FARFURIILE ZBURĂTOARE ALE REFERENDUMULUI DE LA COMRAT

Capul autonomiei Găgăuze, Mihail Furmuzal, anunță într-un interviu acordat pe data de 30 ianuarie, postului de radio Europa Libera, că intenția de a organiza duminică, 2 februarie, două referendumuri legate de orientarea politicii externe a Republicii Moldova ar fi legată de declarațiile cu caracter unionist ale președintelui Băsescu. ”Declarațiile făcute de către președintele României, domnul Băsescu, îi pun în gardă foarte serios pe locuitorii Găgăuziei”, afirmă domnul Furmuzal. Cronologia evenimentelor din regiunea autonomă Gagauz Eri ne demonstrează însă că referendumul din regiune nu este declanșat de declarațiile unioniste ale domnului Băsescu.

Bașcanul Găgăuziei a uitat că anunțul inițiativei de organizare a referendumului pe temele de politică externă a fost făcut pe data de 1 octombrie 2013. Inițiativa liderilor găgăuzi apărea după ce, în iunie 2013, un grup de inițiativă a colectat 5000 de semnături pentru a organiza un referendum pentru desprinderea de Republica Moldova. Declarația președintelui român a fost făcută mult mai târziu. Domnul Băsescu lansa proiectul său politic în ultima săptămână a lunii noiembrie, cu câteva zile înaintea summitului de la Vilnius de pe 28-29 noiembrie 2013. Cauza declanșării referendumului este așadar alta.

Președintele de onoare al Partidului Democrat din Moldova, domnul Dumitru Diacov, afirma într-un recent interviu că, acțiunile liderilor găgăuzi fac parte din măsurile cu caracter electoral ale formațiunilor politice de la Chișinău și că nu este vorba de acțiuni de politică externă. Recent, liderul liberal democrat Vlad Filat a considerat că, organizarea referendumului este o tentativă de destabilizare a situaţiei în sudul ţării, iar responsabilitatea pentru situaţia o poartă opoziția comunistă. Cele două afirmații vin să ne sugereze că referendumul lansat în regiune ar putea face parte dintr-un complicat ansamblu de presiuni, la care, pentru obținerea unor viitoare beneficii electorale, au recurs partidele politice parlamentare. 

În interviul acordat postului de radio Europa Liberă, șeful autonomiei Găgăuze, Mihail Furmuzal, a afirmat că seria de acțiuni de destabilizare a situației din sudul Republicii Moldova a fost organizată de Partidul Democrat. “Eu am văzut foarte bine în Găgăuzia cum au fost cumpărați deputații cu bani mulți. Cine face acest lucru? Cine a organizat tentativa de a răsturna puterea și a-l demite pe bașcanul Găgăuziei? Partidul Democrat a organizat. Toate posturile de televiziune din subordinea Partidului Democrat prezentau reportaje despre destabilizarea situației din autonomie. Cine i-a arătat pe acei bolnavi psihici, pe care îi adunase Partidul Democrat, în fața executivului local al Găgăuziei, care au terfelit autonomia prin toate mijloacele mass-media? Parcă bașcanul a făcut-o? Aceasta s-a făcut de la Chișinău.”

Chiar dacă o importantă delegație de înalți demnitari de la Chișinău, compusă din primul ministru Iurie Leancă, președintele Parlamentului Igor Corman, miniștri și deputați, s-a deplasat în Găgăuzia pentru a încerca să convingă factorii de decizie din Adunarea Populară și Comitetul Executiv să renunțe la referendum, acest lucru nu s-a întâmplat. Discuțiile nu au dus la nici un rezultat, în acest mod instituțiile statale moldovenești au fost discreditate.  Acțiunile destabilizatoare din regiunea Găgăuză pun sub presiune imaginea primului ministru moldovean, cel care este direct răspunzător de bunul mers al lucrurilor în stat. 

Ce s-a întâmplat? Unde s-a greșit? 

Dincolo de umbrele aduse motorului integrării europene – PLDM, care prin intermediul coaliției de guvernare sunt la cârma statului moldovean, consecințele referendumului din Găgăuzia nu sunt atât de dramatice. Declarat ca fiind unul consultativ, el nu are un rol decisiv.  Dacă rezultatele nu vor fi în favoarea politicii de integrare europeană promovată de Chișinău, acestea nu pot produce nici un efect legal asupra deciziilor guvernării.  Referendumul poate fi un bun pretext pentru ca anunța campanie a liberal democraților în vederea promovării integrării europene a statului să fie mult mai eficace. 

Până una alta nu putem să nu constatăm existența a doi factori care pot face ca referendumul din 2 februarie să fie considerat nevalabil :  pragul înalt de prezență la vot și temperaturile de minus 10, -15 grade Celsius.  Aceste două componente pun la îndoială reușita referendumului. 

