VISA FREE REGIME - VICTORIA LUI FILAT

Presa europeană notează faptul că decizia de anulare a regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni în ţările Uniunii Europene a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE. La 20 de zile după publicare, actul intră în vigoare, iar pe data de 28 aprilie moldovenii vor putea călători liber în spaţiul european. Asta înseamnă că cetățenii Republicii Moldova care dețin pașapoarte biometrice vor putea călătorii în ţările Schengen, cu excepţia Marii Britanii şi Irlandei. De asemenea, moldovenii vor putea călători fără vize în România, Bulgaria, Croaţia şi Cipru, precum şi în Norvegia, Islanda, Elveţia şi Liechtenstein.

Succesul politicii externe moldovenești este datorat atât confruntării geopolitice care are loc în regiune, Chișinăul fiind beneficiarul unui imens val de simpatie, cât și afilierii politice a celui mai mare partid politic din Parlamentul de la Chișinău la familia popularilor europeni. Publicația franceză Le Point scria recent că, tensiunile din Ucraina fac mai important decât oricând parteneriatul dintre Republica Moldova și Europa. De asemenea, fostul comisar european pentru extindere, Günter Verheugen, nota într-un comentariu pentru publicația Financial că evenimentele din Ucraina dau un impuls nou perspectivelor europene pentru Georgia și Republicii Moldova. 

Pliată pe afilierea politică a liberal democraților moldoveni la Partidul Popular European, simpatia politicienilor europeni pentru Republica Moldova dă rezultate palpabile. Guvernarea AIE, în frunte cu primul ministru Vlad Filat, a fost prima care a beneficiat de suportul unor importanți factori de decizie la nivelul Consiliului European. Observăm că și guvernul Leancă, continuator al programului de guvernământ al cabinetului Filat, beneficiază de același suport. 

Este meritul liderului liberal democrat Vlad Filat care a știut cum să atragă atenția unor influente personaje politice din PPE față de spațiul pruto-nistrean. Trebuie să amintim că Partidul Popular European deține 16 dintre cei 27 de șefi de stat sau de guvern care participă la Consiliul European. Consiliul European este cel care definește direcțiile și prioritățile generale ale Uniunii Europene. Dacă Vlad Filat alegea afilierea partidului său la o altă familie politică europeană, Moldova nu ajungea copilul răsfățat  al UE. Metafora folosită de doamna Monica Macovei, venea ca urmare a votului din 27 februarie din Parlamentul European atunci când deputații europeni au votat visa free regime pentru cetățeni moldoveni. 

Nu putem trece cu vederea faptul că indicatorii de simpatie arătați Chișinăului se datorează și modului în care sunt implementate reformele. Calitatea înaltă reformelor europene, a fost apreciată de președintele american Barack Obama care s-a alăturat, pe neașteptate, întrevederii de la Washington a domnului Leancă  cu vicepreședintele Joe Biden. Cel mai puternic om din lume a spus atunci că, „SUA susțin enorm parcursul european al Republicii Moldova, înțelegem că acest drum nu este unul ușor, susținem integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova. Inima mea este cu voi, sprijinul meu este cu voi si vreau să vă văd reușind”, a declarat Barack Obama. 

Profesorul Dan Dungaciu, nota cu referire la politica externă a Chișinăului că, “nu e simplu să faci politică sau geopolitică la frontiera euroatlantică”. Domnia sa scotea în evidență faptul că, “indecizia de 20 de ani a Republicii Moldova nu a dat niciun rezultat semnificativ”.  Decizia Parlamentului European de a acorda visa free regime cetățenilor moldoveni este o confirmare a faptului că echipa condusă de domnul Leancă dă rezultate palpabile. Primul ministru a demonstrat că știe să crească importanța strategică a statului moldovean și că poate dezvolta propriul proiect de țară – integrarea europeană. 

Repet, fără deciziile luate de Filat, Moldova nu ajungea copilul răsfățat  al UE.   

