NODUL GORDIAN TREBUIE TĂIAT LA ȘEDINȚA CU UȘILE ÎNCHISE DEPUTAȚII TREBUIE SĂ NUMEASCĂ MINISTRUL APĂRĂRII

Preşedintele moldovean Nicolae Timofti a efectuat pe 19 martie o vizită de lucru la Iaşi, unde a avut o întrevedere cu omologul său român Traian Băsescu. Cei doi preşedinţi au discutat despre situaţia politică din regiune, despre situaţia din regiunea transnistreană şi despre urgentarea semnării Acordului de Asociere cu UE pentru Republica Moldova. Importanța întâlnirii de la Iași este dată de scrisoarea Sovietul Suprem de la Tiraspol prin care cere Dumei de Stat să examineze posibilitatea alipirii regiunii separatiste și a anunțului făcut de guvernul Federației Ruse că va discuta pe 20 martie despre problema transnistreană şi despre instituirea de către Ucraina a unui strict control la frontiera regiunii separatiste. Mediile de informare de la Tiraspol notau că șeful administrației separatiste, Evgheni Şevciuk, cu această ocazie, a plecat la Moscova. 

În cadrul întâlnirii de la Iași, șeful statului moldovean, Nicolae Timofti, s-a referit la ședința de Guvern a Federației Ruse dedicată regiunii transnistrene, și spus că nu se așteapă la o hotărâre în favoarea Republicii Moldova. „Sper că nu va fi mai rău decât acţiunile în privinţa Crimeei", a spus trist președintele moldovean. Supărarea președintelui moldovean e de înțeles, după anexarea regiunii Crimeea șansele ca statul moldovean să piardă definitiv regiunea transnistreană au crescut.

Premierul moldovean Iurie Leancă este însă mai optimist. În cadrul unei foarte recente emisiuni la Radio Moldova, primul ministru a declarat că scrisoarea trimisă de preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol la Moscova nu merită atenţie. "Cei de la Tiraspol tot timpul au avut acţiuni neclare. Ba vor independenţă, ba vor în componenţa Rusiei. Acţiunile şi declaraţiile lor nu trebuie să provoace reacţii din partea noastră. Scrisoarea trimisă de preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol la Moscova nu merită atenţia noastră. Nu e nimic nou sub soare în acest sens", a declarat Leancă.

Lamentările președintelui Timofti nu l-au emoționat pe domnul Leancă. Mai pragmatic,șeful Executivului de la Chișinău a declarat că în contextul crizei din Ucraina, în care sunt implicați doi importanți  actori ai formatului de negocieri 5+2 atât Federația Rusă cât și Ucraina sunt automat descalificate pentru a mai participa la reglementarea acestui proces. Leancă a declarat că „în cazul diferendului transnistrean, Republica Moldova poate identifica noi soluţii”. "Noi trebuie să facem tot posibilul să avem grijă de cetăţenii din stânga Nistrului. Vom continua să ne angajăm într-un dialog cu autorităţile de la Tiraspol şi vom face tot ce ne stă în putinţă ca să rezolvăm acest conflict cât mai urgent pentru ca să nu ne blocheze parcursul european", a conchis Iurie Leancă.

Concluziile întrevederii de la Iași au fost cât se poate de simple - în contextul acţiunilor desfăşurate de Rusia în Crimeea, cei doi preşedinţi au declarat că Republica Moldova ar putea fi o următoare ţintă. De aceea, ,,accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană este o soluţie pentru garantarea securităţii Republicii Moldova”, se arată în comunicatul difuzat presei. Preşedintele României a dat asigurări că, pentru a garanta securitatea statului moldovean va cere urgentarea procesului de integrare europeană a Chișinăului.

În contextul evoluției situației din regiunea, directorul executiv al Asociației de Politică Externă, Victor Chirilă, este sceptic.“Nici UE, nici SUA şi nici NATO nu vor interveni militar pentru a opri un eventual ”raider militar” rus în Moldova, deoarece nu au nici un mandat legal sa o facă; Suntem singuri în faţa avalanşei ruse şi va trebui să-i facem faţă cu forţele proprii. Altfel spus, e timpul să punem în sfârşit creierii în mişcare.”

Îndemnul de a pune „mințile în mișcare” a fost auzit. La propunerea fracțiunii parlamentare liberal democrate, deputaţii moldoveni se vor întruni pe 21 martie într-o şedinţă la care vor discuta despre securitatea ţării . Preşedintele fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ a declarat că viteza derulării evoluţiilor regionale este foarte rapidă. “De aceea se impune desfăşurarea unei şedinte parlamentare cu uşile închise pe tema securităţii. Să fie prezenţi membrii Departamentului pentru Reintegrare și şefii instituţiilor de forţă", a cerut Streleț.

