DE CE MARIAN LUPU ARE INSOMNII?

Frica păzește bostănăria. Proverbul, e foarte actual în aceste zile. Comisia de la Veneția și-a făcut publică poziția în privința interzicerii simbolicii comuniste în R. Moldova. Într-un text, instituția declară că acțiunile autorităților moldovenești contravin articolelor 10 și 11 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, articole care fac trimitere la libertatea de exprimare.

Chiar dacă liderul liberalilor moldoveni, la N4, a declarat că liberalii nu vor vota pentru abrogarea legii cu privire la interzicerea simbolicii comuniste, dacă se dorește evitarea unei condamnări la CEDO pe acest delicat subiect, deputații din Parlamentul Republicii Moldova ar trebui să abroge această lege. Mai ales că și fără deputații liberali ori cei ai Partidului Democrat din Moldova se pot găsi suficiente voturi pentru ca interzicerea să poată fi abrogată. 

Domnul Ghimpu, a obosit de politică și își dorește retragerea. Obosit fiind, gura l-a luat pe dinainte și trântit-o drept în baltă : „Tare-i bună viața înafara politicii. Așa am obosit eu de politica asta care este în detrimentul omului. Eu vreau prim-ministru pentru oameni, nu pentru Filat și cel cu mașină mișto. Nu pot eu să fiu complice la mafie, corupție și contrabandă. Nu pentru asta am venit eu în politică. Nici cu comuniștii, nici cu hoții, nici cu mafioții!”. Obosit – obosit, dar domnia sa nu a specificat cui au fost adresate epitetele. 

Am fi spus “No comment” dacă lângă amănuntul despre joaca asta de-a baba oarba unde trebuie să găsești hoții și contrabandiștii, nu ar fi fost încă un detaliu. Președintele liberalilor a mărturisit că, subiectul realegerii lui Filat pentru funcția de șef al Executivului încă nu a fost discutat la biroul formațiunii pe care o conduce și că opoziția pe care o are față pentru numirea repetată a lui Filat în funcția de premier, este doar opinia sa personală, nu a întregului partid.

Frica păzește bostănăria. Al doilea om cu puteri reale în ierarhia Partidului Democrat din Moldova, Andrian Candu, îl pune la respect pe Ghimpu și se distanțează de emotivele afirmații ale liberalului. Democratul afirmă că declarația privind demiterea șefului statului a fost făcută la fierbințeală și că formațiunea din care face nu ia în considerare o asemenea afirmație.  Și ca să se vadă că frica de alegeri anticipate este mare,adaug că după ședința Consiliului Politic Național al PDM, Marian Lupu a refuzat să expună presei poziția partidului referitor la candidatura lui Filat. „Vom opta pentru o guvernare eficientă, reforme profunde, calitative și rapide și o guvernare care să corespundă intereselor societății republicii Moldova, cetățeanului de rând. Aceasta va fi poziția Partidului Democrat”, a spus el.

Frica păzește bostănăria. În cazul alegerilor anticipate, odată cu returnarea simbolisticii comuniste către echipa condusă de Voronin, potrivit ultimelor sondaje de opinie PCRM ar obține peste 55 % din voturile celor care se vor prezenta la vot. 

Între timp surse din cadrul Partidului Democrat din Moldova îmi comunică că cel înalt are probleme de somn. Se caută fenobarbital. Pentru că medicamentul nu se eliberează fără rețetă, pe alte căi, este greu de găsit. 

Fenobarbitalul (numele vechi Luminal) este un medicament din grupa barbituricelor folosit din anul 1912. Până în a doua jumătate a secolului XX a fost în calitate de somnifer, luminalul este folosit în special în tratamentul epilepsiei. Ca sedativ  se folosește în diferite stări de hiperexcitabilitate și în cazuri de insomnie. 

Dacă aș sta deasupra mea cu sabia lui Damocles, știind că sunt suficiente voturi pentru a fi demis din funcție, nici eu nu aș fi putut dormi noaptea.

 

RESTRUCTURAREA GUVERNULUI SINONIMUL CONCEDIERII LUI FILAT ?

În spiritul îngăduitor al sărbătoririlor Nașterii Mântuitorului, Mihai Moldovanu a cerut demisia Ministrului Sănătății. Moldovanu l-a acuzat pe Andrei Usatîi că ar fi falsificat o hotărâre de Guvern în urma căreia ar putea fi lichidat Institutul de Neurologie și Neurochirurgie. Moldovanu spune că despre asta nu s-a discutat în ședința Executivului. Usatîi afirmă că nu a falsificat nimic.  Potrivit informațiilor din media, reforma în sistemul sănătății urmează a fi realizata până în anul 2014 și prevede comasarea a mai multor spitale cu statut național sau municipal. Printre acestea se număra: Institutul de Cardiologie, Neurologie si Neurochirurgie, care va fi comasat cu Spitalul Clinic Republican.

