CE VREA PLAHOTNIUC ?

Liderii alianței aflate la guvernare, păstrează de vreo două zile tăcerea - e un semn bun. Mult zgomot fac comentatorii politici, ziariștii și bloggerii. Spațiul virtual este divizat – unii cer demisia lui Vlad Filat, alții încearcă să convingă că demisia guvernul deschide ușa alegerilor  anticipate.

Ambasadorul României la Chișinău,  Marius Lazurca, sugera că tensiunea și divizarea de pe scena politică moldavă este amplificată și de presă: ”Aș semnala un pericol care ține de felul în care situația de astăzi din Republica Moldova, e tratată de media. Există pericolul să uităm și să neglijăm realizări frumoase ale Republicii Moldova și să vorbim de criză, tensiune, neînțelegeri. E păcat. Rezultatele guvernării AIE sunt foarte bune”.

Unii dintre comentatori folosesc imperativul și cer demisia guvernului. Pentru demiterea acestuia sunt necesare 51 de voturi.  Într-o încercare de ghicire a viitoarei aritmetici parlamentare, ca să iasă la număr, voturile sunt ușor trase de păr. “Un calcul matematic simplu, ne arată că în favoarea moțiunii ar putea vota , PCRM – 34 de mandate, PD -15 mandate, grupul Dodon-4 mandate, 2 deputați din grupul Mișin, Godea si Sîrbu, în total 57 de voturi pentru demisia Guvernului Filat. Iar daca se va proceda la vot secret, s-ar putea ca pro demisie sa voteze si unii deputați din PL si chiar PLDM”, notează un prolific observator al vieții politice moldave. 

Nu se știe precis dacă cele 51 de voturi, necesare pentru demiterea guvernului vor fi găsite. Trase din condei, textele care cer demisia benevolă a primului ministru au rolul de a pune sub presiune psihologică una din părțile aflate în negocieri. Unele dintre producțiile literare ale condeierilor marelui mogul, purtând în ele pecetea unor stări afective adânc ascunse în subconștient, odată ieșite la iveală, vin să încrânceneze. Tactica e veche, antică și de demult!  

Negocierile au loc pe multiple paliere. În timp ce Mihai Ghimpu s-a dus la Strasbourg pentru a se întâlni cu secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, unde va discuta despre criza din AIE, la Chișinău a venit Gunther Krichbaum, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din cadrul Bundestagului Republicii Federale Germania. Potrivit unui comunicat de presă al Parlamentului, pe 4 martie, deputatul german va avea o întrevedere cu Marian Lupu, preşedintele Parlamentului, unde va discuta tot despre confruntarea politică moldovenească. Că doar n-or discuta despre câte kilograme de semințe de floarea soarelui au ieșit în toamnă la hectarul de pământ!  

Între timp, în jurul Republicii Moldova  – vesel și frumos. 

Protestele continuă în Bulgaria: în Sofia s-a constituit un comitet care are viziuni revoluţionare. Au blocat centrul Sofiei, au făcut o tabără de protest permanentă în faţa administraţiei prezidenţiale. Ce vor: convocarea unei fel de adunări constituante, modificarea codului electoral, o lege care să asigure participarea 50% a cetăţenilor în administraţia publică, naţionalizarea producătorilor de energie.

Viktor Ianukovici a fost chemat la covor, în Piața Roșie la Kremlin. După ce ucrainenii au anunţat că vor începe să exploateze gaze de şist în parteneriat cu Shell, Gazprom au prezentat scurt o factură de 5 miliarde euro. Ucraina are semnat cu Gazprom-ul un contract dificil: ucrainenii se obligă să cumpere o anumită cantitate de gaze pe care sunt obligaţi să le plătească chiar dacă nu le consumă. În 2012 au consumat mai puţin, diferenţa e de 5 miliarde euro, iar acum ruşii vor banii.

Bucureștiul este amenințat de Germania că va bloca aderarea la Schengen. Ministrul de Interne al Germaniei, Hans-Peter Friedrich, a declarat pentru publicația “Der Spiegel” că Germania "va folosi dreptul de veto" pentru a preveni o aderare imediată a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen.

Furtuna politică din jurul Moldovei confirmă odată în plus ceea ce declara Hillary Clinton despre începuturile unor proces de recâștigare a zonelor de influență de către Federația Rusă. 

La comanda lui Plahotniuc, unii comentatorii politici cer ca Vlad Filat să își depună mandatul de premier. Să însemne acest lucru că domnul Marian Lupu își va depune mandatul de deputat? Insistența cu care se vorbește despre demisia lui Filat chiar în ajunul ultimei runde de negocieri pe marginea Acordurilor de asociere și liber schimb, vine să confirme faptul că, Plahotniuc ori își dorește ratarea de către Republica Moldova a acestei șanse istorice, ori își dorește revenirea la putere a comuniștilor moldoveni.

Demiterea guvernului Filat i-ar veni ca o mănușă opoziției comuniste. Deputatul Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, Oleg Reidman, a declarat că dacă, eventual, vor fi organizate alegeri parlamentare anticipate, PCRM va deține majoritatea în viitorul Legislativ. Opinia este împărtășită și de către alți fruntași ai opoziției parlamentare. Reidman a declarat la un post de televiziune că actualul Guvern trebuie demis cât mai repede și anunțate alegeri anticipate pentru a se putea forma un nou Executiv. 

Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte ori o pace modestă dar sănătoasă. Negocierile, pe diverse paliere continuă.

Ce doriți cu adevărat, domnule deputat Plahotniuc?

 FOTO - Eduard Bîzgu

TURNESOLUL LUI DUNGACIU

Dan Dungaciu afirmă că blocul militar nord atlantic ar trebui să fie implicat în negocierile pentru soluționarea conflictului transnistrean. Afirmația a fost făcută în cadrul unui interviu pe care fostul consilier al președintelui interimar al Republicii Moldova, liberalul Mihai Ghimpu, l-a acordat publicației chișinăuiene Timpul. 

Dungaciu consideră că principalul motiv pentru care autoritățile ruse ar accepta implicarea NATO în procesul 5+2 ar ține de credința Moscovei că „formatul de Consiliu Rusia-NATO ar trebui aprofundat și extins în favoarea ei. Rusia a mai făcut tentative de regândire a arhitectonicii globale de securitate, a tot vrut „comunităţi de securitate”, celebrul „Helsinki II” al președintelui Medvedev, care să depăşească vechile aranjamente de genul NATO sau OSCE”.

Potrivit distinsului profesor, în acest moment ar exista două scenarii de atragere a Federației Ruse în procesul de reglementare al diferendului transnistrean, reglementare care ar da câștig de cauză Republicii Moldova.” În primul scenariu de cooptare a Rusiei s-ar muta frontiera economică europeană în Rusia, adică Germania s-ar implica economic masiv în modernizarea Rusiei… Al doilea scenariu ar fi invers: venirea Rusiei în Europa, nu doar pe conducte, unde Rusia are tot mai multe probleme, ci la masa marilor decizii strategice. Acolo vrea Rusia.” 

Potrivit raționamentelor domniei sale în aceste cazuri “Rusia ar ceda în Transnistria”. Nimic mai fals.

Decretul liderului regiunii transnistrean Evghenii Șevciuk referitor la direcțiile principale ale politicii externe ale regiunii vin să pună în prim plan relațiile cu Federația Rusă, cu Ucraina și pe locul trei, relațiile cu Republica Moldova. Procesul de negocieri cu autoritățile chișinăuiene este calificat ca fiind  „cea de a doua prioritate a politicii externe”.

În noul concept al politicii externe a Transnistriei se declară „inviolabilitatea formatului existent de menţinere a păcii” și este menținut faptul că acesta se va „conserva până va deveni o soluţie politică cuprinzătoare şi durabilă a conflictului dintre Republica Moldova şi Transnistria”. Deci nici pomeneală de o schimbare a formatului de negocieri ori despre o eventuală implicare a NATO în formatul 5+2. 

Jurnalistul Roman Konopliov  nota într-un material apărut pe portalul on line Dniestr (http://dniester.ru/node/7679) că în regiunea transnistreană s-a instaurat o adevărată dictatură și că puterea absolută deținută de Șevciuk  nu cunoaște limite și este îndreptată chiar și împotriva cetățenilor Federației Ruse.  

Modificarea formatului de negocieri, propusă de domnul Dungaciu ar avea efectul gazului lampant turnat pe focul delicatelor relații existente între Chișinău și Tiraspol.  Prin intermediul mecanismelor de implementare ale IPAP NATO – Moldova  dar și prin participarea statului moldav la măsurile întreprinse de OSCE pentru întărirea securității, experții militari NATO cunosc foarte bine realitățile din zonă. O implicare a acestora în procesul de reglementare ar fi însă refuzată categoric de partea transnistreană, dar și de alte părți care nu își doresc o schimbare a formatului de negocieri.  

Teoretic, propunerea venită din partea mentorului liberal care  și-a împărțit biroul cu actualul șef al securității moldovenești,  ar putea fi acceptată. Venite din mediul academic și al comunităților  de experți, reacțiile la aceasta ar avea efectul unei hârtii de turnesol. Să presupunem oare că recomandarea oferită de domnia sa a fost una modelată în comunitatea sistemului inteligent moldav? Ori mai degrabă este vorba doar de invidia liberalilor moldoveni față de micile succese înregistrate de Carpov? 

Fireasca dorință a liberalilor de a fi implicați mai activ în procesul de negocieri i-au făcut să dea cu stângul în dreptul iar după dezghețul dat de întâlnirile tete-a-tete dintre Filat și Șevciuk, să ajungem în situația în care la Dublin, subiecte relativ simple, referitoare la deschiderea circulaţiei pe Podul Gura-Bâcului ori situația şcolilor cu predare în limba română din stânga Nistrului, să fie amânate pentru anul viitor. 

Implicarea blocului militar nord atlantic în procesul de negocieri ar schimba totalmente politica pașilor mici aplicată în prezent de echipa condusă de Eugen Carpov și ar scoate din ecuație ambiția liberal democraților moldoveni de a fi pionierii reconfigurării pozitive a spectrului politic de pe cele două maluri ale Nistrului. 

Turnesolul este substanță vegetală extrasă dintr-o specie de licheni care odată impregnat pe o hârtie are proprietatea de a-i schimba culoarea în roșu sub acțiunea acizilor și în albastru sub acțiunea bazelor.   

Distinsul profesor ce-o fi, acid ori bază?