DE CE DOI VORONINI ÎN TOPUL PUBLIKA ?

Nu e nimic ieșit din comun pentru faptul că doi membri ai familiei Voronin au nimerit în topul zece pentru moldova. E un fel de a penitență pe care o face conducerea Partidului Democrat la adresa familiei. Așa cum nu este nimic ieșit din comun că membrii Congresului Civic și comuniştii moldoveni au ieşit săptămâna trecută  în stradă. Grupul deputaților PCRM au înaintat, într-un mod destul de  brutal, un mesaj președintelui Nicolae Timofti prin care au cerut declanșarea alegerilor anticipate. Pentru ca toată această acțiune să capete vagi accente dramatice, manifestarea nu s-a lăsat fără îmbrânceli cu oamenii legii.

Același ridicat dramatism s-a înregistrat săptămâna trecută și în Parlament, unde deputații liberali au înregistrat un proiect de lege care prevede că în Republica Moldova se vorbește limba română și nu moldoveneasca; proiectul impune obligativitatea studiilor în instituțiile de învățământ doar în limba română.

Toate aceste acțiuni au avut loc pe fundalul zgomotos al anunțului făcut de liberalii moldoveni că, Partidul Liberal nu se va mai așeza la masa de negocieri dacă Partidul Liberal Democrat va insista ca Vlad Filat să fie candidatul la funcția de prim ministru.

Vizibilele mișcări ale comuniștilor moldoveni,  în strânsă dependență de ale liberalilor, au drept scop fidelizarea electoratului.

Chiar dacă electoratul comuniștilor moldoveni este unul devotat, apariția unor noi formațiuni politice pe flancul stâng și lipsa consacratei simbolistici electorale a acestora, sunt o confuză amenințare la adresa impunătoarei cetăți a lordului roșu.

La rândul lor, liberalii moldoveni, ca urmare a grației de elefant a domnului Ghimpu și a erorilor comise de administrația municipalității chișinăuiene, sunt puși în situația de a juca la maximum cartea naționalismului românesc. Caracterizat de editorialistul Constatin Tănase ca fiind unica formațiune pro-românească existentă în Republica Moldova, ultimele acțiuni ale Partidului Liberal au dublă semnificație – întăresc convingerile și așteptările electoratului pro-român și slăbesc pozițiile liberal democraților. Acuzațiile aduse de domnul Ghimpu la adresa liderului liberal democrat fac parte dintr-o permanentă tactică de distrugere a tuturor elementelor naționaliste și pro-românești din viitoarea campanie electorală a PLDM.

Cu un profund mesaj pro-european, reformele efectuate de guvernul Filat a făcut ca moldovenii să înceapă a visa europenește. Capacitatea de mobilizare a liberal democraților a făcut posibilă extinderea acestei formațiuni politice atât spre centru stânga, unde a rupt din simpatizanții Partidului Democrat, cât și spre centru dreapta unde a atacat cu succes pozițiile liberalilor moldoveni. Devenind partidul cu cei mai numeroși deputați, liberal democrații au demonstrat că sunt principalul concurent electoral al partidelor din AIE.

Fără a afișa dramatismul acțiunilor comuniștilor moldoveni, Partidul Democrat pare a pune miza pe modernizarea acțiunilor sale.  Prim-vicepreşedintele democraţilor, Vladimir Plahotniuc, declara la ultimul congres că modernizarea imaginii partidului este un obiectiv al reformei PDM. Plahotniuc a adăugat că își dorește ca pe flancul stâng, democrații să ajungă principalul concurent al PCRM. Prin aplicarea strategiilor de afaceri în politică, domnia sa a reușit să tulbure întreg establishment-ul politic moldovenesc.

Votul comun pentru demiterea guvernului Filat, afinitatea de idei de care au dat dovadă  deputații din opoziție (cei din Partidul Comuniștilor și deputații neafiliați) și cei ai Partidului Democrat față de proiectul de lege înaintat de Ana Guțu dar și nominalizarea de către Publika a celor doi Voronini ( Oleg și Vladimir ) în topul Zece pentru Moldova vin să ne spună că în acest mod Plahotniuc dar și Marian Lupu își cer iertare de la fostul lor protector. După ce și-au pus cenușă în cap, în semn de penitență, se vor pune bazele unei noi alianțe electorale. Semn că viitoarea campanie electorală a început.   

PLAHOTNIUC VREA SĂ IA LOCUL LUI LUPU?

Nu iese fum fără foc. Proverbul vine să ne confirme teoria potrivit căreia informația care are doar o singură sursă poate fi veridică - orice zvon merită a fi luat în considerație, orice bârfă poate să ascundă în ea un grăunte de adevăr. Despre bârfele care circulă pe culoarele mediilor de informare din Moldova s-a mai vorbit. Puțini au fost cei care s-au referit la marii proprietari autohtoni de media și la faptul că în ultima vreme se cunoaște o concentrare de instituții media în mâinile unui singur patron mediatic.

