LEANCĂ CONTINUĂ CE A ÎNCEPUT FILAT

Moldova a semnat vinerea trecută un document de asociere la Uniunea Europeană. Cu acest prilej, premierul moldovean Iurie Leancă, a ținut un discurs în care a subliniat că integrarea europeană va face Moldova mai puternică și că în acest mod, ea se va întoarce acasă, în Europa.

Discursul domnului Leancă a fost unul memorabil – domnia sa l-a rostit în trei limbi: în franceză, și în această limbă domnia sa a subliniat că data semnării devine pentru moldoveni o zi istorică, în română, și cu această ocazie Leancă a sublinat că limba română este și limba vorbită în Republica Moldova și la final în limba engleză.

Comentând declarațiile făcute de primul ministru moldovean, președintele României, Traian Băsescu a declarat că a rămas impresionat.  "Premierul Leancă și-a ținut jumatate de discurs în franceză și apoi a anunțat că va folosi limba oficială a țarii lui și una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene și a vorbit în limba română, gestul, pentru mine, a fost unul extrem de important", a afirmat Traian Basescu.

E firesc să fie așa. Domnul Leancă, care, în luna decembrie a anului trecut, a fost criticat de consilierii de la Cotroceni ai domnului Băsescu, a demonstrat că, deși Moldova are propriul proiect de țară – integrarea în anul 2020 în Uniunea Europeană, prețuiește ajutorul domnului Băsescu pentru statul moldovean. Domnul Leancă  continuă în acest fel bunele relații pe care le are la Cotroceni președintele liberal-democraților moldoveni, Vlad Filat. Amintim că ultimile întâlniri dintre Băsescu și Filat au durat mai mult de două ore și au fost de mare ajutor pentru politicile elaborate de liderul PLDM.

Leancă a spus că, prin semnarea acestui document de asociere Moldova se întoarce acasă, în Europa. O întoarcere care are loc prin continuarea cursului pe care statul moldovean l-a luat odată cu instalarea, în anul 2010, a lui Vlad Filat în fruntea Cabinetului de Miniștri. Filat a fost cel care a știut , și a reușit, să stabilească excelente relații cu cel care timp de mai multe decenii a fost artizanul din umbră al politicilor europene – fostul lider al Partidului Popular European, Wilfried Martens, omul care a a avut puterea să convingă Consiliul European de necesitatea apropierii Moldovei de Uniunea Europeană.  

"Ziua de azi este istorică! Dar, în scrutinul parlamentar din toamnă va trebui să confirmăm că, într-adevar, am ales viitorul și că ne-am rupt de trecut! Va fi un vot determinant, care va cimenta cursul european al țării și perspectiva de aderare la Uniunea Europeană”, a subliniat Leancă la Burxelles. Atenția acordată de domnul Leancă viitoarelor alegeri parlamentare din Republica Moldova vine să ne sublinieze cât de volatilă este situația politică din spațiul dintre Prut și Nistru. Dacă forțele politice pro-europene de la Chișinău nu vor avea în luna noiembrie susținerea cetățenilor, perspectiva europeană a Moldovei va dispare cât ai zice pește.

Sunt date suficiente pentru a afirma că sprijinul european pentru Moldova, va continua. Liderii europeni de state și guverne l-au propus pe Jean-Claude Juncker ca șef al Comisiei Europene. După alegerile europarlamentare din luna mai, summit-ul de la Bruxelles a luat primele decizii privind viitorul Uniunii și a pus în fruntea sa un membru al Partidului Popular European. Juncker va primi votul Parlamentului European pe 16 iulie, când va prelua și mandatul. Politica  de deschidere pentru Moldova, merge mai departe.

Întors la Chișinău domnul Leancă a subliniat că principalele obiective ale Acordului sunt legate de separarea reală a puterii, de crearea unei justiții care judecă după lege și nu după alte interese, de instituții care să combată mult mai eficient corupția,  și de apariția unei economii cu adevărat de piață. Dacă asistența economică a Uniunii Europene destinată Chișinăului ar fi condiționată de progresele obținute la aceste capitole, reformele s-ar face mai repede. Așa că, domnului Leancă i-a mai rămas să înfăptuiască un fleac – împreună cu miniștrii din subordine să facă posibilă apariția în Moldova a unor instituții cu adevărat funcționale. O nimica toată ori un efort comun?

