BASARABIA VINE ACASĂ

Premierul moldovean Iurie Leancă a semnat Acordul de Asociere al statului moldovean la Uniunea Europeană. Ceremonia oficială  s-a desfășurat în dimineața zile de astăzi, după ce joi, 26 iunie, a avut loc ședința Consiliului de Cooperare Republica Moldova- Uniunea Europeană. Acolo s-au stabilit obiectivele pe care le are de implementat Chișinăul în următorii trei ani. Optimiștii ar spune că e timpul să ne bucurăm. Eu zic că oficialii moldoveni trebuie să fie și mai atenți –semnalele care vin din capitalele vecine, trebuie să-i pună pe oficialii moldoveni în gardă. Moscova e supărată rău! 

La București, vestea că fratele președintelui Băsescu a fost arestat preventiv, într-un dosar în care este acuzat de trafic de influență, i-a făcut  pe parlamentarii români să voteze miercuri, 25 iunie,  o declarație politică în care i s-a cerut șeful statului român să își dea demisia. 

În timp ce Parlamentul României vota de zor cererea de demisie, ziariștii aflau că ideologul neoficial al președintelui rus Vladimir Putin, a fost într-o vizită în România. Potrivit lor, în cadrul proiectului „A Treia Romă”, Dughin s-ar fi întâlnit cu înalte fețe bisericești din Biserica Ortodoxa Română. Potrivit portalului de știri hotnews.ro,  Aleksandr Dughin a venit în România, duminică 22 iunie și ar fi plecat miercuri. "A treia Roma", este un element central ideologic al doctrinei euroasiatice, promovate în prezent de Dughin și de Kremlin. Potrivit acestei ideologii, după căderea Romei și a Constantinopolului, Moscova își asumă misiunea și vocația de a salva și proteja lumea ortodoxă creștină. Dughin este filozoful și politologul ale cărui idei se regăsesc în mai toate marile manevre politice ale lui Vladimir Putin din ultimii ani. Prezența lui Dughin la București, în momentul în care la îndemnul social democraților români, Parlamentul României votează un document prin care cere demisia șefului statului spune despre ceva. 

Nu cred în simplitatea întâmplărilor. În aceiași zi în care deputații din Casa Poporului îl puneau la colț pe șeful statului român, de la Moscova, ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov avertiza Chișinăul că, va lua măsuri de protecție daca se va dovedi că Acordul de Asociere la Uniunea Europeană semnat de moldoveni va afecta economia rusă.  Alți doi oficiali ruși au declarat în luna mai că Federația Rusă ar putea ridica înăspri regimul comercial cu Republica Moldova dacă documentul de asociere va fi semnat. 

Lui Dughin îi plac metaforele. Cererea de demisie votată de deputații români valorează cât o ceapă degerată. În România, șeful statului se alege în mod direct, deputații neavând posibilitatea de a demite președintele. Deranjați de ajutorul constant pe care Băsescu l-a acordat Moldovei în drumul ei european, rușii, prin agenții de influență de la București, au dorit să transmită un mesaj Cotroceniului. Indirect, semnalul este adresat și Chișinăului european. 

Doar că semnarea documentului de asociere în ziua de 27 iunie este la fel de metaforică. Puțini sunt cei care au observat că ne aflăm cu o zi înaintea anexării Basarabiei de Uniunea Sovietică. Descifrarea acestui simbolism e simplă - Moldova revine acasă. Acolo de unde, în anul 1940 a fost răpită. Credeți că lucru ăsta place Moscovei?

BĂSESCU-FILAT : DOUĂ ORE DE RE-CUNOȘTIINȚĂ

Președintele României, l-a primit marţi, 15 aprilie, pe preşedintele Partidului Liberal-Democrat din Moldova, Vlad Filat,la Palatul Cotroceni. La o primă vedere, știrea nu ar trebui să ne mire – în actualul context politic regional, e firesc ca președintele celui mai mare partid din coaliția de guvernare de la Chișinău să se întâlnească cu președintele Băsescu. Comunicatul de presă al Cotroceniului pune discuțiile asupra situației de securitate din regiune în prim plan și ne spune că o concluzie principală  a întâlnirii a fost aceea că România şi Republica Moldova trebuie să coopereze prioritar în problematicile de securitate regională. Într-un moment de maximă tensiune regională întâlnirea nu are în ea nimic deosebit. 

