LEANCĂ CONTINUĂ CE A ÎNCEPUT FILAT

Moldova a semnat vinerea trecută un document de asociere la Uniunea Europeană. Cu acest prilej, premierul moldovean Iurie Leancă, a ținut un discurs în care a subliniat că integrarea europeană va face Moldova mai puternică și că în acest mod, ea se va întoarce acasă, în Europa.

Discursul domnului Leancă a fost unul memorabil – domnia sa l-a rostit în trei limbi: în franceză, și în această limbă domnia sa a subliniat că data semnării devine pentru moldoveni o zi istorică, în română, și cu această ocazie Leancă a sublinat că limba română este și limba vorbită în Republica Moldova și la final în limba engleză.

Comentând declarațiile făcute de primul ministru moldovean, președintele României, Traian Băsescu a declarat că a rămas impresionat.  "Premierul Leancă și-a ținut jumatate de discurs în franceză și apoi a anunțat că va folosi limba oficială a țarii lui și una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene și a vorbit în limba română, gestul, pentru mine, a fost unul extrem de important", a afirmat Traian Basescu.

E firesc să fie așa. Domnul Leancă, care, în luna decembrie a anului trecut, a fost criticat de consilierii de la Cotroceni ai domnului Băsescu, a demonstrat că, deși Moldova are propriul proiect de țară – integrarea în anul 2020 în Uniunea Europeană, prețuiește ajutorul domnului Băsescu pentru statul moldovean. Domnul Leancă  continuă în acest fel bunele relații pe care le are la Cotroceni președintele liberal-democraților moldoveni, Vlad Filat. Amintim că ultimile întâlniri dintre Băsescu și Filat au durat mai mult de două ore și au fost de mare ajutor pentru politicile elaborate de liderul PLDM.

Leancă a spus că, prin semnarea acestui document de asociere Moldova se întoarce acasă, în Europa. O întoarcere care are loc prin continuarea cursului pe care statul moldovean l-a luat odată cu instalarea, în anul 2010, a lui Vlad Filat în fruntea Cabinetului de Miniștri. Filat a fost cel care a știut , și a reușit, să stabilească excelente relații cu cel care timp de mai multe decenii a fost artizanul din umbră al politicilor europene – fostul lider al Partidului Popular European, Wilfried Martens, omul care a a avut puterea să convingă Consiliul European de necesitatea apropierii Moldovei de Uniunea Europeană.  

"Ziua de azi este istorică! Dar, în scrutinul parlamentar din toamnă va trebui să confirmăm că, într-adevar, am ales viitorul și că ne-am rupt de trecut! Va fi un vot determinant, care va cimenta cursul european al țării și perspectiva de aderare la Uniunea Europeană”, a subliniat Leancă la Burxelles. Atenția acordată de domnul Leancă viitoarelor alegeri parlamentare din Republica Moldova vine să ne sublinieze cât de volatilă este situația politică din spațiul dintre Prut și Nistru. Dacă forțele politice pro-europene de la Chișinău nu vor avea în luna noiembrie susținerea cetățenilor, perspectiva europeană a Moldovei va dispare cât ai zice pește.

Sunt date suficiente pentru a afirma că sprijinul european pentru Moldova, va continua. Liderii europeni de state și guverne l-au propus pe Jean-Claude Juncker ca șef al Comisiei Europene. După alegerile europarlamentare din luna mai, summit-ul de la Bruxelles a luat primele decizii privind viitorul Uniunii și a pus în fruntea sa un membru al Partidului Popular European. Juncker va primi votul Parlamentului European pe 16 iulie, când va prelua și mandatul. Politica  de deschidere pentru Moldova, merge mai departe.

Întors la Chișinău domnul Leancă a subliniat că principalele obiective ale Acordului sunt legate de separarea reală a puterii, de crearea unei justiții care judecă după lege și nu după alte interese, de instituții care să combată mult mai eficient corupția,  și de apariția unei economii cu adevărat de piață. Dacă asistența economică a Uniunii Europene destinată Chișinăului ar fi condiționată de progresele obținute la aceste capitole, reformele s-ar face mai repede. Așa că, domnului Leancă i-a mai rămas să înfăptuiască un fleac – împreună cu miniștrii din subordine să facă posibilă apariția în Moldova a unor instituții cu adevărat funcționale. O nimica toată ori un efort comun?

ȘTANSKI, PROPAGANDA RUSĂ ȘI OSCE-UL MOLDOVEAN

Directorul Institutului Rus de Cercetări Strategice, Leonid Reșetnicov, spune că recunoașterea independenței  regiunii transnistrene este o chestiune inevitabilă. Afirmația a fost făcută pe 12 martie în cadrul unei mese rotunde organizată la Tiraspol, unde a participat șeful administrației transnistrene, Evgheni Șevciuk  și reprezentantul regiunii separatiste la negocierile privind reglementarea conflictului de pe Nistru, Nina Ștanski. “Dacă la  referendumul din Crimeea, majoritatea va vota pentru reunirea cu Federația Rusă, atunci recunoașterea independenței Republicii Moldovenești Nistrene va deveni o chestiune de timp”, a spus Reșetnikov. 

