CÂT VA ȚINE PACEA CELOR DOI VLAZI ?

Securea războiului politic a fost îngropată. Votul comun pentru alegerea procurorului general, vine să confirme faptul că neînțelegerile dintre liberal-democrați și democrații moldoveni, au fost depășite. După demiterea lui Zubco, disensiunile politice dintre cele două formațiuni politice se axau în mod special pe controlul politic al Procuraturii Generale. Punctul a fost pus odată cu numirea noului procuror general, expertul în drept constituțional, Corneliu Gurin. Candidatura lui a fost propusă de Marian Lupu și fost votată fără probleme de către legislativ.  Pentru numirea lui în funcție au fost de acord să voteze fracțiunile Partidului Democrat (15 deputați) și Partidul Liberal Democrat din Moldova (31 deputați), dar și neafiliații Sergiu Sîrbu, Mihai Godea și grupul condus de Vadim Mișin(3 deputați), în total 51 deputați.

Dincolo de neînțelegerile referitoare la șefia Procuraturii Generale, liberal democrații și democrații moldoveni au găsit un numitor comun și asupra altor disensiuni politice. Cu votul deputaților neafiliați, s-a reușit să se numească un vice director la Centrul Național Anticorupție dar și să aprobe în prima lectură proiectul de lege ce prevede reformarea sistemului electoral prin introducerea sistemului mixt de alegere a deputaţilor în Parlament.

Liderul fracțiunii liberal democrate din Parlament, Valeriu Streleț, a spus că există toate șansele ca în viitorul apropiat să fie votat și viitorul cabinet de miniștri. „Faptul că s-au deblocat niște situații, cu procurorul general, cu vice directorul CNA, s-au pus bazele unor modificări importante care vizează ciclul electoral - sunt semne că efortul nostru, nu a fost unul zadarnic. Republica Moldova are toate șansele ca în viitorul apropiat să aibă o guvernare funcțională, un Guvern cu viziune clară pro-europeană, cu un program clar de activitate și cu șanse reale de a atinge obiectivele care au fost propuse pentru toamna acestui an și pentru anii următori”, a precizat Streleț.

Schimbarea sistemului electoral existent, a fost numitorul comun găsit de către cele două formațiuni politice. Ideea inițială a democraților, a fost de introducere a sistemului uninominal de vot. Extremul revenirii la circumscripțiile uninominale era unul periculos, căci rolul partidului ar fi fost diminuat, accentele deplasându-se prea mult către liderul local. Alegerile pentru Adunarea Populară a Gagauz Eri au fost un exemplu edificator care au convins liderii democrați de nefireasca situație.

Menținerea importanței partidului politic și împărțirea responsabilităților cu liderii locali, este dată de soluția în care, 51 de deputaţi din cei 101 vor fi aleşi în baza listelor de partid, iar alţi 50 de parlamentari - în baza circumscripţiilor nominale. Conștientizarea acestui numitor comun a făcut posibilă și găsirea unor tangențe pentru votarea candidaturi lui Gurin în funcția de procuror general.  

Remarcăm faptul că deputații liberali rămași fideli lui Mihai Ghimpu, nu au votat pentru noul procuror general. Au motivat această decizie politică prin faptul că liderul democraților moldoveni, Marian Lupu, nu a găsit de cuviință să  abordeze și cu ei acest subiect. Gestul de nesolicitare a suportului politic necesar numirii lui Gurin în fruntea procuraturii, ne vorbește despre faptul că grupul liberal Ghimpu, este scos din viitoarele ecuații politice. Accentul pentru susținerea cabinetului de miniștrii va fi pus pe grupul reformatorilor liberali care s-au întâlnit deja cu Vlad Filat și care au subliniat că prezența lor în actul guvernării viitoare este garantul votului lor pentru noul guvern. 