Și totuși, întrevederea a durat mai bine de două ore. Mult. Dar suficient pentru a pune punct unor dileme și îndeajuns pentru a avea impresii atât de bune încât să notezi pe o rețea de socializare “că președintele Băsescu este un adevărat prieten al Republicii Moldova!” (Filat) ori, a doua zi, să afirmi că premierul de atunci – Filat, a fost și este foarte isteț (Băsescu).

O întâlnire de zile mari, așadar. Presa a observat asta din postarea liderul liberal democrat, care a anunțat tematica discuțiilor de la Cotroceni. „Un subiect aparte al discuției noastre a fost situația geopolitică din regiune și din Ucraina. Am exprimat recunoștință României pentru tot suportul pe care l-a acordat Republicii Moldova, ajutorul dat în perioada inundațiilor din 2010, proiectelor din educație sau celor energetice, precum și multor alte proiecte, dar mai ales în privința procesului de integrare europeană: drept rezultat, din 28 aprilie vom călători liber, fără vize, în spațiul european!”, precizează liderul liberal-democrat pe Facebook. 

Impresii bune despre întîlnirea avută cu Vlad Filat a avut și Traian Băsescu. În  interviul acordat pe 16 aprilie portalului de știri Unimedia, președintele român l-a lăudat pe fostul prim ministru și a recunoscut că Guvernul de la Chișinău a fost foarte inspirat atunci când și-a stabilit drept prioritate obținerea liberalizării regimului de vize.  

Care să fie motivația schimbării de atitudine a relațiilor dintre cei doi politicieni? Să fi înțeles domnul Băsescu justețea vorbelor lui Vlad Filat care s-a arătat deranjat de unionistele declarații făcute de la Cotroceni? Ori poate domnul Băsescu a fost convins de necesitatea proiectului de țară anunțat de Filat – integrarea Moldovei în Uniunea Europeană? Îl cred pe președintele României, atunci când spune că îi este teama pentru Republica Moldova în contextul crizei din Ucraina şi a impredictibilităţii Rusiei. Dar dincolo de aceste temeri cred că există ceva și mai important. 

Comentatorul politic al portalului de știri ziare.com, Ioana Ene Dogioiu notează că odată cu apropierea alegerilor europarlamentare discursul politic românesc degradează. În aceste momente, discursurile lui Băsescu și al lui Ponta au un singur punct convergent - acumularea unui scor electoral cât mai bun pentru familia politică europeană din care fac parte. În cadrul interviului pe care l-a acordat portalului moldovenesc de știri, domnul Băsescu a recunoscut că Filat este un personaj politic cu greutate în familia popularilor europeni, din care face parte și domnul Băsescu. Deci, diferențele de opinie pe marginea proiectelor de țară ale fiecăruia nu îi împiedică pe cei doi să își acorde sprijinul electoral cuvenit.

Este mai mult decât sigur că președintele Băsescu, i-a solicitat sprijin liderului liberal democrat Filat pentru activitatea Partidului Mișcarea Populară în Republica Moldova. Partid despre care domnul Băsescu a spus că îi este apropiat și de suflet. De ce anume domnului Filat? Pentru că este liderul formațiunii politice de la Chișinău care deține funcția de prim ministru al Republicii Moldova. Amintesc că, președintele PMP, Eugen Tomac, a solicitat guvernului de la București să accepte deschiderea a 50 de secții de votare pe teritoriul Republicii Moldova pentru alegerile europarlamentare din 25 mai 2014. Tomac  a spus că, "pentru cei care deţin cetăţenia română, este cel mai un bun prilej să se implice în acest proces decizional".  

