CÂRCOTAȘUL

Nici nu s-a uscat bine cerneala din Planul 2020 pentru Republica Moldova că au început să apară voci cârcotașe. Planul, este un document care, îşi doreşte să implementeze reformele în sectorul educaţional, în piața muncii, în domeniul luptei împotriva corupţiei – un plan care modernizează întreaga societate moldavă, pentru a o plasa în anticamera Uniunii Europene. Potrivit documentului prezentat de liberal democrați, transformările aplicate ar face posibil ca, în anul 2017, Moldova să obţină statutul de ţară candidat, iar mai târziu, Chişinăul să se numere printe capitalele europene.

Un plan care dă moldovenilor speranțe. Cărcotașii moldoveni, iar ei sunt cât frunză și iarbă, afirmă însă că ar fi bine ca moldovenii să își vadă lungul nasului. Prezent la un interviu, omul de afaceri Ion Sturza a afirmat că, “moldovenii nu sunt nici la gardul UE, nu că în anticamera UE. Anticamera UE ar însemna un Acord de Asociere real, pe care l-au semnat ţările care au avut statutul de țară candidat”. Domnul Sturza a dat de înțeles că oficialii de la Chișinău ar trebui să se mulțumească cu puținul pe care îl au și că ar trebui să spună mulțumesc europenilor pentru că au fost acceptați la masa de negociere.  „De ce ar trebui să ne frustrăm că europenii nu ne dau perspectivă de aderare? Să le spunem mulţumesc că ne-au acceptat să semnăm acest acord de asociere fără ca Moldova să aibă performanţe interne. Această fereastră a oportunităților s-a deschis doar pe criterii politice, ea nu se va mai  încă o dată doar pentru faptul că unii fac declaraţii frumoase la Bruxelles sau Paris”, a spus Ion Sturza pentru postul de radio Europa Liberă.

Ce se ascunde în spatele acestor critice declarații? Să fie oare fostul premier moldovean gelos pe succesele obținute de domnul Leancă? Ori poate și-a băgat Necuratul coada și vorba de cu totul altceva? Exact – este vorba de ambițiile politice ale domnului Sturza. La finele anului trecut, cu ocazia congresului de constituire a Partidului Liberal Reformator, fostul premier  a recunoscut că are ambiții politice. Gustul pentru onoruri al domnului Sturza se trage din perioada celor zece luni în care domnia sa a fost primul ministru al Republicii Moldova (19 februarie 1999 – 9 noiembrie 1999).  Obișnuințele vechi, nesatisfăcute, se transformă în invidie – un sentiment egoist de ciudă și de necaz.

Pe un ton eurorealist, domnul Sturza a spus că, „trebuie să facem o diferenţă între propaganda partidelor politice proeuropene în campania electorală şi realităţile din interiorul Uniunii Europene”.  Aici se află cheia de descifrare a mesajului său. Trimiterea făcută, la campanie electorală, vine să ne spună că domnia sa a decis să pășească în politica moldovenească. Și asta în ciuda faptului că anterior, domnia sa a declarat că politicul local este o mlaștină în care evită să calce.

Indirecta critică a Planului 2020, un plan care repet, vrea să dea moldovenilor speranțe pentru integrare europeană, este o confirmare a implicării domnului Sturza în campania electorală din acest an.  Mai ales că în toate ieșirile în public ale domniei sale a sugerat că ar face lucruri mult mai bune decât alte formațiuni politice. Se pare că a sosit și vremea când îl vom vedea în practică.

Două lucruri întristează – că în anul 2001, atunci când Partidul Democrat din Moldova l-a plasat în fruntea listei electorale, această formațiune politică nu a trecut pragul electoral și că domnul Sturza dinamitează speranța moldovenilor în mai bine. În rest să auzim de bine și să-l vedem, dacă își dorește, în fruntea liberalilor reformatori.