Bun specialist în domeniul medicinii, Mihai Moldovanu cunoștea din timp despre comasarea institutelor nominalizate cu Spitalul Clinic Republican, dificultățile existente în procesul de reformare a instituțiilor medicale au fost doar un pretext pentru revendicarea făcută premierului Filat. Cu siguranță, solicitarea lui Moldovanu a fost coordonată cu liderul liberalilor moldoveni, Mihai Ghimpu.  Cererea de demisie venită din partea vicepremierului liberal Mihai Moldovanu este primul semn al regrupărilor politice care au loc în sânul alianței de guvernare.  

Nu cred că restructurarea cerută de liberali înseamnă concedierea lui Filat. Prin apelul făcut primului ministru, Mihai Moldovanu, vine să controleze gradul de rezistență al premierului moldovean în fața unor presiuni cunoscute și așteptate. Vicepremierul Moldovanu, un personaj care nu face nimic la inițiativa sa, la ordinul superiorului său de partid, a pus în aplicare o doleanță veche și publică a domnului Lupu – aceea ca Ministerul Sănătații să intre sub controlul politic al Partidului Democrat. 

Regrupările observate din timp de către comentatorii politici, vorbesc despre o strânsă apropiere a liberalilor moldoveni de Partidul Democrat. Importantele cedări politice făcute de către Mihai Ghimpu în fața liderului democrat Marian Lupu, dar și modalitățile în care cele două formațiuni politice își promovează interese comune ne fac să afirmăm că o alianță electorală între Partidul Democrat din Moldova și Partidul Liberal ar avea sorți de izbândă și ar fi agreată în primul rând de o importantă masă de lideri și membrii ai Partidului Democrat din Moldova.

 Fuzionarea social liberalilor cu democrații moldoveni, a făcut ca un număr masiv de naționaliști români să se regăsească în rândurile formațiunii politice conduse de către Marian Lupu și Vladimir Plahotniuc. La 10 februarie 2008, data fuzionării  celor două formațiuni politice, printre social liberalii moldoveni se regăseau foști membri ai Ligii Creștin-Democrate a Femeilor din Moldova, membrii Ligii Naționale a Tineretului din Moldova și membrii marcanți ai Partidului Forțelor Democratice, toți având aceleași viziuni politice cu ale lui Mihai Ghimpu. Câteva nume ale conducerii PSL ar împrospăta memoriile cititorilor – Alexandru Moșanu, președinte de onoare, Oleg Serebrian, președinte, urmat de Ala Mândâcanu, Corneliu Ciurea, Nicolae Dabija, Valeriu Matei, Valentina Stratan-Golban, Ion Jigău, Igor Klipii. 

O unitate a acțiunilor politice ale celor două formațiuni politice ar fi una benefică, firească și necesară. Grație unei asemenea coordonări, în primul rând ar avea de câștigat românismul promovat de către echipa liberalilor. Bunăvoința instituțiilor mediatice controlate de Partidul Democrat din Moldova, ar face ca acesta să fie propagat mai energic și mai pragmatic. În al doilea rând, o strânsă apropiere a lui  Mihai Ghimpu de liderul democrat, ar da garanții societății moldave că intransigența liderului liberal conjugată cu pragmatismul democratului poate pune punctul final unei posibile reveniri a comuniștilor moldoveni la putere. Iar în al treilea rând, democrații împreună cu liberalii moldoveni ar putea echilibra poftele liberal democraților conduși de Vlad Filat.

O apropiere pe față a Partidului Liberal de Partidul Democrat din Moldova, i-ar putea oferi lui Ghimpu, pârghiile necesare pentru a controla modul în care sunt puse în practică reformele guvernamentale. Iar acest lucru poate duce la o mai mare stabilitate în interiorul alianței de guvernare.  

Lideri marcanți ai democraților moldoveni au recunoscut că datorită participării la o alianță de dreapta valorile politice ale partidului s-au diluat. Oleg Țulea, vicepreședinte al PDM, în cadrul unei emisiuni televizate a acceptat faptul că în acest moment se observă un puternic derapaj al partidului spre centru dreapta. Lipsiți de posibilitatea de a reveni spre centrul eșichierului politic, democrații moldoveni au acum nevoie de capitalul de sinceritate și moralitate existent încă la liberali. La rândul lor liberalii moldoveni au nevoie de capacitățile organizatorice și de forța democraților. Accesul pe care îl au liderii democrați la înalte oficialități social democrate aflate în guvernul de la București, precum și legăturile liberalilor moldoveni cu Traian Băsescu, ar face ca susținerea politică românească necesară unei atare coaliții electorale să poată fi repede găsită.   