Desigur cele 50 de secții de votare vor fi deschise. E un lucru firesc ca moldovenii care deţin şi cetăţenia română să aibă posibilitatea de a participa la alegerile pentru Parlamentul European, mai ales că, în ultimii ani, europarlamentarii români au fost extrem de activi şi implicaţi în ceea ce înseamnă procesul de apropiere a statului moldovean de UE. Și evident, Chișinăul oficial nu va obstrucționa desfășurarea acestei electorale, așa cum nu a făcut-o nici cu ocazia campaniei electorale desfășurate de domnul Tomac pe teritoriul statului moldovean. 

Așa că liderul liberal democrat are de ce fi mulțumit. După vizita făcută la București pe data de 30 martie, unde a participat la lansarea candidaților Partidului Democrat Liberal la europarlamentare, vizita de la Cotroceni a fost cea care a pus punct dilemelor și a făcut posibilă o re-cunoștiință reciprocă. A fost o vizită cu un rezultat win-win, de pe urma căreia ambele părți (PLDM și PMP) vor avea de câștigat. Și ca de obicei, Republica Moldova.

PUTIN L-A FUGĂRIT PE DUMNEZEU DIN KREMLIN

Ce consecințe are alipirea Crimeei la Rusia, anunțată de Putin, pentru Ucraina și pentru regiune?

În spațiul Comunității Statelor Independente, spațiu din care face parte și Republica Moldova accesul ușor la mediile de informare ruse vin să ofere o deschidere și la opiniile politice promovate de Moscova. Citite corect, acestea oferă  un răspuns referitor la motivația riscantelor gesturi ale Kremlinului. Vladimir Putin, în discursul referitor la anexarea Crimeei, a vorbit în mod deschis despre revizuirea consecințelor destrămării Uniunii Sovietice. Autoritățile ruse au perceput crearea Parteneriatului Estic ca o ofensivă a Uniunii Europene și a NATO către fostele state sovietice, țări considerate de către administrația Putin ca făcând parte din sfera de influență rusă. Riscanta contraofensivă pusă în aplicare de președintele rus a revizuit rezultatele a ceea filozoful A. Dughin numește „capitularea URSS“ în fața Occidentului și a pus la îndoială capacitatea OSCE de garant a documentelor semnate la Helsinki. A-l da pe Dumnezeul catolic afară din Kremlin, e un gest care vine să ne spună că dacă occidentul catolic își doresc o reglementare pașnică a conflictului ucrainean va fi pus în situația de a ține cont de doleanțele ortodoxiei rusești. Odată ce opțiunea pro-europeană a Ucrainei a eșuat datorită rezistenței provinciilor rusești, opțiunea pro-Eurasia la fel, datorită provinciilor vest-ucrainene, putem presupune că un stat ucrainean întreg, fie el și fără peninsula Crimeea, ar putea fi doar unul  federal. În acest caz o eventuală aderare a Kievului la UE și/sau NATO va putea fi relativ ușor blocată. Este modul ales pentru a ține departe de frontierele Federației Ruse, deci și ale ortodoxiei,  această așa numită „ofensivă occidentală”.

Cum se explică cererea autorităților transnistrene de alipire la Rusia? Urmează un referendum și în Transnistria?

