PONTA, COMUNIȘTII ȘI PIAȚA BASARABIEI

Federația Rusă a sistat importurile de fructe și de conserve din Republica Moldova. Potrivit unor estimări pierderile se vor ridica la aproximativ două miliarde de lei. Mult, foarte mult. Guvernul moldovean a alocat suma de 20 de milioane de pentru a compensa pierderile agricultorilor moldoveni. Primul ministru, Iurie Leancă a anunțat că suma alocată nu este suficientă și că alți bani vor mai fi alocați. “Ceea ce am alocat nu este suficient. Domnule minstru de finanțe, nu vă uitați așa rău la mine sunt sigur că vom găsi mai mulți bani. Vom avea întrevederi cu reprezentanții Băncii Modiale și vom vedea cu cât ne pot ei ajuta”, a spus Iurie Leancă. Bună replică, nimic de zis.

Liderul liberal democrat Vlad Filat a spus că, “prin introducerea embargoului la importul fructelor şi conservelor moldoveneşti, Federaţia Rusă a decis să pedepsească cetăţenii Republicii Moldova pentru aspiraţiile lor europene.”  Are dreptate! În afară de motivația politică, o altă explicație pentru aceste acţiuni neprietenoase nu putem găsi. 

Și totuși, putea evita Moldova aceste sancțiuni?  Unii zic că da, păstrarea laboratoarelor de certificare a calității produselor agricole după standardele ruse ar fi putut închide gura lui Onișcenko și a altora ca el. Alții zic că nu și afirmă că Igor Dodon a fost cel care i-a sfătuit pe oficialii ruși să impună embargoul la fructele moldovenești. Existența unor partide care își coordonează faptele cu cele ale autorităţilor de la Moscova și acționează  împotriva propriei ţări, complică și mai mult ecuația politică moldovenească. 

După asumarea responsabilității guvernamentale, opoziția comuniștilor moldoveni are posibilitatea să depună moțiuni de cenzură îndreptate împotriva Cabinetului Leancă. Sunt aproape sigur că nu o vor face! Surse care ocupă funcții înalte în interiorul PCRM mi-au declarat sub acoperirea anonimatului că ar fi un gest politic nedemn. „Moldova are nevoie de unitate națională și solidaritate nu de moțiuni de cenzură care fac jocul dușmanilor”,  a declarat această persoană. 
Tăcuta solidaritate a comuniștilor moldoveni vine din cunoașterea acestui tip de probleme. Factorii de decizie ruși acționează după scenarii vechi. De aici și sprijinul tacit al comuniștilor. În 2006 guvernul susținut de comuniști a trebuit să facă față embargoului rus la fructele moldovenești. Dacă în aceste momente există voci care afirmă că această interdicție a fost făcută de dragul politicianului Igor Dodon, în acea vreme presa moldavă nota că interdicția rusă era aplicată pentru a-l susține pe Valeriu Pasat. 

La Bruxelles, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Dacian Cioloș, a avut deja întâlniri de lucru pe marginea sprijinului acordat de Uniunea Europeană agricultorilor moldoveni. La rândul său, președintele român Traian Băsescu a declarat la plecarea spre reuniunea șefilor de stat din Europa centrală și de Est de la Varșovia, că va ridica în discuție și problema Moldovei. Și premierul român, Victor Ponta, a declarat că România acordă și va acorda Moldovei sprijinul pentru a reuși să depășească situația creată de sancțiunile economice impuse de Federația Rusă. 

Toată lumea vrea să-i ajute pe moldoveni!  Prietenul la nevoie se cunoaște! Dacă Moldova are prieteni în Uniunea Europeană și în România ei ar trebui să găsească modalități concrete pentru a sprijini producătorii  moldoveni de fructe și legume. Dacă premierul Ponta vrea să ajute Moldova cu adevărat de ce nu ar crea la București o piață agricolă cu denumirea generică ”Basarabia” ? Ar fi nu-i așa, un gest mult mai bun decât al celora care scriu pe pereții statului român „Basarabia e România”! Cu siguranță un sfert din totalul de fructe moldovenești care nu mai pleacă spre ruși ar putea să fie vândute acolo deja la toamnă.