Cine are totuși interesul de a șifona imaginea primului ministru Iurie Leancă? 

Domnul Furmuzal a fost cel care a afirmat că tentativele de destabilizare a situației din regiunea Găgăuză ar fi organizate de Partidul Democrat. Desigur că nu îl putem crede pe domnul Furmuzal doar pe cuvânt. Dacă am face-o, am putea constata că, oalele care se sparg în capul cabinetul Leancă vin din partea colegilor care își doresc modificarea Codui Electoral – o deducție care pune la îndoială reciprocitatea bunelor intenții ale formațiunilor politice din actuala coaliție. Liderii acestor partide ne-au spus că nu e timp pentru defetism și că de dragul integrării europene, chiar dacă modificările la Codul Electoral nu vor fi făcute, coaliția va fi păstrată. 

Așadar, pe domnul Furmuzal, nu îl cred iar deducția referitoare la existența farfuriilor zburătoare e falsă.

RESTRUCTURAREA GUVERNULUI SINONIMUL CONCEDIERII LUI FILAT ?

În spiritul îngăduitor al sărbătoririlor Nașterii Mântuitorului, Mihai Moldovanu a cerut demisia Ministrului Sănătății. Moldovanu l-a acuzat pe Andrei Usatîi că ar fi falsificat o hotărâre de Guvern în urma căreia ar putea fi lichidat Institutul de Neurologie și Neurochirurgie. Moldovanu spune că despre asta nu s-a discutat în ședința Executivului. Usatîi afirmă că nu a falsificat nimic.  Potrivit informațiilor din media, reforma în sistemul sănătății urmează a fi realizata până în anul 2014 și prevede comasarea a mai multor spitale cu statut național sau municipal. Printre acestea se număra: Institutul de Cardiologie, Neurologie si Neurochirurgie, care va fi comasat cu Spitalul Clinic Republican.

Bun specialist în domeniul medicinii, Mihai Moldovanu cunoștea din timp despre comasarea institutelor nominalizate cu Spitalul Clinic Republican, dificultățile existente în procesul de reformare a instituțiilor medicale au fost doar un pretext pentru revendicarea făcută premierului Filat. Cu siguranță, solicitarea lui Moldovanu a fost coordonată cu liderul liberalilor moldoveni, Mihai Ghimpu.  Cererea de demisie venită din partea vicepremierului liberal Mihai Moldovanu este primul semn al regrupărilor politice care au loc în sânul alianței de guvernare.  

Nu cred că restructurarea cerută de liberali înseamnă concedierea lui Filat. Prin apelul făcut primului ministru, Mihai Moldovanu, vine să controleze gradul de rezistență al premierului moldovean în fața unor presiuni cunoscute și așteptate. Vicepremierul Moldovanu, un personaj care nu face nimic la inițiativa sa, la ordinul superiorului său de partid, a pus în aplicare o doleanță veche și publică a domnului Lupu – aceea ca Ministerul Sănătații să intre sub controlul politic al Partidului Democrat. 

Regrupările observate din timp de către comentatorii politici, vorbesc despre o strânsă apropiere a liberalilor moldoveni de Partidul Democrat. Importantele cedări politice făcute de către Mihai Ghimpu în fața liderului democrat Marian Lupu, dar și modalitățile în care cele două formațiuni politice își promovează interese comune ne fac să afirmăm că o alianță electorală între Partidul Democrat din Moldova și Partidul Liberal ar avea sorți de izbândă și ar fi agreată în primul rând de o importantă masă de lideri și membrii ai Partidului Democrat din Moldova.

 Fuzionarea social liberalilor cu democrații moldoveni, a făcut ca un număr masiv de naționaliști români să se regăsească în rândurile formațiunii politice conduse de către Marian Lupu și Vladimir Plahotniuc. La 10 februarie 2008, data fuzionării  celor două formațiuni politice, printre social liberalii moldoveni se regăseau foști membri ai Ligii Creștin-Democrate a Femeilor din Moldova, membrii Ligii Naționale a Tineretului din Moldova și membrii marcanți ai Partidului Forțelor Democratice, toți având aceleași viziuni politice cu ale lui Mihai Ghimpu. Câteva nume ale conducerii PSL ar împrospăta memoriile cititorilor – Alexandru Moșanu, președinte de onoare, Oleg Serebrian, președinte, urmat de Ala Mândâcanu, Corneliu Ciurea, Nicolae Dabija, Valeriu Matei, Valentina Stratan-Golban, Ion Jigău, Igor Klipii. 

