ALIANȚA LUPILOR ȘI A VÎNĂTORILOR ? ALIANȚA CUI ?

Marian Lupu, președintele Partidului Democrat din Moldova, formațiune politică căreia i-a revenit conform protocolului de funcționare a alianței de guvernare, controlul asupra Procuraturii Generale, a declarat de mai multe ori că nu are ce-i reproșa lui Valeriu Zubco. Dacă în urmă cu câteva luni conduita etică a domnului Lupu îl împiedica să se erijeze în postura de ocrotitor al procurorului general, iată că în prezent, domnia sa este autorul autosuspendării lui Zubco din funcție și protectorul declarat al acestuia. Mai grav este însă faptul că protectoarele cuvinte ale lui Marian Lupu au fost premeditate și au avut consecințe juridice ce împiedică buna desfășurare a anchetei. 

La începutul săptămânii, într-un briefing de presă domnia sa anunţat că a avut o întrunire cu procurorul general, Valeriu Zubco, în cadrul căreia i-a sugerat ca pe perioada cercetării, să se autosuspende din funcţie. Imediat, procuratura generală a anunţat că Valeriu Zubco s-a autosuspendat, iar peste o oră, Consiliul Superior al Procurorilor a informat publicul că a luat act de cererea procurorului general. Presa, abia peste un timp a aflat că nu există o procedură de autosuspendare. Ministrul Justiției, Oleg Efrim a fost cel care a spus presei că de fapt procurorul general, se află formal în concediu. Concluzia e simplă -Marian Lupu, s-a comportat exact ca și cum Moldova, ar fi țara în care s-a răsturnat căruța cu proști ori a crezut că suntem niște cârlani buni de tuns. 

Efectele juridice ale declarației liderului democrat, s-au extins în mod automat și au provocat consecințe directe asupra comportamentului președintelui Consiliului Superior al Procurorilor, Ion Garaba. Domnia sa nu numai că a luat act de cererea procurorului general ci a adoptat și punctul de vedere expus de Marian Lupu. Într-o declarație făcută presei, președintele Consiliului Superior al Procurorilor a spus că nu crede că incidentul de la ”vânătoarea domnească” la care a participat şi procurorul general, Valeriu Zubco, soldat cu moartea lui Sorin Paciu, ar fi un motiv pentru demisia de onoare a acestuia. Solicitat să explice de ce Consiliul Superior al Procurorilor nu a găsit oportun să propună suspendarea procurorului general după implicarea acestuia în scandalul de la Fălești, Garaba a declarat că  acest Consiliu ”nu avea dreptul să-l suspende din activitate pe procurorul general”. ”Consiliul Superior al Procurorilor n-a suspendat activitatea procurorului general pentru că noi cunoaștem condițiile când se suspendă procurorul general din funcție. Este exhaustiv stipulat în legea cu privire la procuratură și noi nu am încălcat absolut nimic”, a specificat Garaba, menționând doar că CSP a luat act de ”autosuspendarea” anunțată de Zubco. ”În demersul respectiv, Zubco a solicitat să fie înlăturat de la exercitarea funcțiilor ca să nu fie careva suspiciuni, dar ulterior a mers în concediu, ținând cont că el mai are zile de concediu. Nu umblați împrejur la noțiunea aceasta! Da, nu-i noțiune de autosuspendare, normal că nu-i. Autoînlăturare, autoizolare… “a declarat vădit deranjat președintele CSP.

În răspunsul pe care îl dă jurnaliștilor la întrebarea de ce nu l-a suspendat pe Zubco, domnul Garaba, afirmă că știe totul despre condițiile în care se suspendă procurorul general din funcție. Potrivit articolului 61, aliniatul m din Legea cu privire la Procuratură, domnul Garaba avea însă tot dreptul ca temporar să îl oprească pe Zubco să își exercite atribuțiile de serviciu. Articolul 61, alineatul m, se referă la încălcarea prevederilor referitoare la incompatibilităţile şi interdicţiile care îi privesc pe procurori. Interdicții care se găsesc în articolul 35 al acesteia. Potrivit articolului alineatului 1 al articolului 35, procurorul este obligat să se abţină de la orice activitate legată de exercitarea funcţiei sale în cazuri care presupun existenţa unui conflict între interesele sale, pe de o parte, şi interesul public, al justiţiei sau al apărării intereselor generale ale societăţii. Prezența procurorului general la vânătoare alături de judecători și oameni de afaceri este o abatere de la interdicțiile și incompatibilitățile care se referă direct la procurori. 