Cele două formațiuni politice moldave, la prima vedere foarte îndepărtate ideologic una de alta, pot da naștere unei coaliții politice electorale de succes – o a treia forță politică care ar putea milita, așa cum afirma președintele român Băsescu, pentru decuparea regiunii de peste Nistru de Republica Moldova, ștergerea hotarului de pe Prut și unirea statului moldav cu Țara!

Și nu aș fi deloc mirat dacă în viitoarea sesiune parlamentară deputații liberali și democrați ar forma o nouă fracțiune parlamentară.

PĂSĂRILE GRASE NU POT ZBURA SAU DE CE TACE CONSTANTIN TĂNASE

Directorul interimar al Teatrului Eugen Ionescu, Petru Vutcărău, a afirmat ieri că Republica Moldova e un stat dictatorial. Afirmația făcută de cunoscutul om de teatru s-a auzit în cadrul unei conferințe de presă recente și vine ca urmare a faptului că ministrul culturii, Boris Focșa, nu l-a acceptat în funcția de director al TEI pe dramaturgul și jurnalistul Val Butnaru.

Potrivit agenției de presă Info-Prim Neo, în cadrul conferinței de presă de ieri, conducerea Teatrului „Eugene Ionesco” a susţinut că ministrul culturii, Boris Focşa, tergiversează numirea lui Val Butnaru în funcția de director de mai bine de două luni. Potrivit lui Vutcărău,  ministrul Focșa nu este decât o marionetă în mâinile  unei persoane politice dintr-un partid politic cunoscut. 

Oare de ce Petru Vutcărău este atât de supărat? Potrivit jurnaliștilor în cadrul unei conferinţe de presă din 13 decembrie el a declarat că încă din luna septembrie, a propus adunării generale a colectivului de teatru, candidatura lui Val Butnaru la funcţia de director, iar aceasta  a fost unanim acceptată. Mai mult, ministrul culturii a acceptat-o, și a dat asigurări că în curând va emite un ordin de numire în funcţie, însă acest lucru nu s-a întâmplat.

Petru Vutcărău a menţionat că la scurt timp a fost emis un ordin, însă nu de numire în funcţie, ci de desfăşurare a unui concurs pentru suplinirea funcţiei de director al teatrului. Persoana desemnată de colectivul teatrului s-a înscris şi ea în concurs, împreună cu alţi doi candidaţi şi, într-un final, a fost selectată. Ministrul culturii a tergiversat însă din nou emiterea ordinului de numire în funcţie, pentru ca ulterior să anuleze concursul din noiembrie şi să anunţe unul repetat pentru sfârşitul lunii decembrie.

„Aceste fapte denotă trei lucruri. Primul lucru – ministrul culturii în Republica Moldova nu este decât o marionetă, lipsită de demnitate şi bun simţ. Doi – Ministerul Culturii din Republica Moldova este o la cheremul unei persoane dintr-un anume partid, pe care îl ştim toată lumea, care dă indicaţii şi încalcă drepturile democraţiei, ceea ce denotă şi punctul trei – că trăim într-un stat dictatorial”, a punctat Petru Vutcărău.

Jurnalista Irina Nechit, scria la 6 octombrie 2012, în ziarul "Jurnal de Chișinău" că Val Butnaru a revenit, după 20 de ani, ca director general la Teatrul „Eugene Ionesco”, iar acest lucru se întîmplă pentru că Butnaru îl consideră pe Vutcărău, un artist de talie europeană, care nu poate fi lăsat singur în faţa unor probleme insurmontabile.  “Am revenit la „Ionesco” într-un moment extrem de greu pentru teatru la insistenţele lui Petru, dar şi de dragul lui. Consider că Petru Vutcărău este un artist de talie europeană (n-o spun doar eu, ci chiar  oamenii de teatru din Europa) şi mi se pare nedrept să fie lăsat singur în faţa unor probleme insurmontabile”, afirma cu această ocazie cunoscutul dramaturg. 

Şefa Direcţiei arte profesioniste din cadrul Ministerului Culturii, Aliona Strâmbeanu, a fost prezentă la conferinţa de presă organizată de cei de la Teatrul Eugen Ionescu, și a declarat că legislaţia cu privire la teatru prevede că directorul unui teatru poate fi numit atât prin concurs, cât şi fără. În cazul Teatrului „Eugene Ionesco”, care este un teatru de stat, s-a decis să fie organizat concurs. Rezultatele concursului au fost anulate pe motiv că au fost depistate o serie de încălcări de procedură.

