PONTA, COMUNIȘTII ȘI PIAȚA BASARABIEI

Federația Rusă a sistat importurile de fructe și de conserve din Republica Moldova. Potrivit unor estimări pierderile se vor ridica la aproximativ două miliarde de lei. Mult, foarte mult. Guvernul moldovean a alocat suma de 20 de milioane de pentru a compensa pierderile agricultorilor moldoveni. Primul ministru, Iurie Leancă a anunțat că suma alocată nu este suficientă și că alți bani vor mai fi alocați. “Ceea ce am alocat nu este suficient. Domnule minstru de finanțe, nu vă uitați așa rău la mine sunt sigur că vom găsi mai mulți bani. Vom avea întrevederi cu reprezentanții Băncii Modiale și vom vedea cu cât ne pot ei ajuta”, a spus Iurie Leancă. Bună replică, nimic de zis.

Liderul liberal democrat Vlad Filat a spus că, “prin introducerea embargoului la importul fructelor şi conservelor moldoveneşti, Federaţia Rusă a decis să pedepsească cetăţenii Republicii Moldova pentru aspiraţiile lor europene.”  Are dreptate! În afară de motivația politică, o altă explicație pentru aceste acţiuni neprietenoase nu putem găsi. 

Și totuși, putea evita Moldova aceste sancțiuni?  Unii zic că da, păstrarea laboratoarelor de certificare a calității produselor agricole după standardele ruse ar fi putut închide gura lui Onișcenko și a altora ca el. Alții zic că nu și afirmă că Igor Dodon a fost cel care i-a sfătuit pe oficialii ruși să impună embargoul la fructele moldovenești. Existența unor partide care își coordonează faptele cu cele ale autorităţilor de la Moscova și acționează  împotriva propriei ţări, complică și mai mult ecuația politică moldovenească. 

După asumarea responsabilității guvernamentale, opoziția comuniștilor moldoveni are posibilitatea să depună moțiuni de cenzură îndreptate împotriva Cabinetului Leancă. Sunt aproape sigur că nu o vor face! Surse care ocupă funcții înalte în interiorul PCRM mi-au declarat sub acoperirea anonimatului că ar fi un gest politic nedemn. „Moldova are nevoie de unitate națională și solidaritate nu de moțiuni de cenzură care fac jocul dușmanilor”,  a declarat această persoană. 
Tăcuta solidaritate a comuniștilor moldoveni vine din cunoașterea acestui tip de probleme. Factorii de decizie ruși acționează după scenarii vechi. De aici și sprijinul tacit al comuniștilor. În 2006 guvernul susținut de comuniști a trebuit să facă față embargoului rus la fructele moldovenești. Dacă în aceste momente există voci care afirmă că această interdicție a fost făcută de dragul politicianului Igor Dodon, în acea vreme presa moldavă nota că interdicția rusă era aplicată pentru a-l susține pe Valeriu Pasat. 

La Bruxelles, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Dacian Cioloș, a avut deja întâlniri de lucru pe marginea sprijinului acordat de Uniunea Europeană agricultorilor moldoveni. La rândul său, președintele român Traian Băsescu a declarat la plecarea spre reuniunea șefilor de stat din Europa centrală și de Est de la Varșovia, că va ridica în discuție și problema Moldovei. Și premierul român, Victor Ponta, a declarat că România acordă și va acorda Moldovei sprijinul pentru a reuși să depășească situația creată de sancțiunile economice impuse de Federația Rusă. 

Toată lumea vrea să-i ajute pe moldoveni!  Prietenul la nevoie se cunoaște! Dacă Moldova are prieteni în Uniunea Europeană și în România ei ar trebui să găsească modalități concrete pentru a sprijini producătorii  moldoveni de fructe și legume. Dacă premierul Ponta vrea să ajute Moldova cu adevărat de ce nu ar crea la București o piață agricolă cu denumirea generică ”Basarabia” ? Ar fi nu-i așa, un gest mult mai bun decât al celora care scriu pe pereții statului român „Basarabia e România”! Cu siguranță un sfert din totalul de fructe moldovenești care nu mai pleacă spre ruși ar putea să fie vândute acolo deja la toamnă.

Ideea, domnule Ponta e gratis. Luați-o primul. Nu de alta, colegul dumneavoastră din Varșovia s-ar putea să procedeze la fel! 

