PONTA, COMUNIȘTII ȘI PIAȚA BASARABIEI

Federația Rusă a sistat importurile de fructe și de conserve din Republica Moldova. Potrivit unor estimări pierderile se vor ridica la aproximativ două miliarde de lei. Mult, foarte mult. Guvernul moldovean a alocat suma de 20 de milioane de pentru a compensa pierderile agricultorilor moldoveni. Primul ministru, Iurie Leancă a anunțat că suma alocată nu este suficientă și că alți bani vor mai fi alocați. “Ceea ce am alocat nu este suficient. Domnule minstru de finanțe, nu vă uitați așa rău la mine sunt sigur că vom găsi mai mulți bani. Vom avea întrevederi cu reprezentanții Băncii Modiale și vom vedea cu cât ne pot ei ajuta”, a spus Iurie Leancă. Bună replică, nimic de zis.

Liderul liberal democrat Vlad Filat a spus că, “prin introducerea embargoului la importul fructelor şi conservelor moldoveneşti, Federaţia Rusă a decis să pedepsească cetăţenii Republicii Moldova pentru aspiraţiile lor europene.”  Are dreptate! În afară de motivația politică, o altă explicație pentru aceste acţiuni neprietenoase nu putem găsi. 

Și totuși, putea evita Moldova aceste sancțiuni?  Unii zic că da, păstrarea laboratoarelor de certificare a calității produselor agricole după standardele ruse ar fi putut închide gura lui Onișcenko și a altora ca el. Alții zic că nu și afirmă că Igor Dodon a fost cel care i-a sfătuit pe oficialii ruși să impună embargoul la fructele moldovenești. Existența unor partide care își coordonează faptele cu cele ale autorităţilor de la Moscova și acționează  împotriva propriei ţări, complică și mai mult ecuația politică moldovenească. 

După asumarea responsabilității guvernamentale, opoziția comuniștilor moldoveni are posibilitatea să depună moțiuni de cenzură îndreptate împotriva Cabinetului Leancă. Sunt aproape sigur că nu o vor face! Surse care ocupă funcții înalte în interiorul PCRM mi-au declarat sub acoperirea anonimatului că ar fi un gest politic nedemn. „Moldova are nevoie de unitate națională și solidaritate nu de moțiuni de cenzură care fac jocul dușmanilor”,  a declarat această persoană. 
Tăcuta solidaritate a comuniștilor moldoveni vine din cunoașterea acestui tip de probleme. Factorii de decizie ruși acționează după scenarii vechi. De aici și sprijinul tacit al comuniștilor. În 2006 guvernul susținut de comuniști a trebuit să facă față embargoului rus la fructele moldovenești. Dacă în aceste momente există voci care afirmă că această interdicție a fost făcută de dragul politicianului Igor Dodon, în acea vreme presa moldavă nota că interdicția rusă era aplicată pentru a-l susține pe Valeriu Pasat. 

La Bruxelles, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Dacian Cioloș, a avut deja întâlniri de lucru pe marginea sprijinului acordat de Uniunea Europeană agricultorilor moldoveni. La rândul său, președintele român Traian Băsescu a declarat la plecarea spre reuniunea șefilor de stat din Europa centrală și de Est de la Varșovia, că va ridica în discuție și problema Moldovei. Și premierul român, Victor Ponta, a declarat că România acordă și va acorda Moldovei sprijinul pentru a reuși să depășească situația creată de sancțiunile economice impuse de Federația Rusă. 

Toată lumea vrea să-i ajute pe moldoveni!  Prietenul la nevoie se cunoaște! Dacă Moldova are prieteni în Uniunea Europeană și în România ei ar trebui să găsească modalități concrete pentru a sprijini producătorii  moldoveni de fructe și legume. Dacă premierul Ponta vrea să ajute Moldova cu adevărat de ce nu ar crea la București o piață agricolă cu denumirea generică ”Basarabia” ? Ar fi nu-i așa, un gest mult mai bun decât al celora care scriu pe pereții statului român „Basarabia e România”! Cu siguranță un sfert din totalul de fructe moldovenești care nu mai pleacă spre ruși ar putea să fie vândute acolo deja la toamnă.

Ideea, domnule Ponta e gratis. Luați-o primul. Nu de alta, colegul dumneavoastră din Varșovia s-ar putea să procedeze la fel! 

NU MOR CAII CÂND VOR CÂINII

Mare-i.. politica moldovenească! Ca la noi – la nimeni! Trei știri vin să îmi trezească sațietatea față de aleșii poporului. 

Prima, ține de faptul că Federația Rusă a sistat importurile de fructe și de conserve din Republica Moldova. A doua ne-a spus că premierul Iurie Leancă a anunțat că Guvernul moldovean își asumă responsabilitatea pentru a adopta un șir de legi referitoare la majorarea salariilor și pensiilor dar și care activitatea din sistemul judiciar. Cea de a treia ne spunea că deputații din Coaliția Pro-Europeană pentru că nu au avut numărul suficient de voturi nu au putut adopta mai multe legi.

De fapt, ultima informație este cea care le explică pe celelalte. Deputații din Parlamentul moldovean nu au reușit să voteze o serie de proiecte importante venite de la Guvern, de asta Cabinetul de Miniștri s-a văzut pus în situația de a căuta o posibilitate pentru a adopta aceste documente, fără participarea deputaților.  Adică prin asumarea responsabilității politice.  Premierul Leancă a făcut acest anunț după o consultare cu speakerul Parlamentului, Igor Corman. Domnul Leancă a precizat că gestul la care a recurs Guvernul nu trebuie tratat ca „ ruperea alianței de guvernământ”. „Este o decizie consensuală. Am discutat și cu domnul Corman, și cu colegii de coaliție. Este o decizie corectă din punct de vedere legal, dar și al așteptărilor oamenilor”, a spus Iurie Leancă.  Președintele Parlamentului moldovean și-a susținut colegul și a spus că "în aceste circumstanţe, am ajuns la concluzia că unica soluţie legală este asumarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului".