Consiliul Superior al Procurorilor, reprezentat de domnul Garaba nu l-a suspendat pe procurorul general Valeriu Zubco, pentru că a luat act de indicația făcută în direct la posturile de televiziune de către președintele Parlamentului Republicii Moldova, aceea de aplicare în acest caz a unui termen inexistent în legea cu privire la procuratură - autosuspendarea.  Într-un material jurnalistic publicat recent, deputatul Tudor Deliu afirma că  situația este și mai gravă cu cât ”potrivit legii, demiterea procurorului general se face doar la propunerea președintelui Parlamentului. Așa prevede legea cu privire la Procuratură. (…) Dacă totul depinde de Marian Lupu iar dacă el nu vrea să propună demiterea, ce puot face deputații? Doar Lupu este abilitat cu acest drept, iar dacă el nu dorește, noi nu putem să-l impunem”. Pe de altă parte Deliu spune că ”nu e normal ca doar președintele Parlamentului să poată propună această demisie”. ”Cel care este numit de Parlament trebuie să poată fi demis tot de Parlament atunci când acesta consideră că nu corespunde și să nu depindă de o singură persoană”, a specificat deputatul.

Modul în care liderul Partidului Democrat din Moldova îl protejează pe procurorul general ne face să credem că cineva foarte puternic l-a convins că ancheta procuraturii poate fi controlată iar rezultatele ei trunchiate. Printre numele prezente la vânătoarea din Rezervația Naturală Pădurea Domnească  puse la dispoziția opiniei publice de către Procuratura Generală observăm că figurează și numele directorului unei firme care prestează servicii postului de televiziune Prime. Acest lucru este o confirmare indirectă a faptului că vor fi depuse toate eforturile posibile pentru ca înalții demnitari să fie scoși din această afacere, presiunea socială să scadă iar prin metode specifice, jurnaliștii din imperiul mediatic controlat de șamanul mediatic moldav, la indicația șefilor lor, să canalizeze atenția publicului spre alte subiecte. Pe culoarele puterii, se aude deja că Marele Mogul a promis o amplă campanie de pedepsire a tuturor celor care vor să-i ia procurorul. 

Zvonul este cu atât mai actual cu cât  potrivit publicaţiei „Ziarul de Gardă”, Procuratura Anticorupţie a deschis pe data de 15 ianuarie a patru dosare penale pe numele ministrului sănătăţii, Andrei Usatâi şi al directorul Camerei de Licenţiere, Valentin Guznac.  Jurnaliștii de la „Ziarul de Gardă” notează că dosarele au fost intentate în urma demersurilor deputatului Partidului Liberal, Gheorghe Brega, preşedinte al Comisiei de anchetă privind examinarea situaţiei pe piaţa farmaceutică şi care a depistat multiple nereguli şi derogări de la legislaţie în privinţa amplasării farmaciilor. 

Dincolo de încercarea de a sustrage atenția publicului de la conspirația tăcerii în care a participat și procurorul general al Republicii Moldova, semnalul pe care îl transmite mogulul moldav tuturor demnitarilor acestei țări este unul mai subtil – acela că indiferent de apartenența politică, el este adevăratul stăpân. El este cel care a adunat lupii la stână și el este cel care are puterea de a hotărî cine e cîrlanul care trebuie să dispară! Se pare că această coaliție politică s-a transformat în ultima vreme mai mult într-o alianță a lupilor iar oile, trebuiesc doar mâncate.