 

MAIDANUL LUI STURZA

Ion Sturza a fost invitatul de luni, 17 martie, al emisiunii „Politica” de la postul de televiziune TV7. Apariția domniei sale era prevăzută – comentatorii politici moldoveni sperau ca fostul premier să ofere un răspuns liderilor din Partidul Liberal Reformator care, l-au „curtat” îndelung în speranța că li se va alătura și va aduce un capital valoros formațiunii în viitoarea campanie electorală. Nimic neașteptat. Surpriza a venit de acolo de unde nu te aștepți: Sturza a vorbit întreaga emisiune în limba rusă! Realizatoarea emisiunii, jurnalista Natalia Morari afirmă pe o rețea de socializare că acest lucru s-a datorat doar unei întâmplări, fie și asta, telespectatorilor rusolingvi dintre Prut și Nistru s-au bucurat iar omul de afaceri stabilit de mai bine de 15 ani la București a demonstrat că nu a uitat prima lui limbă de educație.

Domnul Sturza le-a răspuns liberalilor reformatori și a zis că, dacă i se vor face propuneri de a deveni cap de listă în alegeri, ori șef de partid înaintea alegerilor parlamentare din acest an, nu are de gând să revină în politică. Domnia sa a spus că nu pretinde la funcții de conducere în vreun partid sau funcții de răspundere în stat, ci intenționează să adune în jurul său pe toți patrioții moldoveni și să îi critice în campania electorală pe cei care și-au „vândut țara”. „Nimeni nu poate să-mi interzică să fac declarații, să analizez și în mod legal să influențez procesul politic moldovenesc, să adun în jurul meu oameni, patrioți ai Moldovei din diferite colțuri ale lumii. Eu vreau să-mi petrec ultimele zile din viață în Republica Moldova. Alegerea moldovenilor este pentru o Republică Moldova suverană și independentă. Locul nostru este aici, chiar dacă vom fi doar simpli cetățeni. Politicienii să nu se relaxeze”, a concluzionat fostul premier. O campanie a mâinilor curate, nu alta!

În mod sigur, politicienii moldoveni care au urmărit talk-show-ul au avut câteva motive pentru a-l pomeni. Și nu de bine. Actualul om de afaceri și-a dedicat majoritatea intervențiilor pentru a critica actuala clasă politică moldavă, pentru a o acuza de corupție și de exploatarea unor sinecuri admnistrativ-politice moștenite de la fosta guvernare comunistă. Sturza a sugerat că între grupurile posesoare de mare capital financiar, care domină viața economică din Republica Moldova se dă un război pe viață și pe moarte ce se află deasupra competiției politice interne. „Toate problemele statului moldovean se datorează acestor trei – patru oligarhi care, dacă ar pleca cu averile lor fie și în Canada, ar rezolva situația”, a declarat categoric fostul politician. Domnia sa a lăsat să se înțeleagă că, printre oligarhi din pricina cărora are de suferit statul moldav, ar fi Vladimir Voronin, Vladimir Plahotniuc și Vlad Filat și că nu exclude ca o revoltă populară, care să aibă loc înaintea alegerilor parlamentare din acest an, să fie cea care să-i trimită mai devreme dincolo de hotarele Moldovei.

Critica pe care domnul Sturza a adus-o clasei politice moldovenești poate fi benefică. Ultimele sondaje de opinie ne arată o scădere a încederii populației în toate formațiunile politice parlamentare.  Mare parte din respondenţi (19%) afirmă că nu ştiu cu cine ar vota. Alte 10% nu au dat un răspuns concret. Așadar, numărul nehotărâților este în creștere. Lor li s-a adresat de pe ecranul televizoarelor Sturza. Și tot acestora ar trebui să li se adreseze și liderii coaliției de guvernare.

Pe acești nehotărâți electorali fostul premier moldovean i-a pomenit de mai multe ori. De câteva ori, milionarul a spus că presiunea socială în creștere i-ar putea scoate din case pe nemulțumiți. Sugestia pe care a făcut-o e aceea că, nemulțumiții și nehotărâții electorali pot fi folosiți în viitor pentru crearea unui bazin propriu de vot. Echipa de “patrioți” pe care și-o dorește adunată în jurul său, va avea drept scop manevrarea politică a acestor ezitanți. 