Lipsa datelor despre proprietarii instituţiilor mass-media din Republica Moldova a fost cea care a generat la sfârșitul ultimelor lunii de toamnă două evenimente mediatice care au avut ca temă acest subiect. Asociaţia Presei Independente a organizat o conferinţă de presă dedicată „Transparenţa proprietăţii mass-media: realităţi moldoveneşti versus practici europene”, unde s-a menționat faptul că  legislaţia naţională din domeniul media ar trebui completată. Experții solicitau includerea unor prevederi speciale ce ar asigura transparenţa proprietăţii şi ar limita concentrarea a mai multor instituții media în jurul unui singur proprietar.

 

Petru Macovei, directorul executiv al API, declara că „nu se cunoaşte cine sunt proprietarii televiziunilor, ai multor site-uri informaţionale şi publicaţii periodice din ţară. Lipsa accesului liber la informaţia despre proprietarii instituţiilor mass-media îi privează pe cetăţeni de posibilitatea de a-şi forma o părere cu privire la valoarea ideilor şi a opiniilor transmise de mass-media, astfel, publicul este expus manipulării informaţionale”. Directoarea săptămânalului „Ziarul de Gardă”, Alina Radu, afirma la acel eveniment că „la acest subiectul proprietății media, pe cale oficială nu s-a putut obţine multă informaţie, pe alte căi însă s-a descoperit că unii proprietari de media sunt din Noua Zeelandă, există multe ramificaţii de la o instituţie la alta, de la un proprietar la altul...”. Solicitând informaţii din surse deschise despre proprietarii unor televiziuni, posturi de radio şi ziare din Moldova, precum şi date din surse neoficiale, jurnalişti de investigaţie au aflat că există proprietăţi încrucişate, ascunse în zone off-shore.

Tot la umbrele care sunt proprietare de instituții media s-a oprit și studiul lansat pe 20 noiembrie de Centrul pentru Jurnalism Independent. Concluzia principală a acestuia a fost că legislaţia actuală a Republicii Moldova abordează în mod superficială transparenţei proprietăţii mass-media iar asta duce la necunoaşterea de către consumatori a adevăraţilor proprietari ai instituţiilor mass-media. Chiril Lucinschi, preşedintele Comisiei parlamentare pentru cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, a fost cel mai tranșant și a afirmat că nu trebuie să ne ascundem după deget şi să acuzăm lipsa de transparenţă, «pentru că noi cunoaştem ce şi cui aparţine în ţara asta. Se creează impresia că noi ne aflăm la etapa de a căuta şi nu facem referire la multiplele interviuri şi articole în care proprietarii au recunoscut că sunt proprietari».

Zgomotul presei făcut în jurul proprietarilor instituțiilor mediatice moldovenești a fost explicat de către jurnalistul Ion Bunduchi. «Dacă nu ştim cine sunt proprietarii adevăraţi ai mass-mediei, atunci am putea ca în timp să avem un singur proprietar, care să dicteze politica editorială fără ca privitorul să îşi dea seama de acest lucru. Fiţi de acord că astăzi marea majoritate privesc televizorul şi înghit ceea ce li se dă fără ca să treacă prin sita critică a gândirii lor» a spus cunoscutul ziarist.

Revenind la cuvintele lui Chiril Lucinschi, nu ne mai ascundem după deget și afirmăm că democrații moldoveni au avut un mare noroc atunci când l-au convins pe omul de afaceri Vlad Plahotniuc să facă parte din rândurile lor. Agenția de presă Omega, afirma recent că domnia sa este magnatul media care controlează și deține cele mai multe instituții media din Republica Moldova. Ciudata coincidență a politicilor editoriale observate la posturile de televiziune 2 plus și Prime, este remarcată și la postul de televiziune Publika. Voci care își doresc a își păstra anonimatul afirmă că nevoia imperioasă de a controla cât mai multe instituții media, vice președintele Partidului Democrat, o are din momentul în care a conștientizat că trebuie să preia întreg controlul asupra formațiunii politice din care face parte. 

Lungul proces de acapararea puterii în PDM, și-a avut începutul pe data de 11 mai 2012 când s-a desfășurat Consiliul Naţional Politic al PDM. Atunci s-a lansat ideea reformării partidului,  reformă care a dus la plasarea în funcția de secretar general a domnului Constantin Botnari, un apropiat al domnului Plahotniuc. Reforma internă a PDM a continuat cu organizarea celui de al VII-lea Congres al PDM și numirea în funcție de prim vice președinte a lui Vlad Plahotniuc. După Congres Plahotniuc a declarat că modernizarea imaginii partidului este un obiectiv al reformei PDM: “Vom marca printr-o nouă faţă — nou slogan şi o nouă siglă. «PDM priveşte în viitor», este sloganul Partidului Democrat, iar viitorul începe acum, la acest Congres”. Reforma democraților continuă și va avea ca efect plasarea unei noi fețe în fruntea partidului, cea a domniei sale.