Atacul Procuraturii Anticorupție asupra ministrului sănătății face parte din arsenalul de metode de convingere aplicate asupra conducerii Partidului Liberal Democrat din Moldova pentru a renunța la intenția de demitere a procurorului general. Dacă premierul Vlad Filat va ceda acestor presiuni și va renunța la demiterea procurorului general, va fi un semn prin care va da de înțeles că își asumă toate victoriile obținute de către vice-speakerul Parlamentului, Vlad Plahotniuc. Biruințe care pun sub semnul neîncrederii întreaga „poveste de succes” a Republicii Moldova. 

Ambasadorul Schuebel lăsa să se înțeleagă că în acest moment imaginea pozitivă a alianței de guvernare este pusă sub semnul întrebărilor. Dacă deputații pro-europeni vor abandona încrederea pe care le-au oferit-o cetățenii și vor renunța la intenția de demitere a procurorului general atunci ei nu mai au dreptul moral de a se numi alianță pentru integrarea europeană. Vor face parte cu toții din alianța lupilor...

CONSENSUL LUI LUPU - AVANTAJUL LUI FILAT

De la Sfântul Vasile, undeva de după amiază, Moldova are consens ! Cel puțin așa scriu colegii de la Publika. După ce liderii  Alianţei pentru Integrare Europeană s-au întrunit ieri după amiază în şedinţa Consiliului Alianței într-o încercare disperată de a găsi puncte comune asupra responsabilității pe care o au participanții la vânătoarea domnească față de decesul lui Sorin Paciu iată că există un consens - cel referitor la crearea unei comisii parlamentare care să stabilească circumstanţele tragediei din Pădurea Domnească. 

Chiar dacă cunoaște zicala potrivit căreia de vrei să îngropi o anchetă atunci dă-o pe mâna unei comisii, prezent la emisiunea postului de televiziune Pro Tv „În Profunzime”, liderul Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, a insistat asupra înființării comisiei parlamentare de anchetă și s-a declarat ferm convins de nevinovăția procurorului general Valeriu Zubco.  

Motivul convocării celor trei lideri ai alianței de guvernare din Republica Moldova, a fost unul bine intuit de către liderii Partidului Democrat din Moldova – demiterea lui Valeriu Zubco din fruntea Procuraturii Generale. Marian Lupu, după o tăcere de trei săptămâni, ieri a fost cel care pe tabla de șah a politicii moldave, a făcut prima mutare – i-a cerut procurorului general autosuspendarea, lucru care peste o oră s-a și întâmplat. Avantajul pe care și l-a asumat liderul democrat a fost repede egalat de către vicepreședintele Partidului Liberal, Ion Hadârcă, care după ședința Consiliului Alianței a declarat că „autosuspendarea nu este o procedură prevăzută. Procurorul este desemnat de Parlament și în cazul demisiei își depune demisia în fața Parlamentului. Nu este vorba de o demisie.  Este decizia Consiliului Magistraților, care a acceptat perioada aceasta de concediu a procurorului Zubco,  pentru a realiza obiectivitatea procesului și a nu permite ingerința în desfășurarea anchetei”.

 

Vlad Filat a fost cel care a dat de înțeles că între cei trei lideri nu există un consens referitor la demisia benevolă a procurorului general și a declarat că Valeriu Zubco trebuie să demisioneze  . „Zubco trebuie să plece își dea demisia. Nu are autoritatea morală să dețină această funcție. Dincolo de demisie, urmează să suporte și consecințele pentru neexecutarea responsabilităților de serviciu sau pentru intervenție în derularea unei anchete. Poziția PLDM este fermă și nu vom deroga de la ea: procurorul trebuie să plece în demisie. Despre cuvântul onoare nu mai putem vorbi”, a susținut primul ministru. Referindu-se la autosuspendarea procurorului general, premierul moldovean a spus că “legislația Republicii Moldova nu prevede autosuspendarea. Sub aspect juridic Procurorul General este, începând cu ziua de astăzi,  în concediu”.

O analiză comparată a declarațiilor făcute după ședința Consiliului Alianței ne arată că nu s-a ajuns la nici un consens referitor la subiectul care ține de convocarea ședinței Parlamentului Republicii Moldova care va trebui să declare prin vot constituirea comisiei speciale de anchetă.  