Pe data de 15 decembrie, în discursul avut la congresul de constituire a Partidului Liberal Reformator, fostul prim ministru a spus cât se poate de clar : „Da, am ambiții politice!” Modestia și pietatea folosită pe timpul când spunea că politica moldovenească este o „mlaștină care are nevoie de timp pentru a fi asanată”, a fost lăsată la o parte. Sturza este acum un justițiar care își permite să amenințe: „Nimeni nu poate să-mi interzică să fac declarații, să analizez și în mod legal să influențez procesul politic moldovenesc, să adun în jurul meu oameni, patrioți ai Moldovei din diferite colțuri ale lumii!”

Avem de a face cu startul unei campanii politice. Ion Sturza a anunțat că își adună o echipă și a trasat un potențial crez politic – un partid de stânga, cu puternice mesaje moldoveniste, care să lupte cu oligarhia moldovenească. Pare a fi un nou Partid al Patrioților Moldovei. Nu știm dacă domnul Mihai Garbuz, care a înregistrat la 30 iunie 2010 Partidul „Patrioții Moldovei”, cunoaște intențiile afaceristului moldo-român. Posibil să se trezească cu un concurent. Ori poate domnul Sturza  are de gând să influențeze politica moldovenească doar prin manipularea nemulțumirilor existente în societate? Altfel la ce ar fi bună critica anunțată dacă nu pentru creșterea presiunii în cazanul moldovenesc?

A ieșit cam așa, că domnul Sturza nici nu vine, nici nu pleacă - mai mult pare că pregătește un "maidan" moldovenesc. 

MAIDÁN, maidane, s. n. Teren deschis, loc viran situat în interiorul sau la marginea unei localități. ◊ Expr. (Pop.) A scoate (sau a ieși) la maidan = a scoate sau a ieși la vedere; a (se) arăta, a (se) face cunoscut. A bate maidanul ( sau maidanele) = a-și pierde vremea hoinărind sau jucându-se; a hoinări, a vagabonda. DEX 2008

GHIMPU & COMP S.A.

                                                                                     

 

Parlamentul Republicii Moldova are 101 de deputați. În urma alegerilor din 28 noiembrie 2010, aleșii poporului au constituit următoarele fracțiuni parlamentare. PCRM – 34 de deputați, PLDM – 31 de deputați, PDM – 16 deputați, PLR – 8 deputați, PL – 5 deputați și respectiv  8 deputați neafiliați ( 3 grupul Dodon, 3 grupul Mișin, deputatul Godea și deputatul Abramciuc). Guvernul Leancă are susținerea parlamentară a 55 de deputați. Comuniștii moldoveni și o parte a deputaților neafiliați și-ar da votul pentru demisia lui Iurie Leancă. Cabinetul de miniștrii poate fi demis prin votul majorității simple a deputaților care, potrivit unei hotărâri mai vechi a Curții Constituționale, în Republica Moldova îl constituie 52 de deputați. În prezent, opoziția parlamentară nu are la dispoziția sa aceste voturi.  

Democrația de vânzare

Vineri, 14 februarie,  doi parlamentari moldoveni, Iurie Chiorescu de la PLDM și Valentina Stratan de la PD, au anunțat despre tentativele de corupere care se fac asupra lor pentru a se obține acceptul de a face parte dintr-o nouă fracţiune parlamentară. Bloggerul Eugen Luchianiuc, afirmă că numărul deputaților asupra cărora se fac presiuni ar fi mai mare și dă numele acestora. Potrivit domniei sale, rusii ar da lovitura de gratie coalitiei și i-ar tenta pe următorii : Simion Furdui, Lilian Zaporojan, Iurie Chiorescu (PLDM), Valentina Stratan, Iurie Bolboceanu, Stella Jantuan (PDM), Vadim Vacarciuc, Cojocaru Vadim (PLR). Toți acești deputați fac parte din coaliția parlamentară care susține cabinetul Leancă.

Dreapta liberal-românească

Partidul Liberal a avut un grup parlamentar compus din 12 persoane. Aripa reformatoare a acestui partid a cerut demisia lui Mihai Ghimpu și înlocuirea acestuia cu vicepreședintele PL, Dorin Chirtoacă. Chiar dacă a fost acuzat de autoritarism, domnul Ghimpu nu a cedat, liberalii moldoveni au fost excluși de la guvernare și au doar 5 voturi în aritmetica parlamentară.