Declarația lui Reșetnikov vine la câteva zile după apariția unui comentariu pe site-ul Ministerului de Externe al Federației Ruse care sugera că diplomația rusă și-ar dori ca partea moldavă să abroge Legea cu privire la principiile de reglementare a conflictului transnistrean, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova în anul 2005. Legea stabilește înființarea în regiunea transnistreană a unei unități teritorial-administrative autonome după modelul gagauz, parte inalienabilă a Republicii Moldova.

Puțin probabil ca legea votată de o sută din cei 101 deputați ai Parlamentului de La Chișinău să fie ajustată. Dar e clar că această nedorită efervescență apărută în jurul regiunii secesioniste moldovenești este o consecință a escaladării conflictului ruso-ucrainean. Serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, lansa cu cîteva zile în urmă un comunicat potrivit căruia, în regiunea transnistreană se constituie detașamente pro-ruse de combatanți pentru a fi trimiși în Odesa. 

La rândul său liderul Mișcării Populară Antimafie, Sergiu Mocanu, lansa pe 11 martie, spre atenția mijloacelor de informare în masă și a misiunilor străine acreditate la Chișinău , un comunicat de presă potrivit căruia sute de militari ruși au sosit la Tiraspol tranzitând teritoriul Republicii Moldova via Aeroportul Internațional Chișinău. 

Declarațiile domnului Mocanu au fost infirmate hotărât de reprezentanții Poliției de Frontieră. La rândul lor, reprezentanții administației separtiste, au scris pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe al autoproclamatei RMN că, „informația apărută la Kiev nu corespunde realității” și i-au propus ambasadorului Ucrainei la Chișinău să se deplaseze la Tiraspol pentru a vedea că așa ceva nu se întâmplă.

Dar, vorba proverbului, nu iese foc fără fum. Oficialii tiraspoleni sunt beneficiarii direcți ai discursurilor oficialilor ruşi care susţin proiectul secesionist, și ai asistenţei economice şi informaţionale din Federația Rusă. Dependentă din punct de vedere comercial de regiunea Odesa, care a rămas loială noului regim instalat la Kiev, pe de altă parte subordonată interesului rus, conducerea separatistă poate fi împinsă discret în situația în care ar juca un rol mai activ în planurile stategice ruse, în rândul experților militari există deja temerea că regimul separatist ar putea deveni furnizor al armamentului depus în depozitele de la Colbasna către forțele pro-ruse din regiune.

În același timp, declarațiile doamnei Ștanski de săptămâna trecută - "sperăm ca situația din Ucraina să se stabilizeze", ne spun că teama oficialilor separatiști față de "tensionarea situației", ar putea fi veridică. În condițiile în care o treime din locuitorii regiunii transnistrene sunt de etnie uraineană, iar peste 100 de mii dintre ei sunt posesori ai pașapoartelor ucrainene, dăm carte blanche, gândim că maioul ucrainean este mai aproape decât rubașka rusească și afirmăm că temerile au o firească motivație. 
Editorialistul moldovean Petru Bogatu nota că lansarea la Tiraspol a centrului condus de Leonid Reșetnikov, „pare a fi o continuare a liniei anunțate de ambasadorul rus la Chișinău care a spus că Federația Rusă va acorda o atenție mai mare regiunilor separatiste moldovenești și ne face să credem că este o făcătură a serviciilor speciale rusești care se înscrie în lanțul de presiuni și șantaj din partea Federației Ruse asupra Republicii Moldova.” Și asupra separatiștilor transnistreni adaog eu. 

Premierul moldovean Iurie Leancă își exprima luni, 10 martie, speranța că, pe fundalul crizei din Ucraina, liderii de la Tiraspol vor da dovadă de spirit de răspundere și vor păstra calmul regiunii lor. Cred că spusele domniei sale au fost auzite și la Tiraspol. De asta, anunțata deschidere a administrației separatiste pentru opinia publică, pentru reprezentanții misiunilor diplomatice și pentru reprezentanții mass-media, merită să fie luată în serios. Încrederea și transparența arătată de secesioniști poate fi testată. În cazul în care ea este temeinică, atât echipa condusă de domnul Eugen Carpov, cât și reprezentanții misiunii OSCE la Chișinău trebuie să-i ajute pe transnistreni  în dispoziția lor de a păstra a o relativă neutralitate. Altfel, butoiul cu pulbere transnistrean poate arunca în aer nu numai regiunea Odesa, ci întreaga regiune.