Președintele Parlamentului, Marian Lupu înclină să creadă că nu va fi nevoie de o ședință specială a legislativului: „Când și cum vom face această ședință, că va purta caracter extraordinar  sau special, că va fi în cadrul sesiunii, odată ce această sesiune începe în scurt timp, am convenit să discutăm și să venim cu un model comun.”

Liderul fracțiunii parlamentare a Partidului Liberal, Ion Hadîrcă, consideră că o ședință specială a parlamentului ar putea fi folosită în scopuri speculative: „N-am dori ca această ședință să fie folosită în scopuri speculative, înainte de consumarea și finalizarea anchetei respective.”

În schimb primul ministru se declară optimist și afirmă că va fi organizată o ședință specială a Parlamentului în zilele imediat următoare : “Această ședință va avea loc nu mai târziu decât începutul săptămânii viitoare. În cadrul ei urmează să avem un schimb de opinii vis-a-vis de modul în care au acționat instituțiile statului în acest caz, dar și conducătorii acestora.” 

A existat un consens, unul simplu de tot – amânarea inerentului conflict. Datorită lipsei nemotivate a lui Mihai Ghimpu, ziua de Sfântul Vasile, nu s-a transformat în “noaptea Sfântului Bartolomeu”. Liderul fracțiunii parlamentare a Partidului Liberal, Ion Hadârcă, a dat de înțeles că liberalii moldoveni nu au deocamdată o poziție fermă față de funcționarii care au participat la incidentul tragic pe 23 decembrie, din Rezervația Naturală “Pădurea Domnească” și afirmă că o decizie în acest sens urmează să fie luată la ședința Biroului Partidului Liberal. „Am dat acordul pentru instituirea unei comisii de anchetă parlamentare. Este un punct selectiv de vedere. Urmează să se convoace biroul PL ca să dea o apreciere”, a declarat Hadârcă după ședința Consiliului AIE. Neclaritatea liberalilor moldoveni a fost cea care i-a pus pe colegii de alianță într-o situație ambiguă și a dus finalmente la evitarea confruntării deschise. Iar deputatul liberal a putut sublinia că  “Alianţa este funcţională şi va continua să fie aşa".  

  

Evitarea unei confruntări deschise va duce la păstrarea alianței de guvernare dar funcționalitatea acesteia nu se va îmbunătăți. Lipsa de comunicare ministerială, evitarea asumării responsabilități directe, slaba administrare a situațiilor de risc observată în cadrul unor ministere, promovarea intereselor de partid la nivel ministerial în detrimentul guvernării comune, au dus la apariția unor tensiuni interne care amenință întregul proces de guvernare al statului moldav. Tensiuni subliniate la începutul verii anului 2012 de șeful Cabinetului de Miniștri când a cerut o evaluare a miniștrilor Partidului Liberal și ai Partidului Democrat. Tensiuni care au fost vizibile în aceste zile fierbinți.

Analistul politic Igor Boțan avea perfectă dreptate atunci când afirma : “Este un moment de răscruce. Dacă acest caz nu va fi investigat astfel încât cei vinovaţi să fie pedepsiţi, iar cei care au greşit, fie şi din punct de vedere moral, să-şi dea demisia, cred că Alianţa pentru Integrare Europeană riscă să piardă şi puterea la următoarele alegeri, care or fi ele, ordinare sau extraordinare, şi să submineze dramatic parcursul de integrare europeană a Republicii Moldova, lucru care este foarte, foarte periculos.”

Nici Sergiu Mocanu nu dădea pe alături atunci când a opinat că “singurii care au venit cu reacții adecvate sunt șeful delegației UE, Dirk Schuebel, și ambasadorul SUA, William Moser”. Mocanu a sesizat corect faptul că susținerea politică pe care a obținut-o liderul liberal-democraților moldoveni din partea ambasadorilor occidentali îi oferă avantajul de a putea “pune la colț” pe toți cei care se arată refractari voinței domniei sale. Deocamdată Filat nu se folosește de acest privilegiu.