V-ați dat seama că aceste încălcările de procedură reprezintă metafora folosită de ministrul democrat al culturii pentru a transmite faptul că Butnaru nu este agreat de conducerea Partidului Democrat.  Cine este de fapt Val Butnaru și de ce s-a supărat conducerea Partidului Democrat pe el? 

În 1995 fondează Grupul de presă Flux al cărui director devine. Odată cu întemeierea GPF, în Republica Moldova apare o prestigioasă agenție independentă de știri (AP Flux), iar publicul cititor beneficiază de unul dintre cele mai credibile și mai captivante ziare de limba română - Flux, care ulterior s-a divizat în două ediții: Flux - Cotidian Național (cu 5-6 apariții în săptămână) și Flux - Ediția de vineri (săptămânal). Fiindcă patronul de presă al GPF nu avea nevoie de o publicație independentă și performantă a devenit șomer, locul lui fiind luat de Constantin Tănase.

În noiembrie 1999, fondează un nou hebdomadar - Jurnal de Chișinău , care sub deviza “păsările grase nu pot zbura”, o delicată aluzie la conducerea publicației  Flux, a captat repede simpatia și încrederea cititorilor, fiind recunoscut de către forurile mass-media din Republica Moldova drept cel mai reușit debut în presa periodică din Republica Moldova. Este fondatorul concernului Jurnal Trust Media și a primei televiziuni de știri din spațiul pruto-nistrean. Butnaru este cel care a pus capăt monopolurilor informaționale aflate la dispoziția tuturor guvernărilor și cel care luptă împotriva acestor monopoluri. 

Așa numitele încălcări de procedură invocate de ministrul Focșa reprezintă o răzbunare a conducerii Partidului Democrat asupra celui care a luptat pentru dreptul cetățeanului moldovean la informație. În fața acestei strigătoare nedreptăți, ascunse comod în tăcutele adăposturi ale redacțiilor, cele mai ascuțite penițe ale jurnalismului moldav, tac. 

O, maestre, câtă dreptate ai avut – păsările grase nu pot zbura! 


PS. Fotografia aparține VIP Magazin. Mulțumesc Sergiu Gavriliță.

UN VOT SEPARATIST LA COMRAT - O NOUĂ AMENINȚARE PENTRU MOLDOVA

Barometrul de Opinie Publică, realizat de curând la comanda IPP, dă de înțeles că majoritatea moldovenilor vor integrarea în spațiul răsăritean iar puterea duce Republica Moldova către occident. La întrebarea dacă ar vota la un eventual referendum pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală dintre Rusia, Belarus și Kazahstan, majoritatea cetățenilor ar vota cu ambele mâni pentru acest lucru – sociologii afirmă că motivația, ar fi de natură pragmatică, gazul mai ieftin, locuri de muncă mai multe și mai multe avantaje comerciale pe piața din est.

Eforturile făcute de clasa politică moldavă, de a menține spațiul dintre Prut și Nistru pe drumul european, au fost răsplătite de vizitele la Chișinău ale lui Barroso și a lui Komorowski, vizite care au făcut posibilă semnarea unor acorduri potrivit cărora statul moldav va avea posibilitatea să acceseze importante fonduri financiare. 

Remarcăm însă că în provincie, exact în ziua de 30 noiembrie, deputații Adunării Populare a Gagauz Eri, votau pentru inițierea unui referendum pe problema aderării Republicii Moldova la Uniunea Vamală.  Coincidență sau nu votul oficialilor găgăuzi avea loc în același timp în care la Palatului Național, premierul Filat îl asigura pe înaltul oficial european Jose Manuel Barroso, că Republica Moldova își va menține viteza de apropiere către structurile europene.

Potrivit înregistrărilor video de pe site-ul Gagauzinfo.md, deputații Adunării Populare a Gagauz Eri au votat în primă lectură proiectul de lege ce prevede desfășurarea referendumului de aderare la Uniunea Vamală. Potrivit instituțiilor media, referendumul local ar trebui să se desfăşoare în data de 3 februarie 2013. Alegătorii din Găgăuzia vor fi întrebaţi dacă sunt de acord ca Republica Moldova să adere la Uniunea Vamală Rusia, Belarus, Kazahstan. Deputații din Adunarea Populară susţin că intenţionează să aducă la cunoştinţa autorităţilor poziţia poporului găgăuz.

