FARFURIILE ZBURĂTOARE ALE REFERENDUMULUI DE LA COMRAT

Capul autonomiei Găgăuze, Mihail Furmuzal, anunță într-un interviu acordat pe data de 30 ianuarie, postului de radio Europa Libera, că intenția de a organiza duminică, 2 februarie, două referendumuri legate de orientarea politicii externe a Republicii Moldova ar fi legată de declarațiile cu caracter unionist ale președintelui Băsescu. ”Declarațiile făcute de către președintele României, domnul Băsescu, îi pun în gardă foarte serios pe locuitorii Găgăuziei”, afirmă domnul Furmuzal. Cronologia evenimentelor din regiunea autonomă Gagauz Eri ne demonstrează însă că referendumul din regiune nu este declanșat de declarațiile unioniste ale domnului Băsescu.

Bașcanul Găgăuziei a uitat că anunțul inițiativei de organizare a referendumului pe temele de politică externă a fost făcut pe data de 1 octombrie 2013. Inițiativa liderilor găgăuzi apărea după ce, în iunie 2013, un grup de inițiativă a colectat 5000 de semnături pentru a organiza un referendum pentru desprinderea de Republica Moldova. Declarația președintelui român a fost făcută mult mai târziu. Domnul Băsescu lansa proiectul său politic în ultima săptămână a lunii noiembrie, cu câteva zile înaintea summitului de la Vilnius de pe 28-29 noiembrie 2013. Cauza declanșării referendumului este așadar alta.

Președintele de onoare al Partidului Democrat din Moldova, domnul Dumitru Diacov, afirma într-un recent interviu că, acțiunile liderilor găgăuzi fac parte din măsurile cu caracter electoral ale formațiunilor politice de la Chișinău și că nu este vorba de acțiuni de politică externă. Recent, liderul liberal democrat Vlad Filat a considerat că, organizarea referendumului este o tentativă de destabilizare a situaţiei în sudul ţării, iar responsabilitatea pentru situaţia o poartă opoziția comunistă. Cele două afirmații vin să ne sugereze că referendumul lansat în regiune ar putea face parte dintr-un complicat ansamblu de presiuni, la care, pentru obținerea unor viitoare beneficii electorale, au recurs partidele politice parlamentare. 

În interviul acordat postului de radio Europa Liberă, șeful autonomiei Găgăuze, Mihail Furmuzal, a afirmat că seria de acțiuni de destabilizare a situației din sudul Republicii Moldova a fost organizată de Partidul Democrat. “Eu am văzut foarte bine în Găgăuzia cum au fost cumpărați deputații cu bani mulți. Cine face acest lucru? Cine a organizat tentativa de a răsturna puterea și a-l demite pe bașcanul Găgăuziei? Partidul Democrat a organizat. Toate posturile de televiziune din subordinea Partidului Democrat prezentau reportaje despre destabilizarea situației din autonomie. Cine i-a arătat pe acei bolnavi psihici, pe care îi adunase Partidul Democrat, în fața executivului local al Găgăuziei, care au terfelit autonomia prin toate mijloacele mass-media? Parcă bașcanul a făcut-o? Aceasta s-a făcut de la Chișinău.”

Chiar dacă o importantă delegație de înalți demnitari de la Chișinău, compusă din primul ministru Iurie Leancă, președintele Parlamentului Igor Corman, miniștri și deputați, s-a deplasat în Găgăuzia pentru a încerca să convingă factorii de decizie din Adunarea Populară și Comitetul Executiv să renunțe la referendum, acest lucru nu s-a întâmplat. Discuțiile nu au dus la nici un rezultat, în acest mod instituțiile statale moldovenești au fost discreditate.  Acțiunile destabilizatoare din regiunea Găgăuză pun sub presiune imaginea primului ministru moldovean, cel care este direct răspunzător de bunul mers al lucrurilor în stat. 

Ce s-a întâmplat? Unde s-a greșit? 

Dincolo de umbrele aduse motorului integrării europene – PLDM, care prin intermediul coaliției de guvernare sunt la cârma statului moldovean, consecințele referendumului din Găgăuzia nu sunt atât de dramatice. Declarat ca fiind unul consultativ, el nu are un rol decisiv.  Dacă rezultatele nu vor fi în favoarea politicii de integrare europeană promovată de Chișinău, acestea nu pot produce nici un efect legal asupra deciziilor guvernării.  Referendumul poate fi un bun pretext pentru ca anunța campanie a liberal democraților în vederea promovării integrării europene a statului să fie mult mai eficace. 