Amânarea pentru calendele grecești a unei ședințe extraordinare a Parlamentului moldav, ar reprezenta o imixtiune a democraților moldoveni în eforturile depuse de primul ministru pentru a face lumină asupra modului în care funcționează instituțiile statului. Iar despre această neașteptată ingerință, reprezentanții celor două mari puteri, vor lua neapărat act. 

Momentul de răscruce al alianței bate la ușă. Este momentul în care toate formațiunile politice aflate la guvernare în Republica Moldova vor trebui să aibă o poziție comună și clară vis-a-vis de funcționarea instituțiilor statului moldav și față de funcționarea legii. Dacă în cadrul ședinței legislativului moldav alianța politică aflată la guvernare nu va avea o poziție unică și nu va susține cerințele primului ministru, atunci e posibil ca existența alianței să nu mai poată fi justificată. 

Noaptea Sfântului Bartolomeu a fost un masacru al protestanților din Franța din noaptea dintre 23 și 24 august 1572. Au fost atacați și masacrați aproape 30.000 de “hughenoți”, punct culminant al conflictelor purtate între catolici și protestanți. Este punctual de declanșare al celui de-al patrulea război civil în Franța (1572-1573).

O VÂNĂTOARE DOMNEASCĂ SAU WATERGATE-UL JURNALISMULUI MOLDOVENESC

Într-un material publicat zilele trecute, jurnalista Natalia Morari lăsa să se înțeleagă că rezolvarea misterioaselor circumstanțe ale morții lui Sorin Paciu ar trebui să se transforme într-un Watergate moldovenesc, dacă acest lucru nu se va întâmpla, Morari afirmă că “tuturor ar trebui să ne fie rușine”.  Întipărit în conștiința publică americană, Watergate este un sinonim al scandalului politic, al dezvăluirilor compromisurilor care se fac pe culoarele puterii și al demiterilor surprinză. 

Watergate este numele unui complex hotelier din capitala americană Washington D.C., situat pe malurile râului Potomac; hotelul Watergate a fost punctul central al scandalului omonim izbucnit la începutul anilor 1970, ce a dus la demisia președintelui Richard Nixon, un fapt unic în istoria americană.

Un Watergate moldav ar trebui să dezvăluie conjurația tăcerii –  acea conspirație a judecătorilor și procurorilor care și-au permis să ascundă decesul întâmplător al unui cetățean inocent. Reprezentantul special al Uniunii Europene în Republica Moldova, Dirk Schuebel, puncta absolut corect – “ în cazul în care într-o țară așa de mică precum e Moldova, un cetățean moare nenatural iar informaţia devine publică doar abia după două săptămâni de la întâmplare, se creează impresia că cineva a avut interesul să ascundă acest incident”. 

Nu știu dacă procurorul general se face vinovat sau nu de decesul lui Sorin Paciu. Instituțiile statului moldovean se vor expune asupra acestui lucru. Procurorul general se face însă vinovat de faptul că nu a știut să gestioneze corect criza la care a expus o importantă instituție a statului. Prezența domniei sale la vânătoarea domnească a fost principalul motiv al înțelegerii secrete de a păstra tăcerea asupra celor întâmplate. Motivul pentru care Valeriu Zubco ar trebui să își prezinte demisia este participarea benevolă a domniei sale la această conjurație a tăcerii. 

Târzia informare a conducerii statului şi a opiniei publice despre nefericitul eveniment, a fost sesizată și de către Președinția Republicii Moldova. În briefingul purtătorului de cuvânt al instituției prezidențiale, Vlad Țurcanu, s-a specificat în mod clar că anume tăinuirea informaţiei a fost cea care a dat naştere unor interpretări, speculaţii, și a unei situaţii în care “statul de drept a fost atins". În acelaşi timp preşedintele moldovean a specificat că nu va cere nici o demisie, ( acest drept aparţine Parlamentului), însă "persoanele care sunt implicate în acest caz pot lua în vedere demisia lor."

