ÎN PUȘCĂRIE

Din pușcărie nu poți scrie texte. În schimb ai timp destul pentru a te gândi la faptele care te-au adus acolo.  

În apropierea Chișinăului, la Goian, în ianuarie 2012 a fost deschisă singura instituție penitenciară pentru minori din Republica Moldova.  Zilele trecute am avut posibilitatea să o vizitez. Nu poți scrie despre reforme dacă nu le vezi.

Dacă ai ochiul atent, o instituție penitenciară îți oferă posibilitatea să vezi pe viu procesele care au loc în societate – o replică în miniatură, doar că amplificată de mai multe ori. 

Normele europene de izolare și deținere a minorilor în instituțiile penitenciare afirmă că tinerii delicvenți trebuie să fie separați de infractorii maturi. Motivul este unul simplu – minimalizarea contactului cu maturii vine să-i protejeze pe cei tineri, răufăcătorii adulți având o influență negativă asupra celor minori. De aici și necesitatea apariției unei instituții de acest fel. Apărută cu suportul financiar al Ministerului Justiției dar și al statului norvegian, închisoarea de la Goian oferă timp de reflecție pentru 25 de minori, cu vârsta cuprinsă între 16 și 18 ani, care au săvârșit crime grave și deosebit de grave.

Proveniți din familii defavorizate din punct de vedere social, mulți dintre tinerii instituționalizați s-au aflat în afara măsurilor de protecție pe care statul moldovean le oferă copiilor aflați în dificultate. Cu părinți plecați peste hotare ori aflați la limita maximă a sărăciei, minorii au fost puși în situația de a abandona școala și de a comite fapte pe care în prezent le regretă. Aflați în detenție, acești tineri trec un amplu program de reintegrare socială bazat pe formarea unor noi deprinderi de viață. 

Șeful instituției de la Goian, doamna Liuba Jignea, afirmă că delicvența juvenilă se datorează în primul rând lipsei de atenție pe care cei maturi au oferit-o tinerilor. Împreună cu mai multe ONG-uri de profil, în instituția pe care o conduce, doamna Jignea desfășoară mai multe activități care pun accentul  pe educare  și resocializare. Are chiar o școală de meserii care îi califică pe tinerii în profesii ca, bucătar, frizer și cizmar. Pentru că mulți dintre ei au studii incomplete sunt predate și cursurile școlare pentru ciclul gimanazial. Condițiile europene de detenție ale penitenciarului de la Goian fac să crească potențialul de integrare în societate ale tinerilor. Amplasată geografic în centrul Republicii Moldova, instituția oferă posibilitatea ca familiile să poată menține contactul cu cel aflat în detenție contribuiind astfel la umanizarea și întoarcerea lui în societate.

Sunt depuse costisitoare eforturi pentru resocializarea tinerilor delicvenți. Norma legală spune însă că, la împlinirea vârstei de 18 ani, tânărul delicvent va continua să își ispășească pedeapsa în cadrul unei instituții penitenciare pentru maturi. Osteneala statului se duce, așadar, pe apa sâmbetei. În mod sigur, implementarea unui regulament care ar permite ca infractorii minori care la împlinirea majoratului își satisfac studiile într-o instituție penitenciară să fie lăsați să le termine, ar crește șansele de reintegrare în societate a acestora. 

Observăm că datorită tehnocraților care au preluat conducerea justiției moldave, noul suflu al reformelor poate fi contabilizat - numărul de dosare intentate minorilor a scăzut. E semn că justiția moldavă a renunțat la îndeplinirea așa numitului „plan” de dosare finalizate cu sentință judecătorească,  care era obligatoriu în timpul guvernărilor precedente. Diferența dintre fostele  doctrine implementate în sistemul punitiv penitenciar și cele care se aplică în timpul de față, au legătură și cu reforma care se desfășoară în cadrul Ministerului de Interne pentru prevenirea și profilaxia infracțiunilor. Reforma care are loc în aceste momente într-un sector important al justiției – Departamentul Instituțiilor Penitenciare, implică și transformări benefice pentru sistemul judiciar – am ajuns să vedem în prezent pus în aplicare principiul potrivit căruia forța celui drept este net superioară forței celui puternic.  