Votul liberal democraților pentru plasarea lui Gurin în fruntea Procuraturii Generale dar și pentru schimbarea sistemului electoral existent în Republica Moldova, reprezintă prețul pe care aceștia îl plătesc pentru votul de încredere în noul cabinet de miniștrii. Gestul lor politic, este unul calculat și nu a trecut de limita așteptărilor politice și bunăvoința simpatizanților. Măsura îngăduinței politice a liberal democraților s-ar putea rupe dacă  în urma creării unei noi majorități parlamentare, deputații Partidului Democrat l-ar delega ca vicepreședinte al legislativului moldav pe Vlad Plahotniuc.

MOȚIUNEA DE CENZURĂ - SENTINȚĂ PENTRU VIITOR

Următoarea reuniune a Grupului de sprijin pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova va avea loc pe 11 martie. Anunțul a fost făcut de către ministrul român de externe,Titus Corlăţean în cadrul Consiliului Afacerilor Externe de la Bruxelles. Pe 11-13 martie, la Bruxelles se va desfășura ultima rundă de negocieri în vederea semnării Acordului de Liber Schimb, iar pe 14-15 martie vor avea loc negocierile finale pentru semnarea Acordului de Asociere.

La reuniunea Consiliului Afacerilor Externe, Titus Corlăţean a reenunțat faptul că „Republica Moldova a fost, în tot traseul de până acum, cel mai performant stat din Parteneriatul Estic” și a subliniat necesitatea ca summit-ul din noiembrie de la Vilnius „să fie un succes”, incluzând semnarea pentru Moldova a unor acorduri importante, „acorduri de asociere, acorduri de liber schimb”. 

 Într-un comunicat de presă emis de către Ministerul român de Externe se spune că „că progresele înregistrate până acum de Chişinău merită recunoaştere din partea UE şi o abordare care să vizeze obiective strategice, prin oferirea unei perspective europene clare R. Moldova”. 

Tocmai pentru a nu pierde această perspectivă strategică, ieri dimineață,  șeful statului moldovean a venit în fața celor trei lideri ai AIE cu un mesaj care ar fi trebuit să fie un început de rezolvare a crizei politice. Nicolae Timofti îndeamnă liderii Alianței pentru Integrare Europeană să renunțe la învinurile reciproce și să se așeze la masa de negocieri pentru a păstra integritatea coaliției de guvernare și stabilitatea politică din țară. „PLDM să renunțe la decizia sa unilaterală de ieșire din Acordul AIE, PD să nu mai insiste asupra revenirii la așa numita variantă zero, la demisia prim-ministrului și a speakerului, iar PL să-și reconfirme atașamentul față de ideea de păstrare a Alianței”, a menționat Timofti, în cadrul unui briefing de presă ținut în dimineața zilei de 27 februarie.

După amiază, pentru a-și verifica spusele dar și pentru a găsi o formulă adecvată prin care să-i poată  așeza la masa negocierilor pe cei trei lideri,  președintele Timofti, s-a întâlnit cu liderii de opinie din Republica Moldova. Întâlnirea a durat aproape două ore, două ore în care am căzut cu toții de acord că securea războiului ar trebui îngropată iar liderii Alianței, vorba lui Constantin Tănase, “trebuie să se așeze la masă negocierilor și să fumeze pipa păcii”. 

Tot după amiază, la finele ședinței cabinetului de miniștrii,  Vlad Filat a spus presei că alegerile anticipate ar băga pentru mult timp Republica Moldova într-o stare de incertitudine, că e mai bine ca acestea să fie evitate și că pentru asta, ”liberal democrații sunt pregătiți să înceapă negocierile”.

La scurt timp după declarația primului ministru a urmat și răspunsul șefului legislativului moldovean. Domnia sa a declarat că salută eforturile pe care le face șeful statului dar că insistă asupra revenirii la "varianta zero" și anume la demisia prim-ministrului și a preşedintelui Parlamentului,  ca ulterior, să înceapă negocierile pentru identificarea unor soluții de depăşire a crizei politice. Și pentru ca eficiența acestor viitoare negocieri să fie și mai ridicată, Marian Lupu a declarat că Filat nu poate să demisioneze din funcția pe care o ocupă deoarece el este conducătorul mafiei din Republica Moldova – capo di tutti capi!  "Atunci când domnia sa vorbeşte de mafie, se subînţelege mafia de la Fisc, mafia de la Vamă, de la achiziții publice. Cum să lupte premierul cu mafia pe care însuşi o conduce. Cum să capituleze il capo di tutti capi (n.r. şef al tuturor şefilor) în faţa celor pe care îi apără", specifica Marian Lupu.