Ideea, domnule Ponta e gratis. Luați-o primul. Nu de alta, colegul dumneavoastră din Varșovia s-ar putea să procedeze la fel! 

RUSIA ȘI CONDUCTA LUI FILAT ȘI UNGUREANU

Fotografia de mai sus este făcută pe șantierul în care se construiește conducta de interconectare a rețelelor de gaz dintre România și Republica Moldova. Pe partea română, lucrările au demarat! 

Gândul că cele două state românești ar trebui să fie interconectate energetic, a apărut în cadrul primei ședințe comune de guvern, care a avut loc, în martie 2012, la Iași. Atunci, premierii Vlad Filat și Mihai Răzvan Ungureanu au semnat Parteneriatul strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. De asemenea, tot atunci s-a convenit adupra unor proiecte transfrontaliere comune ce țin de domeniile transporturilor şi al energiei și a fost discutat sprijinul pe care România îl va acorda pentru apropierea R. Moldova de Uniunea Europeană. Principalul proiect de pe ordinea de zi al ședinței comune de guvern a ținut de interconectarea pe gaz natural dintre Iaşi – Ungheni și proiectul liniei electrice Fâlciu – Goteşti.

La mai bine de un an distanță de eveniment, am putut vorbi de prezența la Chișinău a premierului român Victor Ponta care a sărbătorit pe 27 august 2013,  Ziua Independenței Republicii Moldova și a inaugurat, împreună cu premierul moldovean, Iurie Leancă și comisarul european pentru energie, Gunther Oettinger, începutul construcției gazoductului Iași - Ungheni.

Începerea lucrărilor la gazoduct reprezintă punerea în practică a declarației moldo – române privind cooperarea în domeniul securității energetice. Consilierul președintelui Băsescu, Iulian Chifu, nota cu acest prilej că, prin acest gazoduct, dacă are rezervele şi capacitatea de export, statul român are şansa de a prelua o parte importantă din piaţa energetică a Republicii Moldova şi a Ucrainei. 

Pe de altă parte, premierul român Victor Ponta, mai realist, a  afirmat că în urma explorărilor de gaze naturale din Marea Neagra și a explorării gazelor de șist, statul român va avea o producție care să asigure necesitatea de consum a României și Republicii Moldova. 

Începerea lucrărilor de constucție la gazoductul Iași-Ungheni este un semnal pe care Palatul Victoria îl transmite Cotroceniului, proiectele destinate Republicii Moldova se plasează dincolo de competiția politică internă și vor avea continuitate! 

Referindu-se la protestele antiamericane și împotriva exploatării gazelor de șist care au avut loc săptămâna trecută la Pungești, județul Vaslui, Traian Băsescu spunea : “Federația Rusă are interese ca România să nu își exploateze resursele energetice.”

Președintele român are dreptate, miza acestor proteste ține de resursele energetice. Aplicată și în România, tehnologia fracturării hidraulice și exploatarea gazelor de șist, poate aduce bunăstare atât pentru cei din Vaslui, dar și pentru basarabeni. Încercarea opririi exploatării și izgonirea americanilor de la Chevron face parte dintr-un scenariu pe care rușii l-au aplicat în Bulgaria. Apariția unui nou jucător pe piața europeană a gazului, nu numai că va aduce bunăstare statului român dar va da independență energetică Republicii Moldova. 

Repet, interconectarea rețelelor de gaz ale României și Republicii Moldova, adevărata declarație de “independență energetică a Chișinăului”, a fost gândită de Vlad Filat și Mihai Răzvan Ungureanu, primii care au avut puterea și dorința de a organiza prima ședință comună a Guvernelor României și Republicii Moldova. Pentru îndrăzneala domniilor lor, care a spart gheața neîncrederii, dar și pentru pragmaticile viziuni politico-economice cu care fostul sef al celui mai protejat serviciu secret românesc l-a convins pe colegul său de la Chișinău, cei doi, au avut de plătit - ambii au devenit între timp, ex-prim miniștri. Semn că cineva interesat, care știe bine că unde-s doi, puterea crește, cu mîna unora de la București, a luat măsurile de rigoare!