Președintele de Onoare al Partidului Democrat din Moldova, deputatul Dumitru Diacov, a exprimat cel mai bine starea de spirit din Parlamentul moldovean: "Am avut de gând să propun cam acelaşi lucru. Datorită situaţiei din Ucraina și din regiune, avem toate şansele să ne pierdem ţara. În aceste momente, avem nevoie de coeziune naţională și de o atmosferă paşnică. Nu o să ne ajute nici NATO, nici ruşii, nimeni. Avem nevoie de o discuţie sinceră. Vocile radicale pot duce corabia noastră mică nu ştiu pe care valuri", a spus Diacov.  

O ședință cu ușile închise este binevenită. Fracțiunile parlamentare după ce își vor spune oful, au posibilitatea de comun acord, cu o majoritate de voturi să vină în fața cetățenilor moldoveni cu o soluție care să stabilească în clar modul de comportament al statului moldovean în contextul declanșării războiului rece dintre Federația Rusă și statele occidentale. În luarea unei decizii, deputații moldoveni vor pleca de la statutul de neutralitate prezent în Constituția Republicii Moldova. Și evident că în cadrul acestei ședințe parlamentare reprezentanții poporului vor trebui să discute despre numirea unui ministru al apărării cu mult mai multă experiență decât candidatura înaintată de PLR.
Acum este cel mai bun moment pentru ca formațiunile politice parlamentare să demonstreze că au suficientă tărie de caracter pentru a lăsa interesele partinice la o parte și a tăia acest nod gordian. Deputații au posibilitatea, ca nestingheriți de nimeni și reieșind din complicata situație regională, să discute numirea unui ministru al apărării cu mai multă greutate. Fără un rezultat cât de mic al ședinței din 21 martie, fie ea și cu ușile închise, adunarea poate fi considerată o uriașă pierdere de timp și va costa cât o ceapă degerată. Adică deputații au vorbit doar despre cai verzi pe pereți!

PCRM-UL UN CÎRCOTAȘ GEOPOLITIC

Linia de confruntare geopolitică dintre Uniunea Europeană și Uniunea Vamală trece prin Republica Moldova. Încercarea oficialilor europeni de a muta această frontieră civilizațională mai la est a eșuat. Refuzul Kievului,  de a semna Acordul de Asociere la UE, este marele eșec al diplomației externe a UE. Permanentizarea confruntării geopolitice în spațiul pruto-nistrean pentru încă un an poate pune sub semnul întrebării viitorul european al Republicii Moldova.

Cu o zi înainte de începerea summit-ului de la Vilnius, președintele Băsescu a declarat la TVR 1, că, după NATO și Uniunea Europeană, următorul proiect politic al statului român este unirea cu Republica Moldova. Declarația președintelui Băsescu, nu a surprins. Domnia sa a mai făcut declarații de acest gen. Președintele României a arătat doar că este consecvent. Debusolați de retragerea de ultimă oră a Ucrainei, nimeni dintre oficialii europeni, nu a avut timp să se gândească la afirmația făcută de președintele român. 

În noul context geopolitic format, un sprijin politic exprimat pe faţă, guvernanții moldoveni l-au obținut din partea Statelor Unite care, prin vizita șefului diplomației americane la Chișinău, John Kerry, au spus că își acordă suportul pentru evoluţiile democratice din Moldova și stau cu un ochi și pe această zonă. Președintele Nicolae Timoftii și-a exprimat atunci toate îngrijorările domniei sale și i-a cerut secretarului de stat american, ca Statele Unite să participe mai mult la asigurarea securității în regiune. 

Cel de al doilea sprijin pentru guvernarea pro-europeană de la Chișinău a fost exprimat de către conducerea de facto a Uniunii Europene. Liderii Partidului Popular European, formațiune politică care în acest moment se află la conducerea Comisiei Europene și a Consiliului European au declarat cu ocazia celui de al VI-lea congres al PLDM că vor acorda și pe mai departe susținere pentru apropierea statului moldovean de structurile europene. Acest suport i-a făcut pe delegații la congres să decidă continuarea luptei cu opoziția comunistă. 