Lansarea la Tiraspol a filialei Institutului Rus de Cercetări Strategice a oferit posibilitate directorului acestei organizații, Leonid Reșetnicov, să afirme că recunoașterea independenței  regiunii transnistrene ar fi o chestiune inevitabilă. Afirmația domniei sale, a fost făcută în cadrul unei mese rotunde la care a participat șeful administrației transnistrene, Evgheni Șevciuk , și cel al Departamentului de Externe al regiunii separatiste, Nina Ștanski. Spusele domnului Reșetnikov, despre care se spune că ar fi un apropiat al serviciilor inteligente ruse, au sunat ca o invitație la acțiune. Lor le-a urmat scrisoarea adresată de către liderul  Sovietului Suprem al regiunii separatiste, legislativul local, către Duma de Stat prin care se cerea anexarea regiunii transnistrene la Federația Rusă. Motivul invocat ține de numărul mare de cetățeni ruși domiciliați în regiune dar și de rezultatele unui referendum efectuat în septembrie 2006 în care 98,7% din participanți și-au exprimat opțiunea ca regiunea să facă parte componentă a Federației Ruse. Efervescența apărută în jurul regiunii secesioniste moldovenești este o consecință  a escaladării conflictului ruso-ucrainean. Oficialii tiraspoleni sunt beneficiarii direcți ai discursurilor oficialilor ruşi care susţin proiectul secesionist și ai asistenţei economice şi informaţionale din Federația Rusă. Dependentă din punct de vedere comercial de regiunea Odesa, care a rămas loială noului regim instalat la Kiev, pe de altă parte subordonată interesului rus, conducerea separatistă pare a fi împinsă în situația de a juca un rol mai activ în planurile ruse. Dar în condițiile în care o treime din locuitorii regiunii transnistrene sunt de etnie ucraineană, iar peste 100 de mii dintre ei sunt posesori ai pașapoartelor ucrainene, administrația de la Tiraspol face o echilibristică periculoasă.

Ce efecte pentru securitatea Republicii Moldova și a României au aceste evoluții?

Deputații moldoveni s-au reunit pe 21 martie într-o ședinţă cu uşile închise, unde au discutat despre securitatea statului moldovean. La ea au fost invitaţi şi reprezentanţii ministerelor care au atribuţii la menținerea ordinii și securității statului moldovean, precum şi șeful Serviciului de Informaţii şi Securitate. La finalul întâlnirii nu a fost adoptată nici o hotărâre. Președintele Parlamentului moldovean, Igor Corman, a spus presei că, deşi situaţia din regiune este tensionată, nu există motive de panică. Există însă mari spaime. Tocmai existența acestora a făcut posibilă întâlnirea de la Iași, din 19 martie, a președintelui moldovean Nicolae Timofti cu omologul său român Traian Băsescu unde s-a discutat și despre riscurile de securitate din regiune. Pe fondul cri­zei din Ucraina, Chișinăul a obținut neașteptate progrese pe agen­da asocierii la Uniunea Europeană, dar există suficiente semnale care vin să-i pună în gardă pe liderii coaliției de guvernământ din Republica Moldova – referendumul din Comrat și echilibristica transnistreană, dar și anunțatele proteste ale opoziției comuniștilor moldoveni sunt doar câteva din provocările cărora echipa condusă de premierul Leancă trebuie să le facă față. În condițiile în care România este membru al NATO și are amplasată pe teritoriul ei o bază americană, riscurile de securitate pentru statul român sunt reduse. Pentru modul de reacție la criza ucraineană din 1 martie, președintele Băsescu trebuie felicitat. Bucureștiul a reacționat în mare viteză – după ședința de urgență cu șefii structurilor de securitate ai statului român, președintele român a transmis presei un comunicat în care se arată că "România nu este afectată direct de situația din Ucraina și nu există riscuri imediate la adresa securitătii naționale a statului român". Din păcate, cercetătorul spațiului sovietic, Octavian Milewski are perfectă dreptate atunci când afirmă că, la Chișinău,< nimeni nu poate să prevadă un răs­puns dacă a fost vreodată cineva în stare să oprească Rusia atunci când aceasta a vrut să cu­ce­rească vreun teritoriu „din spațiul său vital“>.

Se va schimba poziția Ucrainei față de conflictul transnistrean în acest context?