În același timp reprezentantul special al Uniunii Europene a fost primul care a sesizat existența unui conflict de interese. „Va fi foarte înţelept pentru cei care au participat la aceasta vânătoare şi care dețin funcţii în organele de drept şi judiciare, ca ei să fie suspendaţi temporar din funcţie. Așa se face într-o țară europeană, deoarece riscul de conflict de interese îmi pare a fi foarte vizibil. Și cred că în asemenea situație numai un lucru trebuie făcut, de a numi pe cineva temporar și de a-i suspenda din funcție pe cei implicați până când se termină ancheta, până va fi limpede că este nevinovat sau că se dovedește că persoana nu avut nimic cu acest incident” a declarat Dirk Schuebel la Europa Liberă. 

Nefericitul eveniment întâmplat la vânătoarea domnească este văzut în mod diferit de instituțiile mediatice din Republica Moldova. Preşedintele Centrului pentru Investigaţii Jurnalistice, Cornelia Cozonac, afirma că acest scandal este un test nu numai pentru guvernare, ci şi pentru mass-media din Moldova. „Presa s-a împărţit în două tabere, ceea ce arată că este influenţată politic. Cred că aproape toate televiziunile sunt finanţate din umbră de partide şi manipulează atunci când politicienii au  interese“, este de părere cunoscuta ziaristă. Nimic mai adevărat! Iar manevrele mediatice ale unor instituții de presă s-au văzut în ziua în care Sergiu Mocanu a făcut public tristul epilog cinegetic.  O serie de instituții mediatice, în special cele afiliate Partidului Democrat au preferat să nu reflecte nefericita întîmplare. Postul de televiziune Publika TV, aba după trei ore de la conferința de presă a lui Mocanu a venit cu un material despre cele întîmplate. Să ne întrebăm oare, cât de publică mai este Publika?

Modul trist în care instituțiile mediatiatice au administrat evenimentul ne face să credem că vânătoarea domnească s-a transformat într-un Watergate al jurnalismului moldav. Vizibilele modalități de manipulare a informațiilor publice referitoare la acest caz ne vorbesc de lipsa de morală a unora din patronii unor importante instituții de presă. Analistul politic Valentin Dolganiuc menționa referitor la acest caz că incidentul se transformă într-o hârtie de turnesol „care vorbește atât de calitatea guvernării,  dar și a instituțiilor, inclusiv mediatice, care sunt datoare să-l protejeze și să-l informeze corect pe cetățean.”

În contextul divizării modului în care sunt prezentate evenimentele, s-a observat că doar o parte a mediile de informare moldovenești, au transmis faptul că fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal Democrat consideră că toate persoanele cu funcţii publice, implicate în tragicul incident de la Fălești, ar trebui să îşi dea demisia. În același timp fracțiunea PLDM a cerut preşedintelui Parlamentului convocarea unei sesiuni speciale a Legislativului, în cadrul căreia să fie examinat modul în care organele responsabile au administrat cazul tragicului incident, soldat cu decesul lui Sorin Paciu.

Modul în care deputații moldoveni vor reuși să depășească acest Watergate moldovenesc este unul crucial. Nu cred că îndărătnicia cu care democrații moldoveni își apără protejatul ar fi una care să duca la trecerea Rubiconului și la apariția unei nopți a sfântului Bartolomeu care ar distruge unitatea  alianței de guvernare. Acest test de supraviețuire al Alianței pentru Integrarea Europeană a fost pe deplin specificat de reprezentatul special al Uniunii Europene în Republica Moldova, Dirk Schuebel : „Este un test important dacă aceste instituţii ale statului funcționează într-un mod democratic, unde litera legii se respectă, unde buchea legii funcţionează. Acesta va fi un alt test important şi, evident, va fi evaluat atunci când vom privi la realizările principale, la cele mai importante lucruri pe care noi dorim să le finalizăm, în special la tot ce ține de liberalizarea regimului de vize”.

La examenul de morală al politicienilor moldoveni, în care bancă se va așeza Mihai Ghimpu?