Cea de a treia moțiune de cenzură înaintată de PCRM se înscrie în logica acțiunilor opoziției politice de a pune presiune pe coaliția aflată la guvernare în Republica Moldova. Dincolo de motivațiile principale ale moțiunii depuse, opoziția comunistă va specula în dezbaterile care vor avea loc maîine, 11 decembrie, și în baza diferențelor ideologice apărute pe fundalul dilemelor politico – lingvistice rezultate în urma hotărârii Curții Constituționale. Liderii coaliției pro-europene știu însă că, menținerea coeziunii interne a coaliției parlamentare este mai necesară decît distincțiile lingvistice. 

Un vot de blam adresat actualului Cabinet de Miniștrii, ar arunca în aer toate beneficiile obținute până acum de clasa politică moldavă și ar face posibil un scrutin din care multe partide ar ieși șifonate. Conștient atât de suținerea americană, cât și de cea europeană, premierul Iurie Leancă, nu are de ce să fie îngrijorat. Opoziția comunistă știe și ea că nu are de unde să găsească voturile suficiente pentru a face ca guvernului moldovean să-i fie adresat un vot de blam.

Asumându-și pe deplin rolul de cîrcotaș politic, până în toamna anului viitor, PCRM-ul va continua aceste riscante jocuri politice. Atât timp cât ele se vor încadra în limita legii, este dreptul domniilor lor.

LA CHIȘINĂU ROMÂNIA TACE ȘI FACE!

Se prefigurează trei rezultate concrete ale vizitei președintelui Băsescu în Republica Moldova. În sfârșit România a trecut la fapte.

1.Gazoductul Iași - Ungheni.
2.Linia de înaltă tensiune Fălciu - Gotești.
3.Podul peste Prut Fălciu -Leca.

Primele două puncte se referă la independența energetică a statului moldovean. Cel de al treilea se referă la comuniunea sufletească și frățească dintre cele două state.

În cei 20 de ani de independenţă, Republica Moldova şi România au reuşit să reabiliteze doar un singur pod. Podul de la Lipcani – Rădăuţi, iar acest lucru s-a făcut cu suportul financiar al Comisiei Europene, care a oferit 11 milioane de euro.

Împreună cu oficialii de la Palatul Victoria, președintele Băsescu a înțeles că vremea vorbelor a trecut. Cu ajutorul și susținerea popularilor europeni, garanți ai concretei perspective europene a Republicii Moldova, peste râul Prut va mai fi construit un pod. Iar acest lucru contează enorm. 

În perioada interbelică pe Prut existau 22 de poduri, la fiecare 31 de kilometri era câte un pod. Semn că atunci eram o țară. Semn că se putea trece mai ușor peste orgolii și interese.

În prezent, pentru cei 684 de kilometri de frontieră cu România, Republica Moldova are doar  cinci poduri rutiere Giurgiuleşti - Galaţi, Cahul - Oancea, Leuşeni - Albiţa, Sculeni - Sculeni şi Lipcani - Rădăuţi Prut care o leagă de România.

Noua majoritate parlamentară este cea care va trebui la rândul ei să își asume afirmațiile făcute de președintele Timofti și în toamnă să susțină politic și financiar aceste trei proiecte comune.

CHEIA LUI BĂSESCU PENTRU BASARABIA

Președintele Traian Băsescu vine mâine la Chișinău. Vizita urmează summit-ului  liderilor Parteneriatului Estic organizat  de Partidul Popular European, summit la care șeful popularilor europeni, Wilfried Martens, a afirmat că realizările obținute de statul moldovean îi oferă o perspectivă concretă pentru integrărea europenă. La scurt timp după declarația lui Martens, Președintele român a declarat că “în mod cert, cu ocazia Summit-ului de la Vilnius, Republica Moldova va parafa Acordul de asociere la Uniunea Europeană şi Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător”. 

Reconcilierea româno – rusă, semnal și pentru Chișinău

Vizita la Chișinău a președintelui Băsescu vine la aproape o săptămână după vizita la Moscova a ministrului român de externe Titus Corlățean. Ministrul român de externe a reușit semnarea a doua acorduri interguvernamentale referitoare la înființarea Centrului Rus de Știință și Cultură la București și a Institutului Cultural Român la Moscova,  precum și semnarea unui program de cooperare în zona culturală și de tineret şi a planului de consultări între cele două ministere de externe pe anii 2013-2014.

Relansarea oficială a relațiilor bilaterale dintre cele două state vine la scurt timp după conferințele din România ale directorului adjunct al Programului Rusia şi Eurasia din Centrul Carnegie, Matthew Rojansky. La tribuna oferită de Ambasada Statelor Unite la București, domnia sa a explicat că pentru România, în ciuda tuturor problemelor istorice, ar fi mai bine să se împace Rusia.

