UN MĂRȚIȘOR FEDERAL PENTRU UCRAINA

“Republica Moldova își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu ultimele evoluții din Ucraina, în special privind situația în jurul peninsulei Crimeea, și acțiunile cu caracter militar întreprinse de autoritățile Federației Ruse.” Comunicatul Președinției statului moldovean a apărut târziu, semn că instituția prezidențială a negociat cu celelalte instituții ale arcului guvernamental – Parlamentul și Guvernul, modul și formula de comunicare. 

Multor politicieni moldoveni, criza ucraineană de sâmbătă, 1 martie, le-a stricat somnul de după-amiază. Șeful Parlamentului de la Chișinău, Igor Corman, se afla în vizită oficială în Canada și Statele Unite, premierul Iurie Leancă se afla în pregătiri pentru a pleca la Washington,  iar alți oficiali se aflau la deschiderea festivalului de muzică „Mărțișor 2014” și aveau telefoanele mobile deconectate.

Așa că, timpul de reacție al instuțiilor statului moldovean a fost mult prea lung. Până să se formuleze propoziția prin care statul moldovean “subliniază importanța respectării suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și neadmiterii violării principiilor dreptului internațional”, pe rețelele de socializare, liderul liberal democraților moldoveni, ex-premierul Vlad Filat își asuma responsabilitatea pentru a afirma că „tratatele și convențiile care asigură suveranitatea acestui stat trebuie să fie respectate” și că „deciziile Federației Ruse afectează grav pacea și liniștea din regiune” - scurt, clar și cuprinzător. Și oarecum riscant.

Pentru domnul Putin, poziția oficială a Republicii Moldova față de decizia Rusiei de a trimite trupe militare în estul și sudul Ucrainei, costă mai puțin. Mai importantă pentru diplomații ruși aflați la Chișinău a fost monitorizarea vitezei de reacție a factorilor de decizie moldoveni. 

Deocamdată, decizia Consiliului Federaţiei Ruse de a merge pe mâna lui Putin, nu a fost urmată de măsuri militare concrete. E drept că înaintea deciziei Parlamentului Rus de a interveni în Crimeea, instituțiile administrative din Simferopol și aeroportul internațional din oraș au fost ocupate de forțe militare despre care presa internațională afirmă că ar aparține trupelor ruse dislocate în Crimeea. 

“Strănutul” rusesc a stîrnit déjà panică: miniştrii Afacerilor Externe ai Franţei şi Germaniei, Laurent Fabius şi Frank-Walter Steinmeier, și-au anulat vizita comună în Republica Moldova și Georgia. Ministerul german de Externe informează că cei doi se vor întruni, luni, 3 martie, la Bruxelles într-o ședință de urgență la care va participa și comisarul European pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Catherine Ashton. Iar președintele american Barack Obama a avut o conversație telefonică, cu Putin care a durat 90 de minute. 

Bucureștiul a reacționat și el în viteză – după ședința de urgență cu șefii structurilor de securitate ai statului român, președintele Băsescu transmis presei un comunicat în care se arată că "România nu este afectată direct de situația din Ucraina și nu există riscuri imediate la adresa securitătii naționale a statului român". Prezent la o emisiune a postului Pro TV, șeful statului român a fost mai nuanțat și a afirmat că liderul rus, Vladimir Putin, "își apără interesele strategice". Potrivit președintelui român, “confruntarea se va încheia cu apariția unui nou conflict înghețat, și prin obținerea unui statut extrem de favorabil al Crimeei pentru Federația Rusă și cu o mărire a resurselor militare dislocate de Rusia pe teritoriul Crimeii". "Rusia nu va renunța la Crimeea, noua putere democratică de la Kiev a făcut o eroare fundamentală: a anulat exact legea care permitea folosirea limbii materne pentru minorități", a concluzionat președintele Băsescu.

 

Profesorul universitar Ionel Nicu Sava, a pus punctele la locul lor: “În Ucraina, opțiunea pro-Europa a eșuat lamentabil datorită rezistenței provinciilor rusești, opțiunea pro-Eurasia la fel, datorită revoluției provinciilor vest-ucrainiene. Costurile au fost suportate, pe rând, de minoritățile neucrainiene și, apoi, de majoritatea ucraineană. Vecinii au fost, cu toții, afectați la rândul lor. UE și FMI decontează, la fiecare 10 ani, falimentul Ucrainei. Pentru ce ar trebui să investim, așa cum afirmă domnul  Brezezinski, într-o Ucraină pro-Europa și anti-Rusia și să facem cu toții sacrificii pentru a salva democrația de la Kiev, dacă, pe termen mediu și lung, statul ucrainean devine oricum falimentar? Doar pentru a-i da o lecție domnului Putin? În felul acesta și viceversa este la fel de validă.”

Într-adevăr, occidentalii, au știut mereu ce se întâmplă în Ucraina, iar numirea lui Iațeniuk ,un apropiat al doamnei Timoșenko în funcția de prim ministru și abrogarea legii cu privire la limbile naționale pe teritoriul Ucrainei au fost erori tactice de proporții. Ele au amplificat senzația de reticență a europenilor față de complicata situație din interiorul Ucrainei. Tocmai această abținere a făcut posibilă o promtă și cinică reacție a Moscovei. 

Atunci când afirmă că, “europenii trebuie să vină cu un plan concret de salvare a Ucrainei, altfel, totul e poveste", domnul Băsescu știe ce spune. Din nefericire, costurile, fie ele economice, fie ele militare, sunt prea ridicate. Planuri de salvare nu vor fi iar trupele ruse, cele care sunt déjà în Crimeea vor rămâne dislocate în regiune. Referendumul cu privire la statutul autonomiei peninsulei a fost amânat pentru data de 30 martie. Posibil ca tot atunci să aibă loc consultări populare și în alte regiuni ale statului ucrainean locuite de etnicii ruși. Consultări al căror rezultat poate fi intuit, nu-i așa?