ACORDUL DE LA GHIDIGHICI

Intelectualii moldoveni s-au întrebat deseori dacă cei care în Republica Moldova administrează puterea contribuie la bunăstarea locuitorilor ori îşi slujesc doar propriului interes. Observatorii fenomenului politic moldovenesc au adus acuzaţii partidelor şi deseori s-au întrebat dacă politicienii  moldoveni, mai vechi ori mai noi, au meritat să conducă acest stat. Cu toţii au remarcat însă că Moldova nu a avut vreun proiect de ţară care să merite a fi susţinut de întreaga populaţie.

Cu câteva zile în urmă liberal democraţii moldoveni au lansat Planul 2020 pentru Republica Moldova. Un document care, axat pe patru piloni mari, îşi doreşte să modernizeze întreaga societate moldavă. Este vorba de implementarea reformelor în sectorul educaţional, crearea unor noi locuri de muncă, edificarea unui stat de drept fără corupţie şi, în anul 2020, integrarea în Uniunea Europeană. Potrivit acestui document, transformările aplicate ar face posibil ca, în anul 2017, Moldova să obţină statutul de ţară candidat, iar mai târziu, Chişinăul să se afle în rândul capitalelor europene. Obiectivele propuse sunt paşi concreţi pentru transformarea necesară apropierii statului moldovean de standardele europene. Menţinut prin intermediul conflictului de pe Nistru, în sfera de influenţă rusă,  statul moldovean a fost lipsit de schimbările care în tot acest timp au avut loc în spaţiul românesc. Prezenţa unui mental de tip sovietic, lipsa unor noi locuri de muncă şi corupţia generalizată a făcut ca Moldova să fie captiva intereselor ruse în regiune.

Suficiente din punct de vedere economic, democraţiile de tip european şi-au asigurat cetăţenii cu acces la o infinitate de locuri de muncă. Între Prut și Nistru, crearea unor locuri de muncă bine remunerate ar fi o armă eficientă împotriva sărăciei şi o sursă de luptă împotriva migraţiei. Consolidarea statului de drept, ar face posibilă reducerea indicatorilor corupţiei şi creşterea nivelului de responsabilitate al cetăţenilor. 

Negru pe alb, liberal democraţii moldoveni au declarat că Moldova nu are o alternativă la viitorul european. Potrivit lor, din punct de vedere istoric, cultural şi geografic, statul moldovean este unul european. Lucru firesc odată ce moldovenii fac parte din marea familie românească. A rămâne în afara Europei ar însemna ca moldovenii să rămână departe de rudele lor cele mai apropiate. Iată de ce, în ultimul timp, efortul politicienilor de la Chişinău de a apropia Moldova de spaţiul european este apreciat de către populaţie. 

Planul lansat de liberal democraţi este proiectul de ţară al statului moldovean. El conţine principalele direcţii de dezvoltare ale societăţii moldoveneşti şi poate sta la baza unui viitor Acord de  Colaborare pentru Dezvoltarea Europeană a Moldovei, un acord care odată semnat de către toate formaţiunile politice ale Coaliţiei Pro-Europene dar şi de către opoziţia comunistă şi formaţiunile extra-parlamentare, ar devenii acea idee naţională căutată de moldoveni de peste două decenii. 

Dacă românii au avut Declarația de la Snagov care a stabilit cursul Bucureştiul spre Europa, basarabenii pot avea Acordul de la Ghidighici, un pact care ar stabili normele de comportament în timpul viitoarei campanii electorale şi ar sublinia că Moldova merge acasă. Adică în Europa. 

1.Declarația de la Snagov este un document semnat la 21 iunie 1995 de către liderii partidelor parlamentare din România care atesta acordul forțelor politice față de strategia națională pentru pregătirea aderării României la Uniunea Europeană.

2.Ghidighici este o localitate din Republica Moldova amplasată la distanța de 7 km de Chișinău cunoscută și pentru lacul artificial cu același nume.

ULTIMA SPERANȚĂ A DOMNULUI VORONIN

În anul 2011, pe data de 5 iunie, moldovenii și-au ales primarii  orașelor și ai satelor, dar și consilierii în consiliile raionale, orășenești și sătești. În cadrul scrutinului, au fost aleși 898 de primari și 11.740 de consilieri raionali, municipali și locali. Aleșii moldovenilor au acces la resursele financiare ale statului. 