În cazul Republicii Moldova, o țară care se află în centrul unui tăcut război geostrategic, există uneori detalii care contează enorm.  Despre ce oare e vorba?

Micile detalii sunt bine cunoscute, ele trec pe lângă noi fără să fie băgate în seamă. Pentru că nimic nu mai e nou, nu-i așa că banala afirmație făcută de Hilary Clinton, că Rusia lui Putin vrea să îşi recapete zonele de influenţă pierdute în 1989 și să resovietizeze regiunea, ne-a intrat pe o ureche și ne-a ieșit pe alta? Nu-i așa că politicienii moldoveni au rămas indiferenți la avertizările făcute de Agenţia de analize Stratfor? Ei spuneau  anul trecut că Washingtonul este în mod special atras în evenimentele din lumea arabă pentru a neglija Estul Europei, unde, în încercarea Moscovei de a-şi recupera zonele de influenţă se vor petrece “lucruri interesante”.

Tocmai pentru că se petrec deja, “lucruri interesante”, la finele săptămânii trecute, directorul Serviciului Român de Informații, George Maior, a oferit un interviu pentru publicația România Liberă. Referindu-se la criza politică de la Chișinău, Maior a spus că „întotdeauna au existat interese din state estice cu privire la ceea ce se întâmplă în Moldova” și a lăsat să se înțeleagă că toate aceste confruntări din sânul alianței de guvernare ar putea fi și rezultatul unor interferențe externe.

Dacă zilele acestea în Parlamentul Republicii Moldova, va trece moțiunea de cenzură depusă de deputatul neafiliat Mihai Godea, atunci Republica Moldova va primi una drept în moalele capului, iar acest amețitor knock-out va periclita parcursul  european al statului moldav. Mai grav este faptul că lovitura aduce prejudicii strategice intereselor vitale ale Bucureştiului dar şi ale sponsorilor  germani şi americani, cei care sprijină orientarea occidentală a Republicii Moldova. 

Posibilul vot de neîncredere acordat guvernului moldovean va face ca pentru mai multe cicluri electorale Moldova să se afle închisă în spatele unei cortine de fier. Odată pierdută șansa oferită Moldovei în toamna acestui an, Moscova va reuși să mențină încă odată Chișinăul ostatic unor proprii erori. 

Vizibilele frustrări ale președintelui Timofti se află în zona acestor cunoscute și banale detalii  – cum să oprești un știutele scenarii atunci când nu ai nici un as în mânecă? Cum să câștigi un război geostrategic atunci când deja unii dintre generalii tăi sunt gata să treacă de partea inamicului?

ALIANȚA LUPILOR ȘI A VÎNĂTORILOR ? ALIANȚA CUI ?

Marian Lupu, președintele Partidului Democrat din Moldova, formațiune politică căreia i-a revenit conform protocolului de funcționare a alianței de guvernare, controlul asupra Procuraturii Generale, a declarat de mai multe ori că nu are ce-i reproșa lui Valeriu Zubco. Dacă în urmă cu câteva luni conduita etică a domnului Lupu îl împiedica să se erijeze în postura de ocrotitor al procurorului general, iată că în prezent, domnia sa este autorul autosuspendării lui Zubco din funcție și protectorul declarat al acestuia. Mai grav este însă faptul că protectoarele cuvinte ale lui Marian Lupu au fost premeditate și au avut consecințe juridice ce împiedică buna desfășurare a anchetei. 