Până una alta nu putem să nu constatăm existența a doi factori care pot face ca referendumul din 2 februarie să fie considerat nevalabil :  pragul înalt de prezență la vot și temperaturile de minus 10, -15 grade Celsius.  Aceste două componente pun la îndoială reușita referendumului. 

Cine are totuși interesul de a șifona imaginea primului ministru Iurie Leancă? 

Domnul Furmuzal a fost cel care a afirmat că tentativele de destabilizare a situației din regiunea Găgăuză ar fi organizate de Partidul Democrat. Desigur că nu îl putem crede pe domnul Furmuzal doar pe cuvânt. Dacă am face-o, am putea constata că, oalele care se sparg în capul cabinetul Leancă vin din partea colegilor care își doresc modificarea Codui Electoral – o deducție care pune la îndoială reciprocitatea bunelor intenții ale formațiunilor politice din actuala coaliție. Liderii acestor partide ne-au spus că nu e timp pentru defetism și că de dragul integrării europene, chiar dacă modificările la Codul Electoral nu vor fi făcute, coaliția va fi păstrată. 

Așadar, pe domnul Furmuzal, nu îl cred iar deducția referitoare la existența farfuriilor zburătoare e falsă.

IVAN BURGUDJII ȘI ALȚI LIDERII GĂGĂUZI VOR AJUNGE ÎN PARLAMENTUL DE LA CHIȘINĂU?

Ecuația politică din regiunea Gagauz Eri pare a fi complicată. Adunarea Populară a găgăuzilor a decis organizarea unui referendum despre direcția de politică externă a Republicii Moldova, spre vest ori spre est și despre independența regiunii. Aceste consultări cu locuitorii regiunii sunt sprijinite de adepții Partidului Democrat din Moldova care, în parlamentul local găgăuz dețin majoritatea. Am putea trage concluzia că, adepții locali ai democraților moldoveni fac jocul unor forțe externe ori că au pornit o rebeliune împotriva partidului din care fac parte. Exercițul matematic găgăuz devine mai simplu de rezolvat atunci când se cunoaște proveniența tuturor termenilor prezenți în această ecuație.

Comentatorul politic moldovean, directorul Asociației pentru Democrație Participativă, ADEPT, Igor Boțan, afirmă că fronda de care dau dovadă deputații locali din Găgăuzia are la bază derapajele de democrație admise de elita politică de la Chișinău. “Deputații locali sunt nemulţumiţi de modul în care activează Curtea Constituţională, de modalitatea în care procedează Curtea Constituţională cu blocul constituţional care se referă la autonomia Găgăuză. În anul 2010, șeful autonomiei dar și lideri locali, s-au simțit ofensați de atitudinea superioară la adresa autonomiei arătată de liderii liberali în timpul discuțiilor privind posibila modificare a Constituției. O atitudine care, la Comrat, a fost considerată dispreţuitoare. Deci, sunt un şir de probleme care acum, iată că, răbufnesc”, a spus pentru postul de radio Europa Liberă, Igor Boțan. 

Toate sondajele de opinie arată că populația găgăuză, preferă ca Republica Moldova să aibă un vector de dezvoltare estic și nu pro vest. În atare condiții, există posibilitatea ca, de dragul votului, liderii locali ai regiunii să fie puși în situația de a face pe plac electoratului. Președintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, susține că inițiativa de a provoca și de a organiza un referendum, se încadrează în competiția politică de acolo și este în strânsă legătură cu campania electorală care urmează să aibă loc în Republica Moldova. “Liderii locali încearcă să se prezinte în fața electoratului cu idei populare acolo, pe loc, având în vedere că, anul viitor, vor fi și alegerile bașcanului și actualul bașcan nu mai poate candida”, afirmă Diacov.   

Să fie vorba doar de un exercițiu de corupere a viitorului electorat? Ori unii lideri găgăuzi fac parte dintr-un puzzle geopolitic mai mare? 

Comportamentului pe plan local al comuniștilor moldoveni ne spune că ar fi vorba de amble supoziții. Partidul Comuniștilor cheamă populația din unitatea teritorială autonomă Gagauz Eri să participe la referendumul programat să aibă loc la 2 februarie şi să se pronunțe pentru aderarea Republicii Moldova la uniunea vamală Rusia - Belarus - Kazahstan. Remarcăm că, Partidul Comuniștilor, alături de Partidul Democrat din Moldova este formațiunea politică care, la alegerile parlamentare acumulează un procent ridicat de voturi în regiune. Pericolul reprezentat de destabilizarea situației din sudul Republicii Moldova reprezintă o pârghie care poate opri Chișinăul din drumul lui european. 