Rezultatul alegerilor locale din 5 iunie au arătat în felul următor:

Ponderea mandatelor la funcția de consilier în consiliile raionale și municipale obținute în cadrul alegerilor din 5 iunie 2011:

     PCRM (38.75%)      PLDM (26.79%)      PD (20.18%)      PL (11.61%)

Ponderea mandatelor la funcția de consilier în consilii orășenești și sătești obținute în cadrul alegerilor din 5 iunie 2011:

     PCRM (32.37%)      PLDM (28.59%)      PD (21.29%)      PL (10.93%)

Ponderea mandatelor la funcția de primar obținute în cadrul alegerilor din 5 și 19 iunie 2011:

     PLDM (31.96%)      PD (24.50%)      PCRM (22.61%)      PL (10.69%)
Cel mai mare număr de primari a fost obținut de către Partidul Liberal Democrat din Moldova, urmat de Partidul Democrat și Partidul Comuniștilor, liberalii moldoveni s-au plasat, la toate categoriile, pe ultimul loc. Datele de mai sus ne confirmă că, deși se află în opoziție, prin prezența masivă în consiliile sătești, orașenești și raionale, Partidul Comuniștilor are acces la resursele financiare administrate de actuala coaliție de la Chișinău. 
Liderii coaliţiei de guvernare, Vladimir Filat, Marian Lupu şi Ion Hadârcă, au semnat, pe 12 martie,  un acord de creare a coaliţiilor pro-europene în raioane. Astfel, potrivit acestei înțelegeri, în cel puțin 13 raioane ale Republicii Moldova, acolo unde cele trei partide din alianța de guvernare au posibilitatea să dețină majoritatea, ar trebui să se creeze coaliții pro-europene locale. Actualmente, în consiliile locale din opt raioane sunt încheiate acorduri de coaliţie între comunişti şi liberal-democraţi, iar în alte cinci – între comunişti şi democraţi. Liberalii reformatori, care susțin guvernarea de la Chișinău, nu dețin controlul în nici un raion al Republicii Moldova.

În explicațiile oferite presei pe marginea semnării acestui acord liderul liberal democrat, Vlad Filat, a afirmat că aceste coaliţii locale sunt create, pentru eliminarea opoziției comuniste de la putere: „Trebuie să evităm orice boicot din partea Partidului Comuniştilor şi aliaţilor lui, toate forţele sănătoase trebuie să se consolideze în scopul integrării europene, ceea ce înseamnă formarea unor noi coaliţii, fără comunişti”. 

Directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă, (ADEPT), Igor Boţan, a calificat documentul semnat drept o „mobilizare electorală”. Partidele puterii au convenit „să acţioneze de comun acord, pentru ca în cadrul viitoarei campanii electorale să nu-şi pună beţe-n roate unul altuia”, afirmă domnul Boțan. 

Simpatizanții opoziției comuniste au lansat însă ideea că sarcinile puse de noul acord sunt greu de îndeplinit. „Situaţia în teritoriu, de regulă, este strîns legată de relaţiile de rudenie, de interesele de afaceri, de ambiţii şi chiar de supărări personale şi nu întotdeauna se poate plia ordinelor de primite de la Chișinău. Ideea coaliţiilor pro-europene regionale, din start, este sortită eşecului”, se spune într-o recentă analiză. Și mai ferm, portalul omg.md, afirmă că, “semnarea Acordului de consolidare a forțelor partidelor de guvernământ în teritoriu,  înseamnă de fapt acapararea puterii locale de către Partidul Democrat”. 

Prin vocea liderului lor, Vladimir Voronin, comuniștii moldoveni au recunoscut că sunt interesați în declanșarea unui război fratricid în sânul coaliției de guvernare, mai ales între PD și PLDM. Dar în acest caz, domniile lor trebuie să aștepte o altă ocazie. Noul acord are o logică internă puternică și vine în continuarea acțiunilor politice ale coaliției de guvernământ. Cei trei lideri ai coaliției au spus că pasul făcut are scopul de a „activiza eforturile de integrare europeană a Republicii Moldova”. Corect. Așadar această înțelegere pune baza necesară pentru lansarea campaniei de informare comună, acțiune decisă pe 20 februarie, în cadrul Adunării Generale a Coaliţiei. Este un mod de a spune că diferențele de opinie au fost depășite și că s-a ajuns la un pact de neagresiune electorală  între PLDM și PD. (Și, de ce nu, o formă de recompensă pentru echipa condusă de domnul Hadârcă.)

Un al doilea scop al acestei acțiuni a fost cel de eliminare a comuniștilor moldoveni de la resursele financiare existente în administrația publică locală. Strategii PCRM-ului mai acum o ultimă șansă - izbucnirea unei neînțelegeri în sânul coaliției pe marginea modificărilor la Codul Electoral. La sfârșitul lunii martie, la Chișinău vine secretarul Comisiei de la Veneția care va aduce răspunsul la dorința Partidului Democrat de a introduce votul mixt și mărirea pragului electoral. Până atunci, partidele din coaliție mai au timp pentru vaccinarea de primăvară.