There was an error in this gadget

Thursday, April 26, 2012

Un răspuns de diplomat


Comentatorii politici, jurnaliștii, reprezentanții societății civile nu sunt decidenți politici. Decidenții politici sunt acele persoane care au fost investiți de către parlamentari cu mandatul de a lua decizii spre reglementarea vieții social-politice dintr-un stat. 

Comentatorii politici, jurnaliștii și reprezentanții societății civile au dreptul moral de a pune sub presiune atât pe cei care alcătuiesc clasa politică cât și pe cei care sunt reprezentanți guvernamentali. 

Accentele care apar în discursurile publice al acestora pot fi luate, sau nu, în considerare de către decidentul politic. Subliniem - decizia de dezvoltare a vectorilor politici existenți în societate rămâne a fi luată de către cei care se află la guvernare.
Comentatorul român Cristian Ghinea, scria în mediile de informare românești că „Republica Moldova este pusă la colț într-un mod primitiv de Dmitrie Rogozin. Dacă ar fi fost însărcinat din partea Kremlinului să aducă pacea, Rogozin ar fi folosit vizita sa în regiune pentru a înțelege cele două părți, pentru a căuta soluții posibile.” 
Domnia sa, sugera că Rogozin ar fi venit în Republica Moldova să dea cu pumnul în masă și să facă publice niște condiții inacceptabile de soluționare a diferendului transnistrean.  Accentele puse în materialul domniei sale vin să pună un anumit tip de presiune asupra factorilor decidenți de la Chișinău. Nici un oficial moldovean nu a dat un răspuns.

Declarațiile liderului Partidului Socialiștilor de la Chișinău, Igor Dodon, referitoare la faptul că viitorul  Republicii Moldova va fi unul