La începutul săptămânii, într-un briefing de presă domnia sa anunţat că a avut o întrunire cu procurorul general, Valeriu Zubco, în cadrul căreia i-a sugerat ca pe perioada cercetării, să se autosuspende din funcţie. Imediat, procuratura generală a anunţat că Valeriu Zubco s-a autosuspendat, iar peste o oră, Consiliul Superior al Procurorilor a informat publicul că a luat act de cererea procurorului general. Presa, abia peste un timp a aflat că nu există o procedură de autosuspendare. Ministrul Justiției, Oleg Efrim a fost cel care a spus presei că de fapt procurorul general, se află formal în concediu. Concluzia e simplă -Marian Lupu, s-a comportat exact ca și cum Moldova, ar fi țara în care s-a răsturnat căruța cu proști ori a crezut că suntem niște cârlani buni de tuns. 

Efectele juridice ale declarației liderului democrat, s-au extins în mod automat și au provocat consecințe directe asupra comportamentului președintelui Consiliului Superior al Procurorilor, Ion Garaba. Domnia sa nu numai că a luat act de cererea procurorului general ci a adoptat și punctul de vedere expus de Marian Lupu. Într-o declarație făcută presei, președintele Consiliului Superior al Procurorilor a spus că nu crede că incidentul de la ”vânătoarea domnească” la care a participat şi procurorul general, Valeriu Zubco, soldat cu moartea lui Sorin Paciu, ar fi un motiv pentru demisia de onoare a acestuia. Solicitat să explice de ce Consiliul Superior al Procurorilor nu a găsit oportun să propună suspendarea procurorului general după implicarea acestuia în scandalul de la Fălești, Garaba a declarat că  acest Consiliu ”nu avea dreptul să-l suspende din activitate pe procurorul general”. ”Consiliul Superior al Procurorilor n-a suspendat activitatea procurorului general pentru că noi cunoaștem condițiile când se suspendă procurorul general din funcție. Este exhaustiv stipulat în legea cu privire la procuratură și noi nu am încălcat absolut nimic”, a specificat Garaba, menționând doar că CSP a luat act de ”autosuspendarea” anunțată de Zubco. ”În demersul respectiv, Zubco a solicitat să fie înlăturat de la exercitarea funcțiilor ca să nu fie careva suspiciuni, dar ulterior a mers în concediu, ținând cont că el mai are zile de concediu. Nu umblați împrejur la noțiunea aceasta! Da, nu-i noțiune de autosuspendare, normal că nu-i. Autoînlăturare, autoizolare… “a declarat vădit deranjat președintele CSP.

În răspunsul pe care îl dă jurnaliștilor la întrebarea de ce nu l-a suspendat pe Zubco, domnul Garaba, afirmă că știe totul despre condițiile în care se suspendă procurorul general din funcție. Potrivit articolului 61, aliniatul m din Legea cu privire la Procuratură, domnul Garaba avea însă tot dreptul ca temporar să îl oprească pe Zubco să își exercite atribuțiile de serviciu. Articolul 61, alineatul m, se referă la încălcarea prevederilor referitoare la incompatibilităţile şi interdicţiile care îi privesc pe procurori. Interdicții care se găsesc în articolul 35 al acesteia. Potrivit articolului alineatului 1 al articolului 35, procurorul este obligat să se abţină de la orice activitate legată de exercitarea funcţiei sale în cazuri care presupun existenţa unui conflict între interesele sale, pe de o parte, şi interesul public, al justiţiei sau al apărării intereselor generale ale societăţii. Prezența procurorului general la vânătoare alături de judecători și oameni de afaceri este o abatere de la interdicțiile și incompatibilitățile care se referă direct la procurori. 