CHIȘINĂUL A GĂSIT AC DE COJOCUL TRANSNISTREAN?

Cu două zile înainte de începerea şedinţelor Legislativului moldovenesc, Coaliţia de guvernare a decis să se întrunească. La reuniunea comună, lângă deputații și miniștrii din arcul guvernamental, au participat şi liderii partidelor aflate la guvernare. Întîlnirea a avut loc după întrevederea de luni, 23 septembrie, a premierului moldovean, Iurie Leancă, cu liderul regiunii transnistrene, Evghenii Șevciuk. 

Presa a aflat că, deținătorii puterii au discutat despre amplasarea punctelor de control migraţional la frontiera administrativă a statului moldovean. La sfârşitul sesiunii parlamentare de primăvară, proiectul privind instalarea celor şase puncte de control a migraţiei de-a lungul râului Nistru, a stârnit în Parlamentul moldav discuţii aprinse, atunci documentul a fost criticat atât de opoziția comuniştilor moldoveni, cât şi de administraţia de la Tiraspol. Coaliția parlamentară majoritară a amânat discuția sensibilului document pentru sesiunea de toamnă – iarnă. Adică acum.

O întîlnire cu un rezultat temperat
 
Rendez-vous-ul premierului Leancă cu Șevciuk, de lungă durată, a fost unul care inspirat un optimism temperat. Chiar dacă, fără o agendă bine stabilită, discuțiile au durat mai bine de două ore, nu s-a reușit, așa cum era firesc, găsirea unui generos compromis. Chestie explicabilă. Metaforic, Dimitrii Rogozin, afirma la Chișinău că, în cazul semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, la curbe, vagonul transnistrean ar putea fi pierdut. Iată de ce, tranşantele afirmații ale lui Șevciuk prin care îl atenționa pe premierul moldovean că, „dacă autorităţile de la Chişinău vor semna Acordul, relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol vor avea de suferit”, nu mai au nevoie de justificare.

Liderul transnistrean, chiar dacă nu a susținut propunerea lui Leancă de a se apropia împreună cu Moldova de Uniunea Europeană, a spus că, deocamdată,  este necesar de urmat tactica „pașilor mici” și de soluționat problemele de ordin economic și social.


Secretul mecanismului european

Înaintea Adunării generale a Coaliției de guvernământ, câţiva membri ai Comitetului parlamentar privind reglementarea transnistreană au avut o întrevedere cu şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola. În cadrul întâlnirii, deputaţii moldoveni au discutat cu oficialul european despre mecanismul de verificare care va fi instalat pe Nistru. Pirkka Tapiola i-a îndemnat să ia o decizie corectă, acceptată de toate partidele parlamentare, și care, pe viitor, să nu afecteze  reglementarea conflictului transnistrean. 

Mecanismul de control al migraţiei cetăţenilor străini care intră în Republica Moldova a fost identificat. Acceptat şi de către oficialii Uniunii Europeane, el este deocamdată, ținut în secret. Va instala Republica Moldova o frontieră pe Nistru așa cum susțin comuniștii moldoveni?


Ad calendas graecas

Reglementarea diferendului transnistrean a ridicat reprezentanților puterii de la Chișinău mari probleme – ei sunt puși în situația de a edifica statul și națiunea prin găsirea unui compromis care, posibil, i-ar opri din drumul lor european ori sunt puși să se gândească la un eventual scenariu de separare de regiunea secesionistă. Ambele situații pun puterea de la Chișinău în fața unor decizii istorice. 

Noul reprezentant al delegației UE la Chișinău, afirma că oficialii moldoveni ”nu trebuie să devină  ostatecii a două poziții fixe, a două status-quo-uri”. Domnia sa spunea că ambele părți ar trebui să lucreze construind punți și lucruri pe care să le aibă în comun și îi îndeamna pe moldoveni la răbdare. 

Am impresia că oficialul european i-a sfătuit pe reprezentanții puterii de la Chișinău să aleagă cea de a treia cale – una profund moldovenească. Presupun că la Adunarea generală a coaliției de guvernământ s-a optat pentru un mecanism de conservare a situației, ad calendas graecas. Inedita soluție, convenabilă și oficialilor de la Tiraspol, este un compromis de moment care dă timp Chișinăului pentru a se concentra asupra summitul de la Vilnius și oferă perpetuarea iluzoriei liniștii de pe Nistru. 

Pentru o claritate a viziunilor asupra subiectului transnistrean, partidele politice care fac parte din arcul guvernamental vor trebui să discute această problematică în cadrul  Consiliilor lor Naționale. Abia atunci, cu o viziune clară și coerentă asupra lui, deputații din coaliția majoritară vor putea găsi ac de cojocul acestuia. Că va fi o rezolvare federală ori nu, deja este o altă discuție.