Așadar, la Comrat avem o ecuație cu trei necunoscute - una electorală, iar în acest caz, votul, apă nu se face; o necunoscută geopolitică, dar cunoaștem cu toții, cine și-ar dori menținerea Moldovei în starea în care se află și o necunoscută de creștere a reprezentativității regiunii în plan național.  
Cunoscând proveniența termenilor necunoscuți găsim mai ușor cheia soluționării conflictului politic dintre Chișinău și Comrat. Soluția sistemului este una electorală și de obținere a unui nivel mai larg de reprezentare pentru Autonomia Găgăuză. Presa anunță deja că pe data de 22 ianuarie, președintele Parlamentului de la Chișinău și primul ministru, Igor Corman și Iurie Leancă, vor participa la lucrările Adunării Populare a Gagauz Eri. Anunțul a fost făcut în urma întîlnirii pe care cei doi au avut-o cu vicepreședintele Adunării Populare, Demian Caraseni. 

Prinsă în capcana ultimelor amenințări geopolitice, puterea de la Chișinău, dă dovadă de unitate și face față cu calm acestei năstrușnice inițiative a găgăuzilor. Îndrăzneala de care dau dovadă, de a schimba mersul Moldovei spre Europa, ascunde în ea dorința de reprezentare parlamentară a liderilor Adunării Populare.

Gestul deputaților de la Comrat a reușit să capteze atenția factorilor decidenți de la Chișinău. Cu siguranță, dacă, în urma vizitei de miercuri, 22 ianuarie,  aceștia vor obține anumite avantaje pentru ei, pentru liderii lor și pentru regiune,  referendumul va fi anulat. 

Cât de mult este gata să ofere Chișinăul pentru a avea liniște în sudul țării?

UN VOT SEPARATIST LA COMRAT - O NOUĂ AMENINȚARE PENTRU MOLDOVA

Barometrul de Opinie Publică, realizat de curând la comanda IPP, dă de înțeles că majoritatea moldovenilor vor integrarea în spațiul răsăritean iar puterea duce Republica Moldova către occident. La întrebarea dacă ar vota la un eventual referendum pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală dintre Rusia, Belarus și Kazahstan, majoritatea cetățenilor ar vota cu ambele mâni pentru acest lucru – sociologii afirmă că motivația, ar fi de natură pragmatică, gazul mai ieftin, locuri de muncă mai multe și mai multe avantaje comerciale pe piața din est.

Eforturile făcute de clasa politică moldavă, de a menține spațiul dintre Prut și Nistru pe drumul european, au fost răsplătite de vizitele la Chișinău ale lui Barroso și a lui Komorowski, vizite care au făcut posibilă semnarea unor acorduri potrivit cărora statul moldav va avea posibilitatea să acceseze importante fonduri financiare. 

Remarcăm însă că în provincie, exact în ziua de 30 noiembrie, deputații Adunării Populare a Gagauz Eri, votau pentru inițierea unui referendum pe problema aderării Republicii Moldova la Uniunea Vamală.  Coincidență sau nu votul oficialilor găgăuzi avea loc în același timp în care la Palatului Național, premierul Filat îl asigura pe înaltul oficial european Jose Manuel Barroso, că Republica Moldova își va menține viteza de apropiere către structurile europene.

Potrivit înregistrărilor video de pe site-ul Gagauzinfo.md, deputații Adunării Populare a Gagauz Eri au votat în primă lectură proiectul de lege ce prevede desfășurarea referendumului de aderare la Uniunea Vamală. Potrivit instituțiilor media, referendumul local ar trebui să se desfăşoare în data de 3 februarie 2013. Alegătorii din Găgăuzia vor fi întrebaţi dacă sunt de acord ca Republica Moldova să adere la Uniunea Vamală Rusia, Belarus, Kazahstan. Deputații din Adunarea Populară susţin că intenţionează să aducă la cunoştinţa autorităţilor poziţia poporului găgăuz.