La 10 februarie, editorialistul  publicatiei Timpul se întreba dacă nu cumva ne ateapta coliva lui Ghimpu sau coliva Republicii Moldova și nota că, “dreapta moldoveană, așa cum este ea, trebuie să fie reprezentată masiv în viitorul parlament”. Domnia sa argumenta astfel – “un viitor parlament reprezentat doar de PLDM, PD și PCRM, fără un partid de dreapta, ce ar exprima interesele electoratului proromânesc și proeuropean, este visul de aur al rușilor”.  

Cutia Pandorei

Într-o postare recentă am sugerat că o revenire în fruntea liberalilor moldoveni a domnului Chirtoacă ar consolida dreapta moldavă. Ultima postare de pe blogul personal al doamnei Ana Guțu, a dărâmat toate speranțele. Evocând comportamentul liderului liberal la Cotroceni, doamna Guțu scrie negru pe alb că, pentru Mihai Ghimpu politica este doar un business și că dumnealui a trădat ideea românismului.

Putem, ori nu să o credem pe cuvânt pe doamna Guțu. Amintesc doar că într-un interviu recent, liderul liberal sublinia că liberalii pe care îi conduce nu sunt unioniști. Asta ar înseamna oare că domniile lor nu exprimă interesele electoratului proromânesc ? Nu știu.

Logica economiei de piață

O hotărâre mai veche a Curții Constituționale a decis că votul majorității simple pentru instalarea ori demiterea unui guvern este de 52 de deputați. Afirmațiile potrivit cărora politica ar fi doar un business sunt îngrijorătoare. Dacă în legislativul de la Chișinău voturile costă  bani buni, iar politica este doar o afacere, teoretic, pentru demisia guvernului, opoziția mai are nevoie doar de șase voturi. De data asta, Ghimpu & Comp S.A. ar putea vota deschis împotriva guvernului. 

Nota Bene

Domnul Ghimpu a spus la emisiunea Fabrika din 5 februarie, ca," Partidul Liberal nu este unionist, eu sunt unionist".

moderată de Rita Ursalovschi, invitat Cristi Tabără, din gura lui Mihai Ghimpu am auzit cu toții: ”PL nu este partid unionist. Eu sunt unionist”. - See more at: http://vox.publika.md/politica/ghimpu-trebuie-scos-de-pe-arena-politica-nu-mai-pierdeti-voturile-cu-pl-510752.html#sthash.Gpr1iYPI.dpuf

moderată de Rita Ursalovschi, invitat Cristi Tabără, din gura lui Mihai Ghimpu am auzit cu toții: ”PL nu este partid unionist. Eu sunt unionist”. - See more at: http://vox.publika.md/politica/ghimpu-trebuie-scos-de-pe-arena-politica-nu-mai-pierdeti-voturile-cu-pl-510752.html#sthash.Gpr1iYPI.dpuf

Ieri, în cadrul emisiunii Fabrika, moderată de Rita Ursalovschi, invitat Cristi Tabără, din gura lui Mihai Ghimpu am auzit cu toții: ”PL nu este partid unionist. Eu sunt unionist”. - See more at: http://vox.publika.md/politica/ghimpu-trebuie-scos-de-pe-arena-politica-nu-mai-pierdeti-voturile-cu-pl-510752.html#sthash.Gpr1iYPI.dpuf

STURZA ȘI MLAȘTINA POLITICĂ MOLDOVENEASCĂ

Recent domnul Ion Sturza a recunoscut că are ambiții politice. Afirmația a fost făcută pe data de 15 decembrie, în discursul avut la congresul de constituire a Partidului Liberal Reformator. Domnia sa a spus clar : „Da, am ambiții politice. Asta ține de faptul că vreau ca Republica Moldova să fie ancorată cât mai aproape de UE. Scopul politic este că eu nu îmi doresc să revină comuniștii la putere. Nu pentru că m-aș teme de comunism sau de un partid de stânga. Comuniștii noștri au ratat șansa să se modernizeze. Ei vor doar revanșa. Nu putem să permitem acest lucru pentru țara noastră”, a spus Ion Sturza.