Se impune o întrebare. Care au fost acele împrejurări care au făcut ca pentru prima dată în istoria contemporană a statului moldovean Cabinetul de Miniștrii să își asume responsabilitatea politică pentru nouă legi? Aceste nouă legi pot provoca nouă moţiuni de cenzură împotriva Guvernului. De ce deputații care fac parte din Coaliția Pro-Europeană nu au votat proiectele de lege venite de la Guvern?

Răspunsul este cât se poate de simplu. Pentru că e vară și domniile lor, aleșii noștrii, au obosit și vor în vacanță. Așa a sunat explicația venită de la liderul liberal reformatorilor moldoveni, Ion Hadârcă. Domnia sa a spus că, de două zile deputații discută această situație. „ Închiderea sesiunii parlamentare era planificată pentru data de 18 iulie, de asta mulți imediat după această dată deputații și-au preconizat plecarea în vacanță. Pentru a nu mai miza pe vot și a scăpa de această situație de nervozitate, am propus Guvernului să-și asume responsabilitatea pentru aceste proiecte de legi”, a conchis Ion Hadârcă.

Curajul politic al Guvernului, este umbrit de graba cu care aleșii poporului pleacă la mare. 

Mă așteptam ca în fața măsurilor punitive luate de Federația Rusă împotriva Moldovei deputații din comisia parlamentară pentru economie să discute despre posibilele măsuri de protecție pe care statul moldovean să le acorde producătorilor moldoveni de mere. Mă așteptam ca în fața acestei lovituri primite de agricultura moldavă, deputații din comisia parlamentară pentru agricultură să se reunească de urgență într-o ședință la care să se discute măsurile necesare pentru asigurarea subvențiilor de stat pentru agricultorii care au parte de o povară financiară grea. 

Dar, Coaliția parlamentară a plecat în vacanță. Domnul Leancă a rămas singur. Nu chiar de tot. În spatele său, stă o nevăzută echipă de oameni care știu și au capacități să facă față tuturor acestor greutăți. Vorba veche - nu mor caii când vor câinii!

TERTIUM NON DATUR

Un avion Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines a fost doborat cu o racheta sol-aer în estul Ucrainei. La bordul acestuia se aflau 298 de pasageri care plecau din Amsterdam spre Kuala Lumpur. Toți au murit.
Avionul, zbura la o altitudine de aproximativ 10.000 de metri în momentul în care asupra lui au fost trase una sau mai multe rachete sol-aer. Aparatul de zbor s-a prăbușit în apropierea orașului Donețk, explodând cu puțin timp înaintea impactului cu solul.

Pentru că a cazut într-o zonă controlată de rebelii proruși, care neagă doborarea acestui avion, prima grijă a acestora după ce au ajuns la locul tragediei a fost să recupereze cutia neagră și să o expedieze rapid în Federația Rusă.
De doborârea avionului de pasageri se acuză reciproc atât rebelii, cât și oficialii ucraineni și cei ruși. Trebuie de precizat faptul că, imediat după tragedie, un lider al rebelilor din estul Ucrainei și-a asumat doborarea cursei de pasageri, crezând că este vorba despre un avion al armatei din Ucraina. Dupa ce s-a aflat că este o cursa de linie internatională, acesta și-a sters mesajele.

În timp ce în zona prăbușirii avionului situația este din ce în ce mai tensionată, pe internet circulă două teorii ale conspirației cu privire la autorii atacului și motivul acestora. Prima, lansată de către canalul de televiziune Russia Today vehiculează idea că președintele american ar fi ordonat asasinarea lui Putin. Jurnaliștii ruși au dat de înțeles că doborârea cursei de pasageri a fost o eroare și că de fapt ținta ar fi fost avionul în care se afla șeful statului rus.

Cea de a doua teorie a fost lansată de maestrul jurnalisticii românești, Ion Cristoiu. Potrivit domniei sale, catastrofa aviatică din Ucraina acoperă din punct de vedere mediatic ofensiva israeliană din Gaza. „Avem de-a face cu un fenomen interesant: o tragedie înăbuşă mediatic o ofensivă terestră care de regulă sfârşea prin a fi condamnată de opinia publică internaţională”, spune Ion Cristoiu.

Dacă analizăm întrega situație prin intermediul principiului  „qui prodest” observăm că:
- atacul nu le era de mare folos rebelilor pro ruși. Prin urmare, e posibil ca separatiștii ruși să fi doborât avionul din greșeală.
- tragedia este utilă Ucrainei, ea ar putea justifica o posibilă intrarea a trupelor NATO în Ucraina. 

Asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand în Sarajevo, ori atacul terorist din 11 septembrie 2001 sunt evenimente care au stat la baza declanșării unui război mondial ori a unei crize mondiale majore. Se pare că tragedia de la Donețk are multe puncte în comun cu tipul de evenimente care au schimbat cursul istoriei.

Dacă Putin dorește să evite un posibil război cu NATO atunci va trebui să-i lase baltă pe separatiștii pro-ruși din Ucraina. Tertium non datur.
Doar că, în aceste momente 85% din populaţia Federației Ruse susțin acțiunile domnului Putin. Cercetările sociologice au arătat că, în cazul începerii unui război în Ucraina, ratingul său va creşte până la 90%.