Remarcăm că deputaţii Adunării Populare a Gagauz Eri au votat unanim data desfăşurării plebiscitului și au decis de asemenea crearea unei comisii care să analizeze impactul direct al rezultatului referendumului. Fracţiunea PCRM din Parlamentul autonomiei, afirmă că  "referendumul nu poate avea impact juridic asupra Parlamentului ţării.  Suntem siguri, însă, de rezultatele finale, lucru care va da un imbold pozitiv pentru soluţionarea acestei probleme", a declarat pentru Publika TV, deputatul Adunării Populare Găgăuzia, Gheorghi Leciu.

Desfășurarea unui referendum local în regiunea autonomă, cu un rezultat pozitiv referitor la aderarea statului moldav la Uniunea Vamală, ar putea duce la apariția unui semnificativ potențial separatist în regiune. Unanimitatea votului din Adunarea Populară, unde împreună cu grupul puțin numeros al comuniștilor găgăuzi au votat și majoritatea deputaților independenți tutelați de Președintele Adunării Populare de la Comrat, Dumitru Constantinov, ne face să credem că vechile idei ale lui Stepan Topal nu au dispărut și că adepții din Gagauz Halkî („poporul găgăuz”) deși sunt prezenți în diferite formațiuni politice, se pot regrupa.

Amintim că în decembrie 1990 mișcarea separatistă  Gagauz Halkî cu sprijinul tacit al autorităților sovietice centrale din Moscova, au proclamat în raioanele Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești ale RSS Moldovenești așa-numita Republica Găgăuză.  Peste patru ani  Parlamentul Republicii Moldova cu susținerea Consiliului Europei a recunoscut autonomia teritorială a găgăuzilor. În anul 1995, ca urmare a unui referendum zonal, au fost stabilite hotarele noii regiuni autonome.

Autonomia Găgăuziei este garantată de Constituția Republicii Moldova și reglementată de către Actul găgăuzilor de autonomie din 1994. În cazul în care Republica Moldova va decide să se unească cu România, Găgăuzia ar avea dreptul la auto-determinare. 

Apariția unui potențial separatist în regiunea găgăuză, vine să torpileze toate eforturile guvernării AIE făcute pentru semnarea unui posibil Acord de Asociere cu Uniunea Europeană. Afirmațiile făcute de Barroso la Chișinău referitoare la faptul că pe termen lung diferendul transnistrean nu pune sub semnul întrebării apropierea Republicii Moldova de structurile europene au dat speranțe și celor mai pesimiști adepți ai integrării europene. Uniunea Europeană nu va tolera însă o nouă provocare la adresa integrității teritoriale a Republicii Moldova. Reapariția unui diferend găgăuz dă apă la moara celor care nu își doresc o integrare a Moldovei în marea familie europeană și vine să permanentizeze prezența statului moldav în Comunitatea Statelor Independente și în sfera de influență a Federației Ruse. 

Ședința legislativului moldovean astăzi a adus cu ea parlamentara discordie pe marginea referedumului local din Gagauz Eri. Deputatul fracțiunii PCRM, Irina Vlah, care este o bună cunoscătoare a realităților din regiunea autonomă, s-a arătat nemulțumită de acuzațiile care se aduc în ultima vreme conducerii de la Comrat. Vlah a făcut trimitere la liderul liberal Mihai Ghimpu care într-o intervenție publică l-a numit pe bașcanul Găgauz Eri, Mihail Furmuzal - păduche în pădure. Deputatul comunist a declarat în plennul Parlamentului de la Chișinău că autoritățile centrale fac presiuni asupra unor deputați din Adunarea Populară a Gagauz Eri, aceștia fiind impuși să nu voteze susținerea unui referendum pe problema aderării Moldovei la Uniunea Vamală. Vlah a sugerat deputațților de la Chișinău că nu ar fi corect să se implice în problemele interne ale administrației de la Comrat.  

În replică, președintele Parlamentului, Marian Lupu a spus: „Îmi pare rău că, pe calea ingerinței în afacerile interne ale autonomiei, pe calea încălcării prevederilor și normelor Constituției, unii deputați încearcă să-și promoveze propria agendă politică. Mă refer aici la ideea acestui referendum, care a fost lansată de PCRM în Adunarea Populară”.

Sunt oare conștienți noii aleși ai Adunării Populare a Gagauz Eri că inițiativa domniilor lor este una care face posibil un demaraj al statului moldovean de pe drumul său european? A fost oare coordonat votul deputaților democrați din Adunarea Populară  a Gagauz Eri, de către președinte democrat al Adunării, Dumitru Constantinov, cu liderii Partidului Democrat de la Chișinău ori, ca de obicei, deputații nou aleși acționează în orb și doar li se pare că știu pentru cine lucrează?