La Goian, cu ajutor extern va fi reconstruit un bloc în care se va afla o sală de sport și noile săli de studii. Cu ajutor european, reformele vor aduce beneficii. Știu sigur că, pe viitor, numărul celor condamnați pentru că au furat un borcan cu slănină va scădea. E timpul să crească numărul celor condamnați pentru că au încearcat să ne fure viitorul. Loc de reflecție pentru faptele lor vor avea.

Mulțumim directorului DIP, doamna Ana Dabija pentru deschiderea și transparența față de instituțiile media.

NODUL GORDIAN TREBUIE TĂIAT LA ȘEDINȚA CU UȘILE ÎNCHISE DEPUTAȚII TREBUIE SĂ NUMEASCĂ MINISTRUL APĂRĂRII

Preşedintele moldovean Nicolae Timofti a efectuat pe 19 martie o vizită de lucru la Iaşi, unde a avut o întrevedere cu omologul său român Traian Băsescu. Cei doi preşedinţi au discutat despre situaţia politică din regiune, despre situaţia din regiunea transnistreană şi despre urgentarea semnării Acordului de Asociere cu UE pentru Republica Moldova. Importanța întâlnirii de la Iași este dată de scrisoarea Sovietul Suprem de la Tiraspol prin care cere Dumei de Stat să examineze posibilitatea alipirii regiunii separatiste și a anunțului făcut de guvernul Federației Ruse că va discuta pe 20 martie despre problema transnistreană şi despre instituirea de către Ucraina a unui strict control la frontiera regiunii separatiste. Mediile de informare de la Tiraspol notau că șeful administrației separatiste, Evgheni Şevciuk, cu această ocazie, a plecat la Moscova. 

În cadrul întâlnirii de la Iași, șeful statului moldovean, Nicolae Timofti, s-a referit la ședința de Guvern a Federației Ruse dedicată regiunii transnistrene, și spus că nu se așteapă la o hotărâre în favoarea Republicii Moldova. „Sper că nu va fi mai rău decât acţiunile în privinţa Crimeei", a spus trist președintele moldovean. Supărarea președintelui moldovean e de înțeles, după anexarea regiunii Crimeea șansele ca statul moldovean să piardă definitiv regiunea transnistreană au crescut.

Premierul moldovean Iurie Leancă este însă mai optimist. În cadrul unei foarte recente emisiuni la Radio Moldova, primul ministru a declarat că scrisoarea trimisă de preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol la Moscova nu merită atenţie. "Cei de la Tiraspol tot timpul au avut acţiuni neclare. Ba vor independenţă, ba vor în componenţa Rusiei. Acţiunile şi declaraţiile lor nu trebuie să provoace reacţii din partea noastră. Scrisoarea trimisă de preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol la Moscova nu merită atenţia noastră. Nu e nimic nou sub soare în acest sens", a declarat Leancă.

Lamentările președintelui Timofti nu l-au emoționat pe domnul Leancă. Mai pragmatic,șeful Executivului de la Chișinău a declarat că în contextul crizei din Ucraina, în care sunt implicați doi importanți  actori ai formatului de negocieri 5+2 atât Federația Rusă cât și Ucraina sunt automat descalificate pentru a mai participa la reglementarea acestui proces. Leancă a declarat că „în cazul diferendului transnistrean, Republica Moldova poate identifica noi soluţii”. "Noi trebuie să facem tot posibilul să avem grijă de cetăţenii din stânga Nistrului. Vom continua să ne angajăm într-un dialog cu autorităţile de la Tiraspol şi vom face tot ce ne stă în putinţă ca să rezolvăm acest conflict cât mai urgent pentru ca să nu ne blocheze parcursul european", a conchis Iurie Leancă.