Federația Rusă nu va risca să își trimită alte trupe pe teritoriul statului ucrainean. Îi sunt de ajuns cele care se află déjà acolo. Ucraina va rămâne întreagă. Cu o singură condiție – federalizarea ei. În viitoarea federație, Crimeea și regiunile de est vor avea o mai mare autonomie, pentru ca atunci când situația politică o va cere, să poată bloca aderarea Ucrainei la UE și/sau NATO. Desigur pentru federalizarea Ucrainei trebuiesc făcute manevre militare - ele au loc pentru "menținerea păcii”. Altfel mărțișorul federal nu va fi acceptat.

PS
Fotografia aparține domnului Dan Helciug. Multumesc domnului Andrei Partoș pentru distribuția ei.

CHIȘINĂUL NU E KIEV

Observatorii vieții politice din Ucraina afirmă că statul vecin este încă amenințat de separatism. Is it time for Ukraine to split up ? , titlul unui material apărut în publicația „The Atlantic”, exprimă pe față îngrijorările față de o posibilă explozie a statului ucrainean.  Desigur fuga lui Ianukovici, eliberarea Iuliei Timoșenko, dărâmarea simbolurilor sovietice duc spre ceea ce se poate numi victoria poporului ucrainean în fața Kremlinului - strategii ruși nu a reușit să impună întregii Ucraine un regim de tipul celui din Belarus. Deocamdată, avem doua Ucraine - una condusa de Radă, care l-a demis pe Ianukovici și o alta care se pare că e condusă de Congresul de la Harkov, care îl recunoaște pe Ianukovici și este sprijinită de Kremlin. În aceste condiții orice escaladare a conflictului ucrainean este posibilă.

Evoluțiile politice din Ucraina influențează și situația din Republica Moldova. Ucraina nu este numai o țară vecină Republicii Moldova ci este și țara de care pe moldoveni îi leagă foarte multe lucruri, începând de la economie, relații interumane până la un parcurs aproape comun de integrare europeană. Cu mai bine de 15 ani în umră, cardinalul din umbră al politicii externe americane, Zbigniew Brzezinski, afirma că soarta Republicii Moldova este strâns legată de evoluțiile politice din Ucraina. În condițiile date, strategii de la Moscova pot cu greu menține Chișinăul în sfera de interese a Federației Ruse, ei pot reactiva doar pericolele vechi – pericolul găgăuz, pe cel transnistrean și pe cel comunist.  

Surse din interiorul Adunării Generale a Coaliției Pro-Europene au confirmat că la ședința din 20 februarie s-a discutat și despre situația din Ucraina. Anunțul liderilor coaliției de guvernământ că în scurt timp partidele din care fac parte vor lansa o campanie de informare comună privind integrarea europeană a fost făcut după această întrevedere. 

Criza de la Kiev i-a făcut pe cei trei lideri de partid să apară împreună la o emisiune de televiziune și să afirme în comun acord că diferențele de opinie au fost depășite. Lansarea unei campanii de informare europeană comună însemnă de fapt un pact de neagresiune electorală  între PLDM și PD. Euroscepticii din PCRM, care și-ar fi dorit reeditarea scenariului din Maidanul de la Kiev în Piața Marii Adunări Naționale sunt puși într-o situație dificilă – campania de informare pro-europeană reduce considerabil numărul adepților integrării în Uniunea Vamală, deci și o prezență masivă la potențialele demonstrații de protest ale PCRM-ului.

Comisarul european pentru justiție, Viviane Reding afirma recent că "prezenţa Iuliei Timoşenko în Maidan este o mişcare europeană puternică, pentru democraţie şi pentru statul de drept din Ucraina”, un comunicat al Casei Albe saluta "acţiunea constructivă a Parlamentului ucrainean". Felicitările primite de către deputații ucraineni demonstrează că că sprijinul primit de domniile lor a contat. Doar un singur politician moldovean a fost prezent pe scena Euromaidanului – liderul PLDM Vlad Filat. El s-a numărat printre cei care au îndrăznit să sfideze istoria și să acorde sprijin moral atunci când nimeni nu credea că poporul ucrainean va avea sorți de izbândă. Contactele pe care le are în familia politică a popularilor europeni l-au făcut să fie un politician informat. Pe fundalul incert al evoluțiilor furtunii politice din vecinătate, accesul la informații ar trebui să întărească coaliția pro-europeană. Filat și echipa liberal democrată este obligat însă să depună cele mai mari eforturi pentru atingerea unui scor electoral cât mai ridicat. Soliditatea câștigului alegerilor parlamentare de către partida pro-europeană depinde așadar de capacitatea de disiminare a acestor informații dar și de modul în care ceilalți lideri doresc să le asculte.

Observăm că la Chişinău se face mai multă geopolitică decât politică, iar pentru parcursul european al Republicii Moldova, contextele, de orice fel, sunt importante. În acest moment contextul ucrainean a făcut posibilă consolidarea unității partidelor democratice și pro-europene. Inamicii apropierii Moldovei de Uniunea Europeană vor face totul pentru a da peste cap toate aceste înțelegeri. Sunt optimist – Filat, Lupu și Hadârcă au înțeles că paza bună trece primejdia rea. Oricât de mult și-ar dori, comuniștii moldoveni nu vor reuși să transforme PMAN într-un sîngeros Maidan. Chișinăul nu e Kiev!