Legăturile economice strânse pe care le are Tiraspolul cu regiunea Odesa mă fac să nu cred într-o eventuală escaladare a conflictului din regiunea transnistreană ori o eventuală blocadă economică a Transnistriei de către Kievul oficial. Dar există o strânsă legătură între modul de reglementare a conflictului transnistrean și cel din Ucraina. Într-un interviu oferit pentru portalul on-line ziare.com, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Romane, Dan Dungaciu, afirmă că, un posibil scenariu de reglementare gândit de Moscova ar putea fi unul federalist, o soluție "europeană" pe care ambele părți o vor putea vinde publicului. Domnia sa spune însă că acest scenariu este unul extrem de negativ pentru Republica Moldova, existând în acest caz riscul exportului său ca viitoare metodă de reglementare a conflictului transnistrean. Sunt de acord cu această teză, însă, o altă evoluție a scenariului de reglementare pașnică a conflictului geopolitic ucrainean poate fi luată în considerare. Dacă se dorește o rezolvare pașnică a problemei crimeene și un stat ucrainean întreg, statele occidentale vor fi puse în situația de a accepta o Ucraină federală. Abia atunci vom constata că acest „cui al lui Pepelea”, ar putea fura viitorul Republicii Moldova. Politicienii moldoveni vor trebui atunci să facă față dilemei – păstrarea statului moldovean în granițele lui de astăzi, ori federalismul care va menține Chișinăul în siajul rus.  Tertium non datur!

Interviu oferit publicatiei Epoch Times.

NODUL GORDIAN TREBUIE TĂIAT LA ȘEDINȚA CU UȘILE ÎNCHISE DEPUTAȚII TREBUIE SĂ NUMEASCĂ MINISTRUL APĂRĂRII

Preşedintele moldovean Nicolae Timofti a efectuat pe 19 martie o vizită de lucru la Iaşi, unde a avut o întrevedere cu omologul său român Traian Băsescu. Cei doi preşedinţi au discutat despre situaţia politică din regiune, despre situaţia din regiunea transnistreană şi despre urgentarea semnării Acordului de Asociere cu UE pentru Republica Moldova. Importanța întâlnirii de la Iași este dată de scrisoarea Sovietul Suprem de la Tiraspol prin care cere Dumei de Stat să examineze posibilitatea alipirii regiunii separatiste și a anunțului făcut de guvernul Federației Ruse că va discuta pe 20 martie despre problema transnistreană şi despre instituirea de către Ucraina a unui strict control la frontiera regiunii separatiste. Mediile de informare de la Tiraspol notau că șeful administrației separatiste, Evgheni Şevciuk, cu această ocazie, a plecat la Moscova. 

În cadrul întâlnirii de la Iași, șeful statului moldovean, Nicolae Timofti, s-a referit la ședința de Guvern a Federației Ruse dedicată regiunii transnistrene, și spus că nu se așteapă la o hotărâre în favoarea Republicii Moldova. „Sper că nu va fi mai rău decât acţiunile în privinţa Crimeei", a spus trist președintele moldovean. Supărarea președintelui moldovean e de înțeles, după anexarea regiunii Crimeea șansele ca statul moldovean să piardă definitiv regiunea transnistreană au crescut.

Premierul moldovean Iurie Leancă este însă mai optimist. În cadrul unei foarte recente emisiuni la Radio Moldova, primul ministru a declarat că scrisoarea trimisă de preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol la Moscova nu merită atenţie. "Cei de la Tiraspol tot timpul au avut acţiuni neclare. Ba vor independenţă, ba vor în componenţa Rusiei. Acţiunile şi declaraţiile lor nu trebuie să provoace reacţii din partea noastră. Scrisoarea trimisă de preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol la Moscova nu merită atenţia noastră. Nu e nimic nou sub soare în acest sens", a declarat Leancă.

Lamentările președintelui Timofti nu l-au emoționat pe domnul Leancă. Mai pragmatic,șeful Executivului de la Chișinău a declarat că în contextul crizei din Ucraina, în care sunt implicați doi importanți  actori ai formatului de negocieri 5+2 atât Federația Rusă cât și Ucraina sunt automat descalificate pentru a mai participa la reglementarea acestui proces. Leancă a declarat că „în cazul diferendului transnistrean, Republica Moldova poate identifica noi soluţii”. "Noi trebuie să facem tot posibilul să avem grijă de cetăţenii din stânga Nistrului. Vom continua să ne angajăm într-un dialog cu autorităţile de la Tiraspol şi vom face tot ce ne stă în putinţă ca să rezolvăm acest conflict cât mai urgent pentru ca să nu ne blocheze parcursul european", a conchis Iurie Leancă.