Concluziile întrevederii de la Iași au fost cât se poate de simple - în contextul acţiunilor desfăşurate de Rusia în Crimeea, cei doi preşedinţi au declarat că Republica Moldova ar putea fi o următoare ţintă. De aceea, ,,accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană este o soluţie pentru garantarea securităţii Republicii Moldova”, se arată în comunicatul difuzat presei. Preşedintele României a dat asigurări că, pentru a garanta securitatea statului moldovean va cere urgentarea procesului de integrare europeană a Chișinăului.

În contextul evoluției situației din regiunea, directorul executiv al Asociației de Politică Externă, Victor Chirilă, este sceptic.“Nici UE, nici SUA şi nici NATO nu vor interveni militar pentru a opri un eventual ”raider militar” rus în Moldova, deoarece nu au nici un mandat legal sa o facă; Suntem singuri în faţa avalanşei ruse şi va trebui să-i facem faţă cu forţele proprii. Altfel spus, e timpul să punem în sfârşit creierii în mişcare.”

Îndemnul de a pune „mințile în mișcare” a fost auzit. La propunerea fracțiunii parlamentare liberal democrate, deputaţii moldoveni se vor întruni pe 21 martie într-o şedinţă la care vor discuta despre securitatea ţării . Preşedintele fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ a declarat că viteza derulării evoluţiilor regionale este foarte rapidă. “De aceea se impune desfăşurarea unei şedinte parlamentare cu uşile închise pe tema securităţii. Să fie prezenţi membrii Departamentului pentru Reintegrare și şefii instituţiilor de forţă", a cerut Streleț.

Președintele de Onoare al Partidului Democrat din Moldova, deputatul Dumitru Diacov, a exprimat cel mai bine starea de spirit din Parlamentul moldovean: "Am avut de gând să propun cam acelaşi lucru. Datorită situaţiei din Ucraina și din regiune, avem toate şansele să ne pierdem ţara. În aceste momente, avem nevoie de coeziune naţională și de o atmosferă paşnică. Nu o să ne ajute nici NATO, nici ruşii, nimeni. Avem nevoie de o discuţie sinceră. Vocile radicale pot duce corabia noastră mică nu ştiu pe care valuri", a spus Diacov.  

O ședință cu ușile închise este binevenită. Fracțiunile parlamentare după ce își vor spune oful, au posibilitatea de comun acord, cu o majoritate de voturi să vină în fața cetățenilor moldoveni cu o soluție care să stabilească în clar modul de comportament al statului moldovean în contextul declanșării războiului rece dintre Federația Rusă și statele occidentale. În luarea unei decizii, deputații moldoveni vor pleca de la statutul de neutralitate prezent în Constituția Republicii Moldova. Și evident că în cadrul acestei ședințe parlamentare reprezentanții poporului vor trebui să discute despre numirea unui ministru al apărării cu mult mai multă experiență decât candidatura înaintată de PLR.
Acum este cel mai bun moment pentru ca formațiunile politice parlamentare să demonstreze că au suficientă tărie de caracter pentru a lăsa interesele partinice la o parte și a tăia acest nod gordian. Deputații au posibilitatea, ca nestingheriți de nimeni și reieșind din complicata situație regională, să discute numirea unui ministru al apărării cu mai multă greutate. Fără un rezultat cât de mic al ședinței din 21 martie, fie ea și cu ușile închise, adunarea poate fi considerată o uriașă pierdere de timp și va costa cât o ceapă degerată. Adică deputații au vorbit doar despre cai verzi pe pereți!