În același timp, fostul premier moldovean evită să își anunțe cu subiect și predicat revenirea pe câmpul bătăliilor politice moldovenești. Cu simulată modestie și pietate domnia sa, ne spune că politica moldovenească este o „mlaștină” în care nu dorește să pășească.  „În ultimii 10 ani, majoritatea reprezentanților elitelor de orice gen din Moldova au fost implicate, în tot felul de scheme. Într-o formă sau alta toți sunt  compromiși. Este foarte puțină sinceritate, foarte puțină dorință de a schimba ceva real pentru țară. Deci e o mlaștină. Și e nevoie de timp pentru asanarea acestui peisaj politic din Republica Moldova”, a subliniat Sturza.


Prin comportamentul său,  fostul premier transmite actorilor politici din Republica Moldova că își conștientizează importanța revenirii în competiția politică. Domnul Sturza sugerează tuturor că implicarea sa, financiară și managerială, în bătălia anti-comunistă din acest an, ar da o șansă în plus partidelor europene și democratice. De aici și supralicitările făcute în negocierile cu Partidul Liberal Reformator unde își deorește funcția de președinte.  

Copreședintele acestui partid, doamna Ana Guțu, a recunoscut că aceste negocieri există și că ele sunt necesare pentru atragerea mai multor voturi la viitoarele alegeri parlamentare. „Da, desigur că există asemenea discuții (că Sturza ar putea prelua conducerea PLR înainte de alegerile parlamentare – n.a.) ele sînt recomandabile. Reușita unui partid politic în Republica Moldova, 50% înseamnă disciplină și organizare și 50% înseamnă liderul pus în fața partidului, pentru că mereu se așteaptă un „tătucă” care să rezolve toate problemele. Dincolo de aceste afirmații și analize, desigur că examinăm această posibilitate și cred că vom reuși”, a subliniat Ana Guțu. Recent decorată de președintele român Traian Băsescu cu cea mai înaltă distincție a statului român, doamna Guțu are credința unei reușite a negocierilor dintre PLR și Ion Sturza. Convingerea se bazează pe informații aflate în culisele de la Cotroceni și poate, pe certitudinea că, pentru grațiile unor arhitecți bucureșteni, ex-premierul moldovean ar trebui să își pună la dispoziție capacitățile pentru menținerea Chișinăului pe drumul lui european.
 
Și liberal democrații moldoveni îl invită pe Sturza la acțiune. Liderul fracțiunii liberal democrate din Parlamentul Republicii Moldova, Valeriu Streleț, afirmă că toți cei care declară că ar face lucruri mult mai bune decât actuala guvernare, inclusiv fostul premier Ion Sturza, ar face bine să se înregimenteze în viața politică activă. Streleț a spus că pentru formațiunea pe care o reprezintă, revenirea fostului membru al Partidului Democrat în politică, nu reprezintă o amenințare sau o problemă. „Având în vedere atitudinea și sugestiile pe care le-a formulat dumnealui în diferite ieșiri publice, inclusiv declarațiile că ar face lucruri mult mai bune decât le face actuala guvernare, toate acestea ar trebui urmate de practică. Vom fi foarte bucuroși să-l vedem pe Sturza jucător activ în politica mare", a precizat Streleț.

Experții economici români afirmă că imperiul economic al domnului Surza a fost construit pe dividendele obținute din privatizarea Rompetrol. De aici și iritarea unor cercuri politice românești la ambițiile fostului intermediar moldovean de a se implica în viața politică de pe Dâmbovița. Actualele invitații primite, de a contribui, prin resursele financiare și manageriale acumulate, la menținerea Republicii Moldova pe drumul ei european, sunt o discretă formă de amintire a unor mai vechi angajamente. 

Fără a fi un semn de slăbiciune din partea partidelor democratice și europene, chemările la acțiune adresate domnului Sturza reprezintă o șansă pentru întoarcerea deplină a domniei sale în prim planul scenei politice moldave, acolo unde își dorește atât de mult. O acțiune contrară tuturor acestor așteptări ar întări nefondatele presupuneri apărute în presa românească. Implicarea în campania electorală anti-comunistă din acest an va demonstra temeinicia ambițiilor politice anunțate și injustețea tuturor presupunerilor jurnalistice.