Abilitatea politică a domniei sale s-a văzut, anul trecut, cu ochiul liber. Filat a reușit să transforme pierderile politice în avantaj, a știut momentul în care să facă pașii lateral pentru a da voie altor coechipieri să se manifeste și a fost cel care a organizat cel mai reprezentativ congres politic din istoria contemporană a Republicii Moldova. Anume la acest congres, invitații de onoare, membrii marcanți ai PPE și-au anunțat disponibilitatea de a acorda Republicii Moldova ajutor în drumul ei european. Acest suport îi obligă pe liberal democrați să facă, în viitoarea bătălie electorală, cele mai mari eforturi pentru a câștiga suficiente voturi pentru a nu admite derapaje de la parcursul european al statului moldovean. E obligația și datoria domniilor lor.

MAIDANUL LUI STURZA

Ion Sturza a fost invitatul de luni, 17 martie, al emisiunii „Politica” de la postul de televiziune TV7. Apariția domniei sale era prevăzută – comentatorii politici moldoveni sperau ca fostul premier să ofere un răspuns liderilor din Partidul Liberal Reformator care, l-au „curtat” îndelung în speranța că li se va alătura și va aduce un capital valoros formațiunii în viitoarea campanie electorală. Nimic neașteptat. Surpriza a venit de acolo de unde nu te aștepți: Sturza a vorbit întreaga emisiune în limba rusă! Realizatoarea emisiunii, jurnalista Natalia Morari afirmă pe o rețea de socializare că acest lucru s-a datorat doar unei întâmplări, fie și asta, telespectatorilor rusolingvi dintre Prut și Nistru s-au bucurat iar omul de afaceri stabilit de mai bine de 15 ani la București a demonstrat că nu a uitat prima lui limbă de educație.

Domnul Sturza le-a răspuns liberalilor reformatori și a zis că, dacă i se vor face propuneri de a deveni cap de listă în alegeri, ori șef de partid înaintea alegerilor parlamentare din acest an, nu are de gând să revină în politică. Domnia sa a spus că nu pretinde la funcții de conducere în vreun partid sau funcții de răspundere în stat, ci intenționează să adune în jurul său pe toți patrioții moldoveni și să îi critice în campania electorală pe cei care și-au „vândut țara”. „Nimeni nu poate să-mi interzică să fac declarații, să analizez și în mod legal să influențez procesul politic moldovenesc, să adun în jurul meu oameni, patrioți ai Moldovei din diferite colțuri ale lumii. Eu vreau să-mi petrec ultimele zile din viață în Republica Moldova. Alegerea moldovenilor este pentru o Republică Moldova suverană și independentă. Locul nostru este aici, chiar dacă vom fi doar simpli cetățeni. Politicienii să nu se relaxeze”, a concluzionat fostul premier. O campanie a mâinilor curate, nu alta!

În mod sigur, politicienii moldoveni care au urmărit talk-show-ul au avut câteva motive pentru a-l pomeni. Și nu de bine. Actualul om de afaceri și-a dedicat majoritatea intervențiilor pentru a critica actuala clasă politică moldavă, pentru a o acuza de corupție și de exploatarea unor sinecuri admnistrativ-politice moștenite de la fosta guvernare comunistă. Sturza a sugerat că între grupurile posesoare de mare capital financiar, care domină viața economică din Republica Moldova se dă un război pe viață și pe moarte ce se află deasupra competiției politice interne. „Toate problemele statului moldovean se datorează acestor trei – patru oligarhi care, dacă ar pleca cu averile lor fie și în Canada, ar rezolva situația”, a declarat categoric fostul politician. Domnia sa a lăsat să se înțeleagă că, printre oligarhi din pricina cărora are de suferit statul moldav, ar fi Vladimir Voronin, Vladimir Plahotniuc și Vlad Filat și că nu exclude ca o revoltă populară, care să aibă loc înaintea alegerilor parlamentare din acest an, să fie cea care să-i trimită mai devreme dincolo de hotarele Moldovei.

Critica pe care domnul Sturza a adus-o clasei politice moldovenești poate fi benefică. Ultimele sondaje de opinie ne arată o scădere a încederii populației în toate formațiunile politice parlamentare.  Mare parte din respondenţi (19%) afirmă că nu ştiu cu cine ar vota. Alte 10% nu au dat un răspuns concret. Așadar, numărul nehotărâților este în creștere. Lor li s-a adresat de pe ecranul televizoarelor Sturza. Și tot acestora ar trebui să li se adreseze și liderii coaliției de guvernare.