MAIDANUL LUI STURZA

Ion Sturza a fost invitatul de luni, 17 martie, al emisiunii „Politica” de la postul de televiziune TV7. Apariția domniei sale era prevăzută – comentatorii politici moldoveni sperau ca fostul premier să ofere un răspuns liderilor din Partidul Liberal Reformator care, l-au „curtat” îndelung în speranța că li se va alătura și va aduce un capital valoros formațiunii în viitoarea campanie electorală. Nimic neașteptat. Surpriza a venit de acolo de unde nu te aștepți: Sturza a vorbit întreaga emisiune în limba rusă! Realizatoarea emisiunii, jurnalista Natalia Morari afirmă pe o rețea de socializare că acest lucru s-a datorat doar unei întâmplări, fie și asta, telespectatorilor rusolingvi dintre Prut și Nistru s-au bucurat iar omul de afaceri stabilit de mai bine de 15 ani la București a demonstrat că nu a uitat prima lui limbă de educație.

Domnul Sturza le-a răspuns liberalilor reformatori și a zis că, dacă i se vor face propuneri de a deveni cap de listă în alegeri, ori șef de partid înaintea alegerilor parlamentare din acest an, nu are de gând să revină în politică. Domnia sa a spus că nu pretinde la funcții de conducere în vreun partid sau funcții de răspundere în stat, ci intenționează să adune în jurul său pe toți patrioții moldoveni și să îi critice în campania electorală pe cei care și-au „vândut țara”. „Nimeni nu poate să-mi interzică să fac declarații, să analizez și în mod legal să influențez procesul politic moldovenesc, să adun în jurul meu oameni, patrioți ai Moldovei din diferite colțuri ale lumii. Eu vreau să-mi petrec ultimele zile din viață în Republica Moldova. Alegerea moldovenilor este pentru o Republică Moldova suverană și independentă. Locul nostru este aici, chiar dacă vom fi doar simpli cetățeni. Politicienii să nu se relaxeze”, a concluzionat fostul premier. O campanie a mâinilor curate, nu alta!

În mod sigur, politicienii moldoveni care au urmărit talk-show-ul au avut câteva motive pentru a-l pomeni. Și nu de bine. Actualul om de afaceri și-a dedicat majoritatea intervențiilor pentru a critica actuala clasă politică moldavă, pentru a o acuza de corupție și de exploatarea unor sinecuri admnistrativ-politice moștenite de la fosta guvernare comunistă. Sturza a sugerat că între grupurile posesoare de mare capital financiar, care domină viața economică din Republica Moldova se dă un război pe viață și pe moarte ce se află deasupra competiției politice interne. „Toate problemele statului moldovean se datorează acestor trei – patru oligarhi care, dacă ar pleca cu averile lor fie și în Canada, ar rezolva situația”, a declarat categoric fostul politician. Domnia sa a lăsat să se înțeleagă că, printre oligarhi din pricina cărora are de suferit statul moldav, ar fi Vladimir Voronin, Vladimir Plahotniuc și Vlad Filat și că nu exclude ca o revoltă populară, care să aibă loc înaintea alegerilor parlamentare din acest an, să fie cea care să-i trimită mai devreme dincolo de hotarele Moldovei.

Critica pe care domnul Sturza a adus-o clasei politice moldovenești poate fi benefică. Ultimele sondaje de opinie ne arată o scădere a încederii populației în toate formațiunile politice parlamentare.  Mare parte din respondenţi (19%) afirmă că nu ştiu cu cine ar vota. Alte 10% nu au dat un răspuns concret. Așadar, numărul nehotărâților este în creștere. Lor li s-a adresat de pe ecranul televizoarelor Sturza. Și tot acestora ar trebui să li se adreseze și liderii coaliției de guvernare.

Pe acești nehotărâți electorali fostul premier moldovean i-a pomenit de mai multe ori. De câteva ori, milionarul a spus că presiunea socială în creștere i-ar putea scoate din case pe nemulțumiți. Sugestia pe care a făcut-o e aceea că, nemulțumiții și nehotărâții electorali pot fi folosiți în viitor pentru crearea unui bazin propriu de vot. Echipa de “patrioți” pe care și-o dorește adunată în jurul său, va avea drept scop manevrarea politică a acestor ezitanți. 