O unitate a acțiunilor politice ale celor două formațiuni politice ar fi una benefică, firească și necesară. Grație unei asemenea coordonări, în primul rând ar avea de câștigat românismul promovat de către echipa liberalilor. Bunăvoința instituțiilor mediatice controlate de Partidul Democrat din Moldova, ar face ca acesta să fie propagat mai energic și mai pragmatic. În al doilea rând, o strânsă apropiere a lui  Mihai Ghimpu de liderul democrat, ar da garanții societății moldave că intransigența liderului liberal conjugată cu pragmatismul democratului poate pune punctul final unei posibile reveniri a comuniștilor moldoveni la putere. Iar în al treilea rând, democrații împreună cu liberalii moldoveni ar putea echilibra poftele liberal democraților conduși de Vlad Filat.

O apropiere pe față a Partidului Liberal de Partidul Democrat din Moldova, i-ar putea oferi lui Ghimpu, pârghiile necesare pentru a controla modul în care sunt puse în practică reformele guvernamentale. Iar acest lucru poate duce la o mai mare stabilitate în interiorul alianței de guvernare.  

Lideri marcanți ai democraților moldoveni au recunoscut că datorită participării la o alianță de dreapta valorile politice ale partidului s-au diluat. Oleg Țulea, vicepreședinte al PDM, în cadrul unei emisiuni televizate a acceptat faptul că în acest moment se observă un puternic derapaj al partidului spre centru dreapta. Lipsiți de posibilitatea de a reveni spre centrul eșichierului politic, democrații moldoveni au acum nevoie de capitalul de sinceritate și moralitate existent încă la liberali. La rândul lor liberalii moldoveni au nevoie de capacitățile organizatorice și de forța democraților. Accesul pe care îl au liderii democrați la înalte oficialități social democrate aflate în guvernul de la București, precum și legăturile liberalilor moldoveni cu Traian Băsescu, ar face ca susținerea politică românească necesară unei atare coaliții electorale să poată fi repede găsită.   

Cele două formațiuni politice moldave, la prima vedere foarte îndepărtate ideologic una de alta, pot da naștere unei coaliții politice electorale de succes – o a treia forță politică care ar putea milita, așa cum afirma președintele român Băsescu, pentru decuparea regiunii de peste Nistru de Republica Moldova, ștergerea hotarului de pe Prut și unirea statului moldav cu Țara!

Și nu aș fi deloc mirat dacă în viitoarea sesiune parlamentară deputații liberali și democrați ar forma o nouă fracțiune parlamentară.

MARELE MOGUL

“…2012 este anul lui Plahotniuc. În acest an el şi-a întărit poziţiile în afaceri cu implicarea zonelor offshore (o practică recurentă şi în Occident), ceea ce îl va face vulnerabil în faţa politicii anunţate a Guvernului - cu sprijin internaţional - de luptă împotriva afacerilor prin intermediul offshore. Acest lucru i-a permis însă lui Plahotniuc să-şi extindă imperiul media, el devenind un adevărat mogul mediatic prin stabilirea controlului asupra a cinci canale de televiziune cu acoperire quasi-naţională prin eter şi cablu, precum şi a unor posturi de radio şi, parţial, ziare”, nota la final de an editorialistul publicației Adevărul, Igor Cașu.

În sprijinul afirmațiilor făcute de Igor Cașu stă și sesizarea Asociaţiei pentru Dezvoltarea Culturii şi Protecţiei Drepturilor de Autor şi Conexe „Apollo" care în luna iunie notifica Consiliul Coordonator al Audiovizualului şi Procuratura Generală că prim-vicepreşedintele Parlamentului Vladimir Plahotniuc este „proprietarul a cinci radiodifuzori cu acoperire naţională". Este vorba despre posturile de radio Maestro FM și Prime FM şi posturile TV Canal 3, 2 Plus şi Prime TV. Reprezentanţii asociaţiei afirmau că fondatorul acestora este OTIV Prime Media BV din Olanda, care este deţinută de OTIV Prime Holding. Ultima controlează şi firma OTIV Prime Real Estate, proprietarul Finpar Invest.

Jurnaliștii moldoveni au aflat că Finpar Invest este proprietarul viitorului complex de studiouri TV Media City-Chişinău, care la Moldexpo vor acoperi o suprafață de 6.770 de metri pătraţi . Directorul general al Finpar Invest, Ghenadie Sajin, a refuzat să spună  ziariștilor pentru care instituţii mass-media este destinat complexul Media City-Chişinău. Potrivit unor surse, în noile studiouri vor trece toate televiziunile controlate de prim-vicepreşedintele Parlamentului Vlad Plahotniuc.  