Pe acești nehotărâți electorali fostul premier moldovean i-a pomenit de mai multe ori. De câteva ori, milionarul a spus că presiunea socială în creștere i-ar putea scoate din case pe nemulțumiți. Sugestia pe care a făcut-o e aceea că, nemulțumiții și nehotărâții electorali pot fi folosiți în viitor pentru crearea unui bazin propriu de vot. Echipa de “patrioți” pe care și-o dorește adunată în jurul său, va avea drept scop manevrarea politică a acestor ezitanți. 

Pe data de 15 decembrie, în discursul avut la congresul de constituire a Partidului Liberal Reformator, fostul prim ministru a spus cât se poate de clar : „Da, am ambiții politice!” Modestia și pietatea folosită pe timpul când spunea că politica moldovenească este o „mlaștină care are nevoie de timp pentru a fi asanată”, a fost lăsată la o parte. Sturza este acum un justițiar care își permite să amenințe: „Nimeni nu poate să-mi interzică să fac declarații, să analizez și în mod legal să influențez procesul politic moldovenesc, să adun în jurul meu oameni, patrioți ai Moldovei din diferite colțuri ale lumii!”

Avem de a face cu startul unei campanii politice. Ion Sturza a anunțat că își adună o echipă și a trasat un potențial crez politic – un partid de stânga, cu puternice mesaje moldoveniste, care să lupte cu oligarhia moldovenească. Pare a fi un nou Partid al Patrioților Moldovei. Nu știm dacă domnul Mihai Garbuz, care a înregistrat la 30 iunie 2010 Partidul „Patrioții Moldovei”, cunoaște intențiile afaceristului moldo-român. Posibil să se trezească cu un concurent. Ori poate domnul Sturza  are de gând să influențeze politica moldovenească doar prin manipularea nemulțumirilor existente în societate? Altfel la ce ar fi bună critica anunțată dacă nu pentru creșterea presiunii în cazanul moldovenesc?

A ieșit cam așa, că domnul Sturza nici nu vine, nici nu pleacă - mai mult pare că pregătește un "maidan" moldovenesc. 

MAIDÁN, maidane, s. n. Teren deschis, loc viran situat în interiorul sau la marginea unei localități. ◊ Expr. (Pop.) A scoate (sau a ieși) la maidan = a scoate sau a ieși la vedere; a (se) arăta, a (se) face cunoscut. A bate maidanul ( sau maidanele) = a-și pierde vremea hoinărind sau jucându-se; a hoinări, a vagabonda. DEX 2008

CHIȘINĂUL NU E KIEV

Observatorii vieții politice din Ucraina afirmă că statul vecin este încă amenințat de separatism. Is it time for Ukraine to split up ? , titlul unui material apărut în publicația „The Atlantic”, exprimă pe față îngrijorările față de o posibilă explozie a statului ucrainean.  Desigur fuga lui Ianukovici, eliberarea Iuliei Timoșenko, dărâmarea simbolurilor sovietice duc spre ceea ce se poate numi victoria poporului ucrainean în fața Kremlinului - strategii ruși nu a reușit să impună întregii Ucraine un regim de tipul celui din Belarus. Deocamdată, avem doua Ucraine - una condusa de Radă, care l-a demis pe Ianukovici și o alta care se pare că e condusă de Congresul de la Harkov, care îl recunoaște pe Ianukovici și este sprijinită de Kremlin. În aceste condiții orice escaladare a conflictului ucrainean este posibilă.

Evoluțiile politice din Ucraina influențează și situația din Republica Moldova. Ucraina nu este numai o țară vecină Republicii Moldova ci este și țara de care pe moldoveni îi leagă foarte multe lucruri, începând de la economie, relații interumane până la un parcurs aproape comun de integrare europeană. Cu mai bine de 15 ani în umră, cardinalul din umbră al politicii externe americane, Zbigniew Brzezinski, afirma că soarta Republicii Moldova este strâns legată de evoluțiile politice din Ucraina. În condițiile date, strategii de la Moscova pot cu greu menține Chișinăul în sfera de interese a Federației Ruse, ei pot reactiva doar pericolele vechi – pericolul găgăuz, pe cel transnistrean și pe cel comunist.  