PONTA LA NEVOIE SE CUNOAȘTE

Presa din Republica Moldova a semnalat că în dimineața zilei de 20 februarie a avut loc Adunarea Generală a Coaliției Pro-Europene. La sfârșitul întâlnirii, liderii coaliției au declarat că principalul obiectiv al întrevederii a fost axat pe subiectul integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Ei au anunțat că în scurt timp partidele din coaliția de guvernare vor lansa o campanie de informare comună privind integrarea europeană.

Bineînțeles că s-a discutat și despre integrarea europeană a statului moldovean. Dar gradul ridicat de importanță pe care îl deține Adunarea Generală îmi sugerează că la întrunire s-au mai discutat și alte teme. Acordul politic al coaliției de guvernare spune că Adunarea Generală a Coaliţiei este forul care întruneşte toţi deputaţii şi miniştrii Coaliţiei și conducerea partidelor-membre. Așadar Adunarea Generală a Coaliției este organul deliberativ de conducere care se convoacă în caz de nevoie dar în mod obligatoriu o dată în semenstru. Întrevederea din 20 februarie, prima din acest an, a fost una necesară și importantă. 

Repet, dincolo de lansarea campaniei de informare pro-europeană, în cadrul ședinței au fost prezente și teme care nu au fost făcute publice. Prezența întreg cabinetului de miniștri la această adunare vorbește de la sine. De ce liderii coaliției de guvernare nu au făcut cunoscut publicului și celelalte subiecte discutate? Probabil s-a vorbit despre tentativa de constituire a unei noi fracţiuni parlamentare, despre situația din Ucraina și despre întreruperea negocierilor cu FMI. Cu siguranță numele celui care a avut ideea licitării deputaților este cunoscut, la fel cum este cunoscut faptul că dezvoltarea situației de conflict din Ucraina este importantă pentru Republica Moldova. Factorilor decidenți de la Chișinău le sunt cunoscute și consecințele care decurg din plecarea misiunii FMI  din Moldova fără a ajunge la o înțelegere cu autoritățile pentru o nouă tranșă de finanțare. Subiectele conțin un grad înalt de potențial de amenințare la adresa securității statului moldovean, netratate corect ele ar îngrijora și isteriza societatea.

Despre gravitatea situației în care se află Republica Moldova a vorbit recent și președintele statului român Traian Băsescu. Reluând subiectul basarabean, Băsescu a precizat că îl îngrijorează evoluția evenimentelor recente. "Nu pot să nu observ evoluțiile din R. Moldova .. Realitatea e că Transnistria e un focar de provocări, votul dat în 2 februarie în Găgăuzia fixează opțiunea euroasiatică pentru această autonomie - aceste elemente ne fac să privim cu îngrijorare la stabilitatea Republicii Moldova, iar vecinătatea cu o Ucraină instabilă devine un risc major și pentru cei de la Chișinău", a adăugat Basescu.

Așadar sunt suficiente motive pentru care liderii coaliției pro-europene de la Chișinău evită să ne spună că trăim timpuri delicate și că de ajutor, Moldova are o permanentă nevoie. Un proverb românesc spune că prietenul, la nevoie se cunoaște. Declarațiile premierul român, Victor Ponta făcute vin să confirme această spusă. Ponta a declarat că pe data de 21 februarie va veni la Chișinău cu 90 de milioane de euro. „Mergem la Chişinău şi nu mergem cu mâna goală, mergem cu cei 90 de milioane pe care i-am alocat încă de anul trecut, cu toate programele pe care le-am desfăşurat, fie că e vorba de SMURD, de educaţie, de toate celelalte lucruri pe care le avem, în aşa fel încât să dovedim că România poate să ajute cu adevărat ca Moldova să-şi continue drumul european, cu atât mai mult cu cât la graniţa noastră de nord este o situaţie politică şi socială extrem de gravă”, a spus Ponta, la începutul şedinţei de guvernului de la București.

Aflată la periferia unui epicentru important de confruntare geopolitică, Republica Moldova devine acum factorul coagulant al politicilor externe emante de Cotroceni și Palatul Victoria. Cei doi decidenți au înțeles că reușita proiectului românesc dedicat Republicii Moldova se află în afara competiției politice de pe malul Dâmboviței. Lucru care în sfârșit, bucură!

La fel de mult bucură faptul că viitoarea campanie de informare pro-europeană va fi un efort comun al partidelor din coaliție. Dar despre asta cu altă ocazie. 

