisiunea unor sancțiuni ale Federației Ruse în față, Chișinăul este nevoit să facă o echilibristică geopolitică delicată. 

Privită de la Chișinău, mărturisirea domnului Băsescu ar putea fi interpretată nu numai în cheia unionistă. Deturnată într-un mesaj anti PD și anti PLDM, declarația ar putea reprezenta distanțarea domniei sale de cele două formațiuni politice, sprijinul Cotrocenilor îndreptându-se din acest moment către domnul Ghimpu, un unionist convins. În aceste noi condiții, politicienii de la Chișinău găsesc sprijin pentru implementarea proiectului lor de țară - integrarea în Uniunea Europeană, la Palatul Victoria. Pașii concreți pe care îi face guvernul Ponta, prin construirea gazoductului Iași Ungheni vin să-i asigure pe oficialii moldoveni că nu au rămas singuri. Tăcerea împărtășită de cele două partide care au fost ținta mesajelor de la Cotroceni face dovada maturității lor politice. Ele sunt concentrate acum pe transformarea ideii europene în ideea națională a statului, spre fortificarea independenței și suveranității Republicii Moldova. Subtila critică a domnului Băsescu vine să întărească coaliția pro-europeană.