Concluziile întrevederii de la Iași au fost cât se poate de simple - în contextul acţiunilor desfăşurate de Rusia în Crimeea, cei doi preşedinţi au declarat că Republica Moldova ar putea fi o următoare ţintă. De aceea, ,,accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană este o soluţie pentru garantarea securităţii Republicii Moldova”, se arată în comunicatul difuzat presei. Preşedintele României a dat asigurări că, pentru a garanta securitatea statului moldovean va cere urgentarea procesului de integrare europeană a Chișinăului.

În contextul evoluției situației din regiunea, directorul executiv al Asociației de Politică Externă, Victor Chirilă, este sceptic.“Nici UE, nici SUA şi nici NATO nu vor interveni militar pentru a opri un eventual ”raider militar” rus în Moldova, deoarece nu au nici un mandat legal sa o facă; Suntem singuri în faţa avalanşei ruse şi va trebui să-i facem faţă cu forţele proprii. Altfel spus, e timpul să punem în sfârşit creierii în mişcare.”

Îndemnul de a pune „mințile în mișcare” a fost auzit. La propunerea fracțiunii parlamentare liberal democrate, deputaţii moldoveni se vor întruni pe 21 martie într-o şedinţă la care vor discuta despre securitatea ţării . Preşedintele fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ a declarat că viteza derulării evoluţiilor regionale este foarte rapidă. “De aceea se impune desfăşurarea unei şedinte parlamentare cu uşile închise pe tema securităţii. Să fie prezenţi membrii Departamentului pentru Reintegrare și şefii instituţiilor de forţă", a cerut Streleț.

Președintele de Onoare al Partidului Democrat din Moldova, deputatul Dumitru Diacov, a exprimat cel mai bine starea de spirit din Parlamentul moldovean: "Am avut de gând să propun cam acelaşi lucru. Datorită situaţiei din Ucraina și din regiune, avem toate şansele să ne pierdem ţara. În aceste momente, avem nevoie de coeziune naţională și de o atmosferă paşnică. Nu o să ne ajute nici NATO, nici ruşii, nimeni. Avem nevoie de o discuţie sinceră. Vocile radicale pot duce corabia noastră mică nu ştiu pe care valuri", a spus Diacov.  

O ședință cu ușile închise este binevenită. Fracțiunile parlamentare după ce își vor spune oful, au posibilitatea de comun acord, cu o majoritate de voturi să vină în fața cetățenilor moldoveni cu o soluție care să stabilească în clar modul de comportament al statului moldovean în contextul declanșării războiului rece dintre Federația Rusă și statele occidentale. În luarea unei decizii, deputații moldoveni vor pleca de la statutul de neutralitate prezent în Constituția Republicii Moldova. Și evident că în cadrul acestei ședințe parlamentare reprezentanții poporului vor trebui să discute despre numirea unui ministru al apărării cu mult mai multă experiență decât candidatura înaintată de PLR.
Acum este cel mai bun moment pentru ca formațiunile politice parlamentare să demonstreze că au suficientă tărie de caracter pentru a lăsa interesele partinice la o parte și a tăia acest nod gordian. Deputații au posibilitatea, ca nestingheriți de nimeni și reieșind din complicata situație regională, să discute numirea unui ministru al apărării cu mai multă greutate. Fără un rezultat cât de mic al ședinței din 21 martie, fie ea și cu ușile închise, adunarea poate fi considerată o uriașă pierdere de timp și va costa cât o ceapă degerată. Adică deputații au vorbit doar despre cai verzi pe pereți!