Surse din interiorul Adunării Generale a Coaliției Pro-Europene au confirmat că la ședința din 20 februarie s-a discutat și despre situația din Ucraina. Anunțul liderilor coaliției de guvernământ că în scurt timp partidele din care fac parte vor lansa o campanie de informare comună privind integrarea europeană a fost făcut după această întrevedere. 

Criza de la Kiev i-a făcut pe cei trei lideri de partid să apară împreună la o emisiune de televiziune și să afirme în comun acord că diferențele de opinie au fost depășite. Lansarea unei campanii de informare europeană comună însemnă de fapt un pact de neagresiune electorală  între PLDM și PD. Euroscepticii din PCRM, care și-ar fi dorit reeditarea scenariului din Maidanul de la Kiev în Piața Marii Adunări Naționale sunt puși într-o situație dificilă – campania de informare pro-europeană reduce considerabil numărul adepților integrării în Uniunea Vamală, deci și o prezență masivă la potențialele demonstrații de protest ale PCRM-ului.

Comisarul european pentru justiție, Viviane Reding afirma recent că "prezenţa Iuliei Timoşenko în Maidan este o mişcare europeană puternică, pentru democraţie şi pentru statul de drept din Ucraina”, un comunicat al Casei Albe saluta "acţiunea constructivă a Parlamentului ucrainean". Felicitările primite de către deputații ucraineni demonstrează că că sprijinul primit de domniile lor a contat. Doar un singur politician moldovean a fost prezent pe scena Euromaidanului – liderul PLDM Vlad Filat. El s-a numărat printre cei care au îndrăznit să sfideze istoria și să acorde sprijin moral atunci când nimeni nu credea că poporul ucrainean va avea sorți de izbândă. Contactele pe care le are în familia politică a popularilor europeni l-au făcut să fie un politician informat. Pe fundalul incert al evoluțiilor furtunii politice din vecinătate, accesul la informații ar trebui să întărească coaliția pro-europeană. Filat și echipa liberal democrată este obligat însă să depună cele mai mari eforturi pentru atingerea unui scor electoral cât mai ridicat. Soliditatea câștigului alegerilor parlamentare de către partida pro-europeană depinde așadar de capacitatea de disiminare a acestor informații dar și de modul în care ceilalți lideri doresc să le asculte.

Observăm că la Chişinău se face mai multă geopolitică decât politică, iar pentru parcursul european al Republicii Moldova, contextele, de orice fel, sunt importante. În acest moment contextul ucrainean a făcut posibilă consolidarea unității partidelor democratice și pro-europene. Inamicii apropierii Moldovei de Uniunea Europeană vor face totul pentru a da peste cap toate aceste înțelegeri. Sunt optimist – Filat, Lupu și Hadârcă au înțeles că paza bună trece primejdia rea. Oricât de mult și-ar dori, comuniștii moldoveni nu vor reuși să transforme PMAN într-un sîngeros Maidan. Chișinăul nu e Kiev!

FARFURIILE ZBURĂTOARE ALE REFERENDUMULUI DE LA COMRAT

Capul autonomiei Găgăuze, Mihail Furmuzal, anunță într-un interviu acordat pe data de 30 ianuarie, postului de radio Europa Libera, că intenția de a organiza duminică, 2 februarie, două referendumuri legate de orientarea politicii externe a Republicii Moldova ar fi legată de declarațiile cu caracter unionist ale președintelui Băsescu. ”Declarațiile făcute de către președintele României, domnul Băsescu, îi pun în gardă foarte serios pe locuitorii Găgăuziei”, afirmă domnul Furmuzal. Cronologia evenimentelor din regiunea autonomă Gagauz Eri ne demonstrează însă că referendumul din regiune nu este declanșat de declarațiile unioniste ale domnului Băsescu.

Bașcanul Găgăuziei a uitat că anunțul inițiativei de organizare a referendumului pe temele de politică externă a fost făcut pe data de 1 octombrie 2013. Inițiativa liderilor găgăuzi apărea după ce, în iunie 2013, un grup de inițiativă a colectat 5000 de semnături pentru a organiza un referendum pentru desprinderea de Republica Moldova. Declarația președintelui român a fost făcută mult mai târziu. Domnul Băsescu lansa proiectul său politic în ultima săptămână a lunii noiembrie, cu câteva zile înaintea summitului de la Vilnius de pe 28-29 noiembrie 2013. Cauza declanșării referendumului este așadar alta.