Că odată cu implicarea omului de afaceri în politica mare, lucrurile au început să meargă bine pentru Partidul Democrat s-a văzut încă din 16 iunie, atunci când a avut loc cel de-al VII-lea Congres al Partidului Democrat din Moldova. Evenimentul a avut loc în incinta Teatrului de Operă şi Balet "Maria Bieşu" care a fost învelit  în culoarea albastră specifică partidului. Deși membrii Partidului Democrat nu au spus cât a cheltuit formațiunea politică pentru organizarea acestui eveniment, pe surse mediile de informare moldovenești au vehiculat suma de două milioane de euro. Preşedintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, a recunoscut că nici el și nici președintele formațiunii nu au fost implicați în organizarea acestui eveniment. Referitor la cele două milioane de euro vehiculate de către presa moldavă, Dumitru Diacov a spus că suma ar fi mai mică : "Două milioane de euro? Foaie verde. Mai puţin. Nu ştiu. Nu am avut nici o responsabilitate pentru pregătirea Congresului. Nu mă aventurez să numesc vreo cifră. Banii au fost cheltuiţi din bugetul partidului şi nu din cel de stat",  a declarat pentru Publika TV, liderul deputaţilor democraţi. 

“Se observă astfel că Plahotniuc urmează modelul fostului premier italian Silvio Berlusconi (1994-1995; 2001-2006; 2008-2011), care controlează de ani de zile aproape jumătate din mass-media italiană. Liderul neoficial al PD deţine, prin urmare, atuuri importante în perspectiva viitoarelor alegeri şi e primul politician din Republica Moldova - după Vladimir Voronin - care a înţeles rolul decisiv al mijloacelor de informare în masă în manipularea electoratului”, nota Igor Cașu în articolul său de sfârșit de an.

Îmi permit să completez declarațiile distinsului coleg afirmând că dincolo de manipularea electoratului principalul obiectiv ține mai mult de puterea discreționară pe care fostul om de afaceri și-o dorește în rândul Partidului Democrat. Lungul proces de acapararea puterii în Partidul Democrat și-a avut începutul pe data de 11 mai 2012 când s-a desfășurat Consiliul Naţional Politic al Partidul Democrat. Atunci s-a lansat ideea reformării partidului,  reformă care a dus la plasarea în funcția de secretar general a domnului Constantin Botnari, un apropiat al domnului Plahotniuc. Reforma internă a PDM a continuat cu organizarea celui de al VII-lea Congres al PDM și prin numirea în funcția de prim vice președinte a lui Vlad Plahotniuc. 

Omul numărul doi își dorește însă să fie primul. Pentru atingerea acestei doleanțe este gata să suporte cele mai ridicate costuri. Notificările publice făcute pe rețelele de socializare dau de știre despre locurile în care au circulat la sfârșit de an importante persoane care lucrează în cadrul holdingului Prime, locații care vin să confirme ridicatele cheltuieli pe care le suportă acest concern. “Cel mai primavaratic Craciun ever! Cel mai frumos Revelion! Roma, Venetia, Verona. Chiar si doi copii capriciosi nu au putut sa-mi stearga din impresii :)) Cea mai fericita vacanta! Cel mai frumos cadou! Multumesc Andrei Cibotaru :*” nota soția directorului știri al Prime TV. De cealaltă parte, fostul șef al Direcției de Comunicare cu Publicul din cadrul Parlamentului, ex-purtătorul de cuvânt al lui Marian Lupu, Iulian Bercu nota pe profilul său de Facebook  - “Nevoiti sa serbam de patru ori Anul Nou. Pe ora Indiei (+3 ore si 30 de min), ora Moscovei (+2 ore), Israel (ora a coincis geografic) si pe ora Moldovei. “A fost azi la ambasada Oxana Iutes. As vrea sa o vad reprezentind femeile si nu doar, in viitorul Parlament, cred ca ar merita...”, nota ambasadorul moldovean de la Praga. Doar trei exemple din care aflăm că în sfârșit jurnalismul moldav a început să coste ceva!

Dacă pe alți jurnaliști a reușit să-i încânte, magnatul mediatic nu a reușit să o fascineze pe Natalia Morari. La 30 decembrie 2012, moderatoarea emisiunii Fabrika  de la Publika Tv și-a anunțat plecarea din platourile de la Moldexpo.  

Fuga de responsabilitate politică a liberalilor moldoveni, competiția politică internă din sânul Alianței pentru Integrare Europeană, somnolența în care se complace președintele țării, sunt condiții favorabile pentru ca în anul care vine Plahotniuc să poată prelua funcția de președinte al Partidului Democrat. Liniștea geopolitică anunțată  nu va fi folosită pentru apropierea țării de perspectivelor europene, ci va fi una în care amortizorul la zgomotul bătăliilor electorale va fi scos, iar confruntarea - totală. Anul vicleniilor, al trădărilor și al ispitelor electorale a început. Ca un vrăjitor ce nu se teme de obstacolele întâlnite, vrăjitor mediatic având spada televiziunilor în mâna sa, Marele Mogul vine!