După ce președintele român l-a primit pe secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Nicolai Patrușev, unde s-a semnat memorandumul de colaborare între Consiliul de Securitate al Președenției Ruse si CSAT, a apărut și posibilitatea deplasării la Moscova a ministrului de externe Titus Corlățean. Înțelegerea de lucru la nivelul celor două organisme prezidențiale nu a schimbat orientarea geopolitică a statului roman (așa cum scrie Vocea Rusiei) ci a impulsionat doar o relație bilaterală care în ciuda unor împunsături se dezvolta  firesc. Reconectarea care are loc între România și Federația Rusă este un semnal care ar trebui să fie înțeles și de către oficialii de la Chișinău.

Mesaje codate pentru Chișinău

După vizita la București a lui Patrușev, a urmat vizita oficială a șefului CIA, John Brennan. La Cotroceni, șeful CIA a spus că "serviciile de inteligență ale României sunt remarcabile iar Statele Unite apreciază acest lucru". Potrivit comunicatului Preşedinţiei române, Băsescu şi Brennan au făcut și o analiză "asupra creşterii nivelului de securitate ca efect al Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România". Cele două referințe apărute în presa română, vin să transmită faptul că România nu este doar un consumator de securitate, ci oferă securitate calitativă la granița de est a NATO și UE, granița cu Republica Moldova. 

Republica Moldova a trecut în acest an printr-o gravă criză politică. Criză care a avut la baza dezvoltării ei orientarea geopolitică a statului moldav. Ieșirea din această criză îi oferă  președintelui Traian Băsescu motivul de a fi purtătorul unor mesaje codificate spre clasa politică moldovenească. De domniile lor depinde interpretarea și decodarea acestora.

Cheia spre suveranitate Moldovei – zăcămintele din Marea Neagră

Președintele Băsescu vine la Chișinău spre a spune că Proiectul Cotroceniului se referă la Republica Moldova ca stat membru în Uniunea Europeană. Același proiect european îl au și oficialii de la Palatul Victoria, sediul guvernului statului român. Conjugarea eforturilor acestor două instituții, bagă în viteză proiectul de conectare a rețelelor moldovenești la reţelele românești de gaze. Această conectare va da oficialilor moldoveni posibilitatea de a face mai apoi dovada voinței lor politice de a se decupla de la monopolul politic și economic, deținut de către rețelele de gaze rusești și tot ceea ce reprezintă acestea.

Estimările făcute în baza zăcămintelor de gaze din Marea Neagră indică faptul că începând din anul 2019 statul român poate deveni un important exportator de gaze. Datorită gazelor descoperite în platoul din largul Insulei Șerpilor, România are posibilitatea de a acoperi în întregime necesarul de gaz metan al statelor din jurul ei, inclusiv necesarul de gaze al Republicii Moldova. Statul roman poate deveni un concurent important pentru Gazprom.

Independența energetică a Chișinăului oferă cheia spre suveranitatea deplină a statului moldav. 

De ce vine Băsescu la Chișinău?

E absolut clar că reconcilierea româno – rusă vine să aducă un mediu favorabil pentru rezolvarea conflictului transnistrean. Atât în discuțiile avute de șeful statului român cu Nicolai Patrușev, cât și în discuțiile de la Moscova purtate de ministrul român de externe cu omologul său rus, integritatea teritorială a Republicii Moldova a fost subiect de discuţie. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a spus în timpul conferinţei de presă că,  “este de acord” cu Titus Corlăţean asupra tezei referitoare la faptul că “viitorul Republicii Moldova trebuie să fie determinat de alegerea liberă a poporului”.  De asemenea oficialul rus a specificat că Federația Rusă a susţinut şi susţine teza potrivit căreia “Republica Moldova trebuie să rămână un stat suveran”.

La Chișinău, președintele Băsescu va vorbi despre suveranitatea statului moldav, dar și despre separarea politicului de afaceri. Temele principale ale discursului domniei sale vor ține de stabilitatea politică, de continuitatea orientării europene și după alegerile parlamentare care vor urma, precum și despre existența statului de drept ca o garanție pe care politicienii moldoveni o oferă Europei pentru a fi credibili.  

Și pentru că va vorbi despre o suveranitate credibilă, domnia sa ar putea anunța că statul român poate să devină furnizorul de securitate energetică al Republicii Moldova. 

Băsescu vine la Chișinău pentru a le aduce aminte politicienilor moldoveni că trebuie să fie credibili în fața propriului electorat, dar și în fața oficialilor europeni.

Și pentru că alături de Iurie Leancă, Traian Băsescu face parte din marea familie a popularilor europeni, va pune de un pod peste Prut. Logic,nu?