DOMNULUI BĂSESCU NU-I IESE TACTUL IAR CHIȘINĂUL ARE SACII ÎN CĂRUȚĂ

La București, președintele Băsescu, cu vederi de dreapta și premierul Ponta, de stânga, sunt puși în neplăcuta situație de a coabita politic. O coabitare deloc pașnică, căci de-a lungul timpului, cei doi și-au pus, pe diferite teme, unul altuia, destule piedici. Până de curând, din această „cursă cu obstacole”, au lipsit referirile la Republica Moldova; intuind însă că electoratul român reacționează pozitiv la subiectele  unioniste, Traian Băsescu a avut ideea referitoare la viitorul  „proiect de țară pentru România - unirea cu Republica Moldova”. Enunțul, a fost respins în mod diplomatic de liderii partidelor din coaliția de guvernare de la Chișinău, pentru ca în cele din urmă, la desele insistențe băsesciene, premierul Leancă să afirme cu subiect și predicat  că, „declarația domnului Băsescu nu ajută, ci  creează doar cruciale probleme”.   

Luni, 23 decembrie, premierul moldovean s-a aflat într-o vizită în România, unde a participat la ședința Guvernului de la București. În cadrul acestei ședințe s-a anunțat că executivul român alocă 20 de milioane de euro pentru dezvoltarea educației din Republica Moldova. Premierul Ponta a argumentat generosul său gest afirmând că, „este timpul ca România să fie cel mai serios și hotărât prieten al Republicii Moldova”, iar pentru realizarea acestui lucru, „vorbele nu mai sunt suficiente”. 

Presa din România a remarcat faptul că premierul Leancă a fost primit doar la Palatul Victoria, unde este sediul executivului român, nu și la Palatul Cotroceni, sediul președinției, așa cum ar prevedea protocolul.  Această lipsă de diplomație din partea domnului Băsescu ne spune în mod direct că domnia sa a fost deranjat de riposta premierului moldovean. 

Într-un interviu acordat pentru presa română, premierul Leancă a explicat necesitatea promptei și energicei sale replici: ca urmare a declarațiilor unioniste ale președintelui român, provocările geopolitice la adresa statului moldovean s-au intensificat și fac să persiste la Chișinău o „incertitudine față de ireversibilitatea drumului european ”.  Alături de premierul Ponta, domnul Leancă a subliniat în cadrul interviului că, “pentru atingerea obiectivului național al Republicii Moldova – integrarea europeană, este necesar ca în toamna anului viitor, alegătorul moldovean să aibă suficiente motive pentru a vota partidele europene și democratice”. Premierul moldovean a sugerat că noile grădinițe care vor fi construite în satele moldovenești din banii donați de către România vor contribui la consolidarea unor convingeri pozitive față de România și de UE.   

Este clar că, atât Leancă cât și Filat, au înțeles din start, că integrarea Republicii Moldova trece și pe la București. Domnul Leancă a afirmat acest lucru în text deschis : „Integrarea noastră ( a Republicii Moldova ) economică şi sper ulterior politică în spaţiul european, se va face bineînţeles, împreună cu România şi prin România, într-un proces absolut firesc”. Această declarație atrage un plus de simpatie din partea tuturor celor care, oriunde s-ar afla, simt românește.

Foarte atent la mesajele pe care le transmite, premierul Leancă a spus că actuala coaliție de guvernare din Republica Moldova, care are susținerea politică a familiei popularilor și socialiștilor europeni, își dorește ca anul viitor să obțină din partea oficialilor de la Bruxelles, liberalizarea regimului de vize. Domnia sa a sugerat că, pentru un viitor succes în fața opoziției comuniste, diferențele doctrinare existente în coaliția de la Chișinău, contează mai puțin, actorilor politici moldoveni fiindu-le prioritară păstrarea coeziunii politice atinse. Ideea, se înscrie perfect în logica strategiei electorale pe care o dezvoltă partidele din actuala coaliție și a fost subliniată recent și de vicepreședintele democraților moldoveni, Vlad Plahotniuc.  

Încercarea domnului Băsescu, de a transporta competiția politică de la București în spațiul pruto-nistrean, vine să ofere avantaje doar inamicilor drumului european pe care au pornit oficialitățile moldovene. Invidios pe succesul domnului Ponta, care a primit acceptul oficialilor europeni, ca împreună cu premierul Leancă, să se întâlnească cu Barroso pentru a discuta despre lansarea sistemelor care vor interconecta energetic și rutier cele două state, domnul Băsescu ne demonstrează acum o lipsă de tact. În acest context, la București, se vor găsi suficiente voci care vor clama că cele 20 de milioane de euro ar fi trebuit alocate ministerelor care suferă de o insuficiență financiară.