Pe data de 15 decembrie, în discursul avut la congresul de constituire a Partidului Liberal Reformator, fostul prim ministru a spus cât se poate de clar : „Da, am ambiții politice!” Modestia și pietatea folosită pe timpul când spunea că politica moldovenească este o „mlaștină care are nevoie de timp pentru a fi asanată”, a fost lăsată la o parte. Sturza este acum un justițiar care își permite să amenințe: „Nimeni nu poate să-mi interzică să fac declarații, să analizez și în mod legal să influențez procesul politic moldovenesc, să adun în jurul meu oameni, patrioți ai Moldovei din diferite colțuri ale lumii!”

Avem de a face cu startul unei campanii politice. Ion Sturza a anunțat că își adună o echipă și a trasat un potențial crez politic – un partid de stânga, cu puternice mesaje moldoveniste, care să lupte cu oligarhia moldovenească. Pare a fi un nou Partid al Patrioților Moldovei. Nu știm dacă domnul Mihai Garbuz, care a înregistrat la 30 iunie 2010 Partidul „Patrioții Moldovei”, cunoaște intențiile afaceristului moldo-român. Posibil să se trezească cu un concurent. Ori poate domnul Sturza  are de gând să influențeze politica moldovenească doar prin manipularea nemulțumirilor existente în societate? Altfel la ce ar fi bună critica anunțată dacă nu pentru creșterea presiunii în cazanul moldovenesc?

A ieșit cam așa, că domnul Sturza nici nu vine, nici nu pleacă - mai mult pare că pregătește un "maidan" moldovenesc. 

MAIDÁN, maidane, s. n. Teren deschis, loc viran situat în interiorul sau la marginea unei localități. ◊ Expr. (Pop.) A scoate (sau a ieși) la maidan = a scoate sau a ieși la vedere; a (se) arăta, a (se) face cunoscut. A bate maidanul ( sau maidanele) = a-și pierde vremea hoinărind sau jucându-se; a hoinări, a vagabonda. DEX 2008

ULTIMA SPERANȚĂ A DOMNULUI VORONIN

În anul 2011, pe data de 5 iunie, moldovenii și-au ales primarii  orașelor și ai satelor, dar și consilierii în consiliile raionale, orășenești și sătești. În cadrul scrutinului, au fost aleși 898 de primari și 11.740 de consilieri raionali, municipali și locali. Aleșii moldovenilor au acces la resursele financiare ale statului. 

Rezultatul alegerilor locale din 5 iunie au arătat în felul următor:

Ponderea mandatelor la funcția de consilier în consiliile raionale și municipale obținute în cadrul alegerilor din 5 iunie 2011:

     PCRM (38.75%)      PLDM (26.79%)      PD (20.18%)      PL (11.61%)

Ponderea mandatelor la funcția de consilier în consilii orășenești și sătești obținute în cadrul alegerilor din 5 iunie 2011:

     PCRM (32.37%)      PLDM (28.59%)      PD (21.29%)      PL (10.93%)

Ponderea mandatelor la funcția de primar obținute în cadrul alegerilor din 5 și 19 iunie 2011:

     PLDM (31.96%)      PD (24.50%)      PCRM (22.61%)      PL (10.69%)
Cel mai mare număr de primari a fost obținut de către Partidul Liberal Democrat din Moldova, urmat de Partidul Democrat și Partidul Comuniștilor, liberalii moldoveni s-au plasat, la toate categoriile, pe ultimul loc. Datele de mai sus ne confirmă că, deși se află în opoziție, prin prezența masivă în consiliile sătești, orașenești și raionale, Partidul Comuniștilor are acces la resursele financiare administrate de actuala coaliție de la Chișinău. 
Liderii coaliţiei de guvernare, Vladimir Filat, Marian Lupu şi Ion Hadârcă, au semnat, pe 12 martie,  un acord de creare a coaliţiilor pro-europene în raioane. Astfel, potrivit acestei înțelegeri, în cel puțin 13 raioane ale Republicii Moldova, acolo unde cele trei partide din alianța de guvernare au posibilitatea să dețină majoritatea, ar trebui să se creeze coaliții pro-europene locale. Actualmente, în consiliile locale din opt raioane sunt încheiate acorduri de coaliţie între comunişti şi liberal-democraţi, iar în alte cinci – între comunişti şi democraţi. Liberalii reformatori, care susțin guvernarea de la Chișinău, nu dețin controlul în nici un raion al Republicii Moldova.

În explicațiile oferite presei pe marginea semnării acestui acord liderul liberal democrat, Vlad Filat, a afirmat că aceste coaliţii locale sunt create, pentru eliminarea opoziției comuniste de la putere: „Trebuie să evităm orice boicot din partea Partidului Comuniştilor şi aliaţilor lui, toate forţele sănătoase trebuie să se consolideze în scopul integrării europene, ceea ce înseamnă formarea unor noi coaliţii, fără comunişti”. 

Directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă, (ADEPT), Igor Boţan, a calificat documentul semnat drept o „mobilizare electorală”. Partidele puterii au convenit „să acţioneze de comun acord, pentru ca în cadrul viitoarei campanii electorale să nu-şi pună beţe-n roate unul altuia”, afirmă domnul Boțan. 

Simpatizanții opoziției comuniste au lansat însă ideea că sarcinile puse de noul acord sunt greu de îndeplinit. „Situaţia în teritoriu, de regulă, este strîns legată de relaţiile de rudenie, de interesele de afaceri, de ambiţii şi chiar de supărări personale şi nu întotdeauna se poate plia ordinelor de primite de la Chișinău. Ideea coaliţiilor pro-europene regionale, din start, este sortită eşecului”, se spune într-o recentă analiză. Și mai ferm, portalul omg.md, afirmă că, “semnarea Acordului de consolidare a forțelor partidelor de guvernământ în teritoriu,  înseamnă de fapt acapararea puterii locale de către Partidul Democrat”. 

Prin vocea liderului lor, Vladimir Voronin, comuniștii moldoveni au recunoscut că sunt interesați în declanșarea unui război fratricid în sânul coaliției de guvernare, mai ales între PD și PLDM. Dar în acest caz, domniile lor trebuie să aștepte o altă ocazie. Noul acord are o logică internă puternică și vine în continuarea acțiunilor politice ale coaliției de guvernământ. Cei trei lideri ai coaliției au spus că pasul făcut are scopul de a „activiza eforturile de integrare europeană a Republicii Moldova”. Corect. Așadar această înțelegere pune baza necesară pentru lansarea campaniei de informare comună, acțiune decisă pe 20 februarie, în cadrul Adunării Generale a Coaliţiei. Este un mod de a spune că diferențele de opinie au fost depășite și că s-a ajuns la un pact de neagresiune electorală  între PLDM și PD. (Și, de ce nu, o formă de recompensă pentru echipa condusă de domnul Hadârcă.)

Un al doilea scop al acestei acțiuni a fost cel de eliminare a comuniștilor moldoveni de la resursele financiare existente în administrația publică locală. Strategii PCRM-ului mai acum o ultimă șansă - izbucnirea unei neînțelegeri în sânul coaliției pe marginea modificărilor la Codul Electoral. La sfârșitul lunii martie, la Chișinău vine secretarul Comisiei de la Veneția care va aduce răspunsul la dorința Partidului Democrat de a introduce votul mixt și mărirea pragului electoral. Până atunci, partidele din coaliție mai au timp pentru vaccinarea de primăvară.