Președintele de onoare al Partidului Democrat din Moldova, domnul Dumitru Diacov, afirma într-un recent interviu că, acțiunile liderilor găgăuzi fac parte din măsurile cu caracter electoral ale formațiunilor politice de la Chișinău și că nu este vorba de acțiuni de politică externă. Recent, liderul liberal democrat Vlad Filat a considerat că, organizarea referendumului este o tentativă de destabilizare a situaţiei în sudul ţării, iar responsabilitatea pentru situaţia o poartă opoziția comunistă. Cele două afirmații vin să ne sugereze că referendumul lansat în regiune ar putea face parte dintr-un complicat ansamblu de presiuni, la care, pentru obținerea unor viitoare beneficii electorale, au recurs partidele politice parlamentare. 

În interviul acordat postului de radio Europa Liberă, șeful autonomiei Găgăuze, Mihail Furmuzal, a afirmat că seria de acțiuni de destabilizare a situației din sudul Republicii Moldova a fost organizată de Partidul Democrat. “Eu am văzut foarte bine în Găgăuzia cum au fost cumpărați deputații cu bani mulți. Cine face acest lucru? Cine a organizat tentativa de a răsturna puterea și a-l demite pe bașcanul Găgăuziei? Partidul Democrat a organizat. Toate posturile de televiziune din subordinea Partidului Democrat prezentau reportaje despre destabilizarea situației din autonomie. Cine i-a arătat pe acei bolnavi psihici, pe care îi adunase Partidul Democrat, în fața executivului local al Găgăuziei, care au terfelit autonomia prin toate mijloacele mass-media? Parcă bașcanul a făcut-o? Aceasta s-a făcut de la Chișinău.”

Chiar dacă o importantă delegație de înalți demnitari de la Chișinău, compusă din primul ministru Iurie Leancă, președintele Parlamentului Igor Corman, miniștri și deputați, s-a deplasat în Găgăuzia pentru a încerca să convingă factorii de decizie din Adunarea Populară și Comitetul Executiv să renunțe la referendum, acest lucru nu s-a întâmplat. Discuțiile nu au dus la nici un rezultat, în acest mod instituțiile statale moldovenești au fost discreditate.  Acțiunile destabilizatoare din regiunea Găgăuză pun sub presiune imaginea primului ministru moldovean, cel care este direct răspunzător de bunul mers al lucrurilor în stat. 

Ce s-a întâmplat? Unde s-a greșit? 

Dincolo de umbrele aduse motorului integrării europene – PLDM, care prin intermediul coaliției de guvernare sunt la cârma statului moldovean, consecințele referendumului din Găgăuzia nu sunt atât de dramatice. Declarat ca fiind unul consultativ, el nu are un rol decisiv.  Dacă rezultatele nu vor fi în favoarea politicii de integrare europeană promovată de Chișinău, acestea nu pot produce nici un efect legal asupra deciziilor guvernării.  Referendumul poate fi un bun pretext pentru ca anunța campanie a liberal democraților în vederea promovării integrării europene a statului să fie mult mai eficace. 

Până una alta nu putem să nu constatăm existența a doi factori care pot face ca referendumul din 2 februarie să fie considerat nevalabil :  pragul înalt de prezență la vot și temperaturile de minus 10, -15 grade Celsius.  Aceste două componente pun la îndoială reușita referendumului. 

Cine are totuși interesul de a șifona imaginea primului ministru Iurie Leancă? 

Domnul Furmuzal a fost cel care a afirmat că tentativele de destabilizare a situației din regiunea Găgăuză ar fi organizate de Partidul Democrat. Desigur că nu îl putem crede pe domnul Furmuzal doar pe cuvânt. Dacă am face-o, am putea constata că, oalele care se sparg în capul cabinetul Leancă vin din partea colegilor care își doresc modificarea Codui Electoral – o deducție care pune la îndoială reciprocitatea bunelor intenții ale formațiunilor politice din actuala coaliție. Liderii acestor partide ne-au spus că nu e timp pentru defetism și că de dragul integrării europene, chiar dacă modificările la Codul Electoral nu vor fi făcute, coaliția va fi păstrată. 

Așadar, pe domnul Furmuzal, nu îl cred iar deducția referitoare la existența farfuriilor zburătoare e falsă.