Aflați cu saci în căruță, politicienii moldoveni vor trebui să păstreze fragilul echilibrul politic existent și să se ferească în a se implica în competiția dintre cele două palate de pe malul Dâmboviței.  Desigur, lipsa de tact diplomatic a Cotroceniului, ar putea face ca în toamna anului viitor, să constatăm nedumeriți, o lipsă masivă de participare la vot a cetățenilor români cu domiciliul în Republica Moldova. În acest caz, toate strategiile președintelui român, deși inteligent construite, vor  arăta ca un castel de nisip. Dar până atunci mai este.

SUBIECTUL ȘI PREDICATUL DOMNULUI LEANCĂ ȘI LIMPEZIREA APELOR ELECTORALE DE ANUL VIITOR

Discursurile președintelui român, Traian Băsescu, referitoare la viitorul proiect de țară al statului român, nu au trecut neobservate. Reproșurile față de Partidul Democrat și Partidul Liberal Democrat din Moldova, principale componente ale coaliției aflate la guvernare la Chișinău, au necesitat un răspuns. El a venit din partea celui care beneficiază de sprijinul parlamentar al celor două partide, premierul moldovean Iurie Leancă. Domnul Leancă a spus, fără menajamente, că „declarația domnului Băsescu nu ne ajută, ci ne creează doar probleme cruciale”.  

Neclaritățile pe care primul ministru moldovean le observă în mărturisirile domnului Băsescu țin de provocările geopolitice care vor urma la adresa statului moldovean în urma declarațiilor unioniste ale președintelui român. Domnul Leancă a subliniat că statul moldav are nevoie de un vecin ca România. Primul ministru moldovean a sugerat însă că, oficialii de la Chișinău au nevoie de o Românie care să aibă o voce credibilă în cadrul Uniunii Europene, o Românie care să-i ajute în efortul lor de asumare a parcursului european și nu de o Românie care ar avea pretenții la suveranitatea statului moldovean. 

Facute cu subiect și predicat, afirmațiile domnului Leancă vin în preajma vizitei pe care domnia sa o va face luni, 23 decembrie, la București unde se va întâlni cu premierul român, Victor Ponta. Domnul Ponta l-a informat pe şeful Executivului de la Chişinău, că Guvernul României va oferi Chișinăului un grant de 20 de milioane de euro pentru dezvoltarea educaţiei preşcolare, ca un gest de solidaritate şi sprijin pentru Republica Moldova.

Gestul pe care îl face premierul român vine la împlinirea a patru ani de la promisiunea domnului Băsescu din 2010 că va investi 100 milioane euro, până în 2014, pentru proiecte de dezvoltare durabilă. Promisiunea făcută era parafată de un acord semnat între cele două guverne. La aproape patru ani de la lansarea promisiunii, Programul „100 milioane pentru Moldova" se mişcă greu. Din totalul banilor promişi au fost viraţi numai 17 milioane de euro. Bani din acest fond, au fost cheltuiți, dar în afara Programului: opt milioane euro s-au alocat pentru construcţia de case persoanelor care au avut de suferit în urma inundaţiilor din 2010 şi 9 milioane euro pentru cofinanţarea gazoductului Iaşi-Ungheni. 

Directorul CRPE, Cristian Ghinea, declara recent pentru ziarul România Liberă că, respectarea promisiunii făcută de președintele român ar fi introdus statul român în liga țărilor donatoare și ar fi câștigat în acest fel mult mai multă credibilitate. „În februarie 2014 se împlinesc patru ani de la promisiune. Dacă aceasta ar fi fost respectată, România ar fi intrat într-o altă ligă a statelor donatoare. Nu poţi să creezi un fond de aşteptare, iar apoi să nu mai faci nimic. Moldovenii din societatea civilă cred că a fost o mare ţeapă. A fost o greşeală ca Ministerul Dezvoltării să implementeze programul”, a explicat Ghinea.

Cele 20 de milioane de euro pe care domnul Ponta le acordă Chișinăului se alătură investițiilor în educație România o face în mod constat. În ultimii ani, prin bursele acordate studenţilor basarabeni, mai mult de jumătate din fondurile Ministerului Educaţiei de la București, au avut ca destinație indirectă, Republica Moldova. Și desigur, domnul Ponta, fără multă vorbă, șterge din rușinea veche.  

Ambasadorul Germaniei la Chișinău, Matthias Meyer, a spus că discuțiile despre unire sunt ca o „furtună într-un pahar cu apă”. Nu e chiar așa. Domnul Băsescu, în mod conștient, a provocat o dezbatere care a dus, finalmente, la limpezirea apelor. Acum, fiecare actor politic important, atât de la București cât și de la Chișinău, știe de unde va primi ajutor în confruntare electorală a anului 2014.