Remarcăm că deputaţii Adunării Populare a Gagauz Eri au votat unanim data desfăşurării plebiscitului și au decis de asemenea crearea unei comisii care să analizeze impactul direct al rezultatului referendumului. Fracţiunea PCRM din Parlamentul autonomiei, afirmă că  "referendumul nu poate avea impact juridic asupra Parlamentului ţării.  Suntem siguri, însă, de rezultatele finale, lucru care va da un imbold pozitiv pentru soluţionarea acestei probleme", a declarat pentru Publika TV, deputatul Adunării Populare Găgăuzia, Gheorghi Leciu.

Desfășurarea unui referendum local în regiunea autonomă, cu un rezultat pozitiv referitor la aderarea statului moldav la Uniunea Vamală, ar putea duce la apariția unui semnificativ potențial separatist în regiune. Unanimitatea votului din Adunarea Populară, unde împreună cu grupul puțin numeros al comuniștilor găgăuzi au votat și majoritatea deputaților independenți tutelați de Președintele Adunării Populare de la Comrat, Dumitru Constantinov, ne face să credem că vechile idei ale lui Stepan Topal nu au dispărut și că adepții din Gagauz Halkî („poporul găgăuz”) deși sunt prezenți în diferite formațiuni politice, se pot regrupa.

Amintim că în decembrie 1990 mișcarea separatistă  Gagauz Halkî cu sprijinul tacit al autorităților sovietice centrale din Moscova, au proclamat în raioanele Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești ale RSS Moldovenești așa-numita Republica Găgăuză.  Peste patru ani  Parlamentul Republicii Moldova cu susținerea Consiliului Europei a recunoscut autonomia teritorială a găgăuzilor. În anul 1995, ca urmare a unui referendum zonal, au fost stabilite hotarele noii regiuni autonome.

Autonomia Găgăuziei este garantată de Constituția Republicii Moldova și reglementată de către Actul găgăuzilor de autonomie din 1994. În cazul în care Republica Moldova va decide să se unească cu România, Găgăuzia ar avea dreptul la auto-determinare. 

Apariția unui potențial separatist în regiunea găgăuză, vine să torpileze toate eforturile guvernării AIE făcute pentru semnarea unui posibil Acord de Asociere cu Uniunea Europeană. Afirmațiile făcute de Barroso la Chișinău referitoare la faptul că pe termen lung diferendul transnistrean nu pune sub semnul întrebării apropierea Republicii Moldova de structurile europene au dat speranțe și celor mai pesimiști adepți ai integrării europene. Uniunea Europeană nu va tolera însă o nouă provocare la adresa integrității teritoriale a Republicii Moldova. Reapariția unui diferend găgăuz dă apă la moara celor care nu își doresc o integrare a Moldovei în marea familie europeană și vine să permanentizeze prezența statului moldav în Comunitatea Statelor Independente și în sfera de influență a Federației Ruse. 

Ședința legislativului moldovean astăzi a adus cu ea parlamentara discordie pe marginea referedumului local din Gagauz Eri. Deputatul fracțiunii PCRM, Irina Vlah, care este o bună cunoscătoare a realităților din regiunea autonomă, s-a arătat nemulțumită de acuzațiile care se aduc în ultima vreme conducerii de la Comrat. Vlah a făcut trimitere la liderul liberal Mihai Ghimpu care într-o intervenție publică l-a numit pe bașcanul Găgauz Eri, Mihail Furmuzal - păduche în pădure. Deputatul comunist a declarat în plennul Parlamentului de la Chișinău că autoritățile centrale fac presiuni asupra unor deputați din Adunarea Populară a Gagauz Eri, aceștia fiind impuși să nu voteze susținerea unui referendum pe problema aderării Moldovei la Uniunea Vamală. Vlah a sugerat deputațților de la Chișinău că nu ar fi corect să se implice în problemele interne ale administrației de la Comrat.  

În replică, președintele Parlamentului, Marian Lupu a spus: „Îmi pare rău că, pe calea ingerinței în afacerile interne ale autonomiei, pe calea încălcării prevederilor și normelor Constituției, unii deputați încearcă să-și promoveze propria agendă politică. Mă refer aici la ideea acestui referendum, care a fost lansată de PCRM în Adunarea Populară”.

Sunt oare conștienți noii aleși ai Adunării Populare a Gagauz Eri că inițiativa domniilor lor este una care face posibil un demaraj al statului moldovean de pe drumul său european? A fost oare coordonat votul deputaților democrați din Adunarea Populară  a Gagauz Eri, de către președinte democrat al Adunării, Dumitru Constantinov, cu liderii Partidului Democrat de la Chișinău ori, ca de obicei, deputații nou aleși acționează în orb și doar li se pare că știu pentru cine lucrează?