Consiliul Superior al Procurorilor, reprezentat de domnul Garaba nu l-a suspendat pe procurorul general Valeriu Zubco, pentru că a luat act de indicația făcută în direct la posturile de televiziune de către președintele Parlamentului Republicii Moldova, aceea de aplicare în acest caz a unui termen inexistent în legea cu privire la procuratură - autosuspendarea.  Într-un material jurnalistic publicat recent, deputatul Tudor Deliu afirma că  situația este și mai gravă cu cât ”potrivit legii, demiterea procurorului general se face doar la propunerea președintelui Parlamentului. Așa prevede legea cu privire la Procuratură. (…) Dacă totul depinde de Marian Lupu iar dacă el nu vrea să propună demiterea, ce puot face deputații? Doar Lupu este abilitat cu acest drept, iar dacă el nu dorește, noi nu putem să-l impunem”. Pe de altă parte Deliu spune că ”nu e normal ca doar președintele Parlamentului să poată propună această demisie”. ”Cel care este numit de Parlament trebuie să poată fi demis tot de Parlament atunci când acesta consideră că nu corespunde și să nu depindă de o singură persoană”, a specificat deputatul.

Modul în care liderul Partidului Democrat din Moldova îl protejează pe procurorul general ne face să credem că cineva foarte puternic l-a convins că ancheta procuraturii poate fi controlată iar rezultatele ei trunchiate. Printre numele prezente la vânătoarea din Rezervația Naturală Pădurea Domnească  puse la dispoziția opiniei publice de către Procuratura Generală observăm că figurează și numele directorului unei firme care prestează servicii postului de televiziune Prime. Acest lucru este o confirmare indirectă a faptului că vor fi depuse toate eforturile posibile pentru ca înalții demnitari să fie scoși din această afacere, presiunea socială să scadă iar prin metode specifice, jurnaliștii din imperiul mediatic controlat de șamanul mediatic moldav, la indicația șefilor lor, să canalizeze atenția publicului spre alte subiecte. Pe culoarele puterii, se aude deja că Marele Mogul a promis o amplă campanie de pedepsire a tuturor celor care vor să-i ia procurorul. 

Zvonul este cu atât mai actual cu cât  potrivit publicaţiei „Ziarul de Gardă”, Procuratura Anticorupţie a deschis pe data de 15 ianuarie a patru dosare penale pe numele ministrului sănătăţii, Andrei Usatâi şi al directorul Camerei de Licenţiere, Valentin Guznac.  Jurnaliștii de la „Ziarul de Gardă” notează că dosarele au fost intentate în urma demersurilor deputatului Partidului Liberal, Gheorghe Brega, preşedinte al Comisiei de anchetă privind examinarea situaţiei pe piaţa farmaceutică şi care a depistat multiple nereguli şi derogări de la legislaţie în privinţa amplasării farmaciilor. 

Dincolo de încercarea de a sustrage atenția publicului de la conspirația tăcerii în care a participat și procurorul general al Republicii Moldova, semnalul pe care îl transmite mogulul moldav tuturor demnitarilor acestei țări este unul mai subtil – acela că indiferent de apartenența politică, el este adevăratul stăpân. El este cel care a adunat lupii la stână și el este cel care are puterea de a hotărî cine e cîrlanul care trebuie să dispară! Se pare că această coaliție politică s-a transformat în ultima vreme mai mult într-o alianță a lupilor iar oile, trebuiesc doar mâncate.

Atacul Procuraturii Anticorupție asupra ministrului sănătății face parte din arsenalul de metode de convingere aplicate asupra conducerii Partidului Liberal Democrat din Moldova pentru a renunța la intenția de demitere a procurorului general. Dacă premierul Vlad Filat va ceda acestor presiuni și va renunța la demiterea procurorului general, va fi un semn prin care va da de înțeles că își asumă toate victoriile obținute de către vice-speakerul Parlamentului, Vlad Plahotniuc. Biruințe care pun sub semnul neîncrederii întreaga „poveste de succes” a Republicii Moldova. 

Ambasadorul Schuebel lăsa să se înțeleagă că în acest moment imaginea pozitivă a alianței de guvernare este pusă sub semnul întrebărilor. Dacă deputații pro-europeni vor abandona încrederea pe care le-au oferit-o cetățenii și vor renunța la intenția de demitere a procurorului general atunci ei nu mai au dreptul moral de a se numi alianță pentru integrarea europeană. Vor face parte cu toții din alianța lupilor...