E SECRET DE STAT - BĂLAN DOARME?

Deputații moldoveni s-au reunit pe 21 martie într-o ședinţă cu uşile închise, unde au discutat despre securitatea statului moldovean. La întâlnire au fost invitaţi şi reprezentanţii ministerelor care au atribuţii la menținerea ordinii și securității statului, precum şi cei ai Serviciului de Informaţii şi Securitate. Reuniunea a avut loc în condiţiile în care Sovietul Suprem de la Tiraspol, legislativul regiunii separatiste, a trimis o scrisoare la Moscova prin care cere Dumei de Stat să examineze posibilitatea alăturării regiunii separatiste la Federația Rusă.

Chiar dacă existau suficiente semnale potrivit cărora întrevederea deputaților ar trebui să se încheie cu semnarea unui memorandum care să asigure stabilitatea în societatea moldavă, la final nu a fost adoptată nici o hotărâre. Președintele Parlamentului moldovean, Igor Corman, a spus că deşi situaţia din regiune este tensionată, nu există motive de panică. “Autorităţile statului îşi fac datoria şi toate discuţiile şi sugestiile au fost orientate ca să fie întreprinse toate acţiunile ce se impun, astfel încât un eventual impact negativ al situaţiei din regiune asupra Moldovei să fie redus”, a declarat Corman.

La rândul său, vicepremierul pentru Integrare, Eugen Carpov, afirmă că are încredere în declarațiile oficiale ale reprezentanților Federației Ruse. „Din partea autorităţilor Federaţiei Ruse avem asigurări că niciun fel de scenarii care există în Ucraina nu urmează să fie aplicate în altă parte. Este o poziţie oficială şi noi avem încredere că ea nu va fi încălcată”, a declarat Carpov.

Nu știm dacă în urma raporturilor primite din partea reprezentanților serviciilor inteligente moldovenești, deputații moldoveni cunosc mai bine situația din zona de conflict. Nu știm dacă ar trebui să îl credem pe cuvânt pe domnul Mihai Bălan atunci când afirmă că "situația este sub control". Știm însă că unul din liderii coaliției de guvernământ, președintele Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, a transmis clare semnale că este nemulțumit de activitatea acestor instituții.  În cadrul unei emisiuni de la postul de televiziune “Moldova 1″, el a spus că statul moldovean nu are instituții de securitate care funcționează pe deplin. „Instituțiile statului trebuie pur și simplu să-și facă meseria. Reieșind din experiența mea, pot spune că nu avem instituții funcționale pe deplin pe aceste dimensiuni. Cineva poate să considere că e un secret de stat ceea ce spun, dar lucrurile sunt anume așa. La mijloc e vorba și de o responsabilitate politică, dar situația asta nu e de ieri sau de acum doi, trei sau patru ani.”, declara fostul premier moldovean. Filat considera că instituțiile de securitate ar trebui să aibă reglementări de funcționare mai clare și sugera că statul moldovean ar trebui să adopte legea lustrației. „Prin metode directe sau indirecte, s-a făcut tot posibilul ca instituțiile statului să fie slabe. Dacă e să vorbim de „coloana a cincea”, atunci o să vedeți că în curând o să apară și mai multe urechi și agenți de influență care își vor schimba repede căciulile. Din punctul acesta de vedere, noi trebuie să fortificăm instituțiile respective nu doar cu capacitate umană, dar și cu resurse necesare. Trebuie să avem reglementări mai clare pentru ca în procesul politic să nu avem infiltrați agenți FSB care au scopul de a influența interesele naționale ale R. Moldova”, concluziona liderul PLDM.

Vlad Filat a sugerat așadar că autoritățile statului moldovean, nu au avut capacitățile necesare de a afla și de a se opune tendințelor Federației Ruse de influențare ori de cucerire a teritoriilor care fac parte din așa numitul „spațiu vital rus“ iar acest lucru s-a datorat lipsei unei legi a lustrației care să pună lumina atât pe finanțatorii din umbră ai politicului moldovenesc cât și pe tenebrele existente în serviciile secrete.

Într-un material recent publicat pe blogul domniei sale, (cubreacov.wordpress.com) fostul deputat Vlad Cubreacov, ex-vicepreședinte al Comisiei parlamentare pentru Politică Externă și Integrare Europeană, afirmă că în toamna anului 2002 serviciul rusesc pentru Balcani a fost transferat din Sofia, Bulgaria, la Chișinău. Fostul parlamentar moldovean scrie că s-a convins de inactivitatea structurilor de securitate moldovenești, “nimeni nu cunoştea faptul, nici chiar reprezentanţi ai structurilor speciale, chemaţi prin lege să asigure siguranţa statului”. La o distanță de doisprezece ani și în contextul ultimelor evoluții din Ucraina, Vlad Cubreacov susține că informația este încă „interesantă şi de actualitate”.

Domnul Filat și domnul Cubreacov au suficiente motive să pună la îndoială activitatea principalului serviciu inteligent moldovenesc. În condițiile în care Republica Moldova depune eforturi pentru a se menține pe traiectoria de apropiere de structurile economice și de securitate europene, în condițiile în care autoritățile ruse, prin intermediul nostalgicilor și euroscepticilor moldoveni, depun eforturi pentru a-i opri pe moldoveni din acest drum, autoritățile statului nu au adoptat o lege care ar stabili restricţii pentru foştii colaboratori ai serviciilor secrete ale Uniunii Sovietice ori pentru cei care au deţinut funcţii de conducere în Partidul Comunist al URSS. O asemenea reglementare este necesară. Potrivit acesteia, foştii colaboratori ai KGB ori șefi ai administrației sovietice în RSSM nu vor putea ocupa nici o funcţie în instituţiile executive sau reprezentative ale statului moldovean. Reforma care se desfășoară în cadrul SIS trebuie să includă și asemenea interdicții.

Pentru că în Republica Moldova, nu există o lege a lustrației, președintele Nicolae Timofti a trebuit să afle de la omologul său român dacă Guvernul de la Moscova a discutat ori nu despre o eventuală anexare a regiunii separatiste transnistrene.

Miercuri, 26 martie,  Serviciul Român de Informaţii aniversează 24 de ani de existenţă. Cu această ocazie, principalul serviciu inteligent al statului român va prezenta un bilanţ de activitate pentru anul 2013. În jurul orelor prânzului, bilanţul SRI se va încheia cu declaraţii de presă. La acest eveniment a fost anunţată şi prezenţa preşedintelui Traian Băsescu.

Parlamentul României a adoptat o lege care limitează accesul la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au facut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu în anul 2006.

SIS-UL SE TRANSFORMĂ ÎN KGB?

Pe data de zece septembrie, premierul în exercițiu, Iurie Leancă a participat la ceremonia de inaugurare a noului an academic şi de depunere a jurământului de către ofițerii Institutului Național de Informații și Securitate „Bogdan, Întemeietorul Moldovei”. Leancă a felicitat angajații Serviciului de Informații și Securitate cu prilejul aniversării a XXII-a de la crearea organelor securității statului și a zilei lor profesionale. „Avem nevoie de un Serviciu de Informații și Securitate care să conlucreze cu alte instituții ale statului pentru a asigura dezvoltarea europeană. Apăraţi Patria cu cinste şi demnitate!” i-a îndemnat pe ofițeri Iurie Leancă.

Până în momentul în care ofițerii Serviciului de Informații și Securitate vor apăra Moldova, cu cinste și demnitate, va mai trece ceva timp. Așa arată declarația directorului SIS, Mihai Balan, făcută cu ocazia prezentării în Comisia parlamentară pentru securitate și ordine publică, a strategiei de reformare a insituţiei. Domnia sa afirmă că, serviciul inteligent al statului moldovean ar fi avut mai multe succese dacă pârghiile aflate în competența sa, ar fi fost mai suficiente. Posibil.

Potrivit portalului de știri omg.md, SIS-ul își dorește dreptul de a reține orice persoană fără sancțiunea prealabilă a Procuraturii ori a unei instanțe de judecată. Dincolo de extinderea atribuțiilor de serviciu, strategia de reformare a SIS, presupune modificarea a zeci de legi din domeniu. Membrii Comisiei parlamentare pentru securitate și ordine publică au dat un aviz negativ proiectului de strategie. Dacă au făcut bine ori nu, urmează să vedem.

Este însă pentru a doua oară cînd Mihai Balan nu a putut să obțină un vot de încredere în comisia de profil. Amintim că domnia sa a fost primul director al principalului serviciu inteligent al statului moldovean care, la numirea domniei sale în funcție, nu a obținut votul comisiei de profil.

Deși candidatura domniei sale la şefia SIS aparține Partidului Liberal, domnia sa a fost asumat de către Partidul Democrat. La începutul lui iunie, prima vizită de lucru a noului șef al Parlamentului moldovean, Igor Corman, a fost la sediul SIS.

Pe 9 septembrie 2013, preşedintele Parlamentului, Igor Corman, a fost prezent la marcarea celor XXII de ani de existență a principalei instituții secrete a statului moldovean. Domnia sa i-a asigurat pe ofiţerii acestui serviciu că, în sesiunea de toamnă, Parlamentul Republicii Moldova va acorda atenţie prioritară Strategiei de reformare a SIS, precum şi Planului de acţiuni privind implementarea acestei strategii. Declarația făcută de exponentul Partidului Democrat, reprezintă un important angajament pe care democrații moldoveni și-l iau asupra lor și este o susținere indirectă a solicitărilor de extindere a atribuțiilor de serviciu a SIS.

Nu știm dacă acest lucru a fost discutat în interiorul arcului de guvernământ al țării. 

Știm că, reducerea, în anul 1999, atribuțiilor Ministerului Securității și transformarea acestuia în serviciu, a micșorat capacitățile de apărare informațională a statului moldovean. 

Știm că, în condițiile în care, din punct de vedere politic, președinția Comisiei parlamentare pentru securitate și ordine publică este deținută de către Partidul Democrat, șefia serviciului inteligent al statului moldovean ar trebui să fie una apolitică. 

Mai știm însă că, reținerea unei persoane fără sancțiunea instituției procuraturii ori a unei hotărâri judecătorești era o atribuție a poliției secrete sovietice. Posibil acesta este și motivul pentru care președintele subcomisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii şi Securitate, deputatul Mihai Godea, a acordat un vot negativ strategiei de reformare.   

Și mai știm că, în sânul Partidului Democrat se vorbește de existența unor clare tendințe de centralizare a puterii şi despre supravegherea constantă a membrilor marcanți pentru asigurarea deplinei lor loialități; se vorbește de apariția unui stil de conducere hipercentralizat, de tip managerial, cu un control extrem de strict al acestor membri, la limita intervenţiei în viaţa privată. 

Să înțelegem oare că prin implementarea reformelor cerute de Balan, democrații vor ca toții moldoveni să trăiască într-o cazarmă? Să înțelegem că serviciul de securitate al moldovenilor se transformă în KGB?

NEOFITUL BĂLAN ȘI REFORMA SIS-ULUI

Liberalii moldoveni sunt principalii perdanți ai ultimei bătălii politice moldovenești. Echipa condusă de Mihai Ghimpu a pierdut din cauza propriului lider. Reformatorii liberali au intuit acest lucru și au încercat să pareze loviturile care au venit asupra acestei  formațiuni politice. În consecință, liberalii reformatori au votat pentru investirea noului guvern,  au păstrat o parte din fotoliile ministeriale deținute de Partidul Liberal și au obținut fotoliul de vice președinte al legislativului.

Noul guvern moldovean nu a suferit mari schimbări. Cu un număr mic de deputați în Parlamentul Republicii Moldova, Partidul Democrat controlează un număr de ministere relativ egal cu cel care le-a revenit liberal democraților. Acest lucru înseamnă că investirea cabinetului Leancă a avut un preț ridicat. Dacă formațiunile politice care s-au aflat în negocieri  au respectat principiul anunțat presei, potrivit căruia ministerele noului guvern se vor împărți în funcție de numărul de mandate, atunci  liberal democrații ar trebui să controleze un număr mai mare de ministere. În prezent acest lucru nu se întâmplă. Se pare că echipa domnului Marian Lupu a căzut de acord că, în afara Ministerului Transporturilor,  toate costurile suportate de către liberal democrați vor trebui să fie recuperate prin adjudecarea  instituțiilor statale care au fost administrate de echipa domnului Ghimpu. Ultimele modificări de cadre efectuate de premierul Iurie Leancă vin să demonstreze acest lucru. Modificări corecte și logice căci „un partid care s-a plasat în opoziție nu poate fi în același timp și la guvernare”.

Președintele Nicolae Timofti a convocat la 11 iunie ședința Consiliului Suprem de Securitate. Un comunicat emis de instituția prezidențială nota faptul că în cadrul ședinței vor fi examinate proiectele de reformare a Consiliului Suprem de Securitate și de modernizare a Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Tema de discuție se înscrie în discursul evoluției ultimelor evenimente politice. 

Potrivit acordului de constituire al Alianței pentru Integrare Europeană, conducerea SIS a revenit Partidului Liberal. După 2009, şef al acestui serviciu a fost Gheorghe Mihai, care în 2012 a fost demis. Timp de mai bine de un an, instituția a existat fără a avea un director. Și mai grav este faptul că în decurs de doi ani şi jumătate, atât cât a durat interimatul funcției de șef al statului, activitatea acestei instituții nu a fost monitorizată de Preşedintele Republicii Moldova. 

Deținând interimatul funcției de șef al statului dar și pentru faptul că instituția revenise în siajul Partidului Liberal,  Mihai Ghimpu a dispus iniţierea procesului de modernizare al principalei structuri inteligente a țării. Dincolo de accesul la arhivele instituției, liderul liberalilor își dorea și purificarea întregului sistem.În acest scop a fost elaborată o strategie de modernizare, document care a fost supus consultărilor publice şi elaborat cu sprijinul reprezentanţilor societăţii civile. Numit  în 2012 la conducerea Serviciului de Informație si Securitate din Republica Moldova, noul director al acestei institutii, diplomatul Mihai Balan, declarat în cadrul unui mesaj adresat corpului de ofițeri ai SIS că „serviciul va fi reformat din temelii”.

Temeliile acestei insituţii centrale a statului moldovean, responsabilă de activitatea de spionaj şi contraspionaj, au fost zdruncinate atunci când a încetat să mai fie minister şi parte a guvernului și a devenit o instituţie separată, subordonată direct Preşedintelui Republicii Moldova. La fel de important în procesul de dărâmare a vechilor temelii a fost scoaterea din atribuţiile serviciului de informații a competenţei de urmărire penală.  Modificările efectuate au plasat activitatea instituţiei sub controlul parlamentar, în cadrul Comisiei de securitate naţională, apărare şi ordine publică, fiind creată o sub comisie specială cu sarcina de a monitoriza activitatea SIS. Dubla subordonare, atât în fața instituției prezidențiale cât și a subcomisiei parlamentare a dus la apariția unor contradicții în sistemul de comandă al instituției, contradicții care au fost vizibile în timp. 

Venit din serviciul dimplomatic, domnul Mihai Bălan este o persoană care a îmbățișat de curând subtila religie a informației. Neinițiat încă pe deplin în tainele activității pe care ar trebui să o administreze domnia sa este supus unor observații ironice venite din partea comunității de experți în inteligență. Domniile lor au constatat cu destul sarcasm că principala  reformă inițiată de noul director va ține doar de schimbare denumirii instituției. Domnul Bălan își dorește redenumirea din „Serviciul de Informaţii şi Securitate” în „Serviciul Naţional de Informaţii”.  

Valorificarea interesului naţional de securitate, nu ține de denumirea instituției. Printre problemele care nu permit instituției inteligente moldovenești să lucreze eficient sunt acuzaţiile de corupţie şi de angajare politică şi nivelul scăzut de încredere din partea populaţiei. În strategia care se va discuta la Consiliul Suprem de Securitate se spune că serviciul moldovenesc de informații nu dispune de un suficient buget destinat implementării reformelor. Serviciul de Informaţii şi Securitate va fi purificat doar dacă banii alocaţi vor fi de ajuns pentru procurarea tehnicii moderne şi plata unor salarii decente. 

Pentru că nu are o susținere parlamentară suficientă, fostul consilier al președintelui interimar Mihai Ghimpu, nu va reuși să convingă deputații din noua coaliție de guvernământ de necesitatea alocării unor fonduri substanțiale care să fie administrate de domnia sa. Necesara reformă a instituției care este “ochiul și timpanul” statului moldovean, nu va avea loc dacă în fruntea ei va rămâne un neofit.


În fotografie - ex-ministrul transporturilor, Anatol Șalaru (cu mâinile în buzunare) față în față cu fostul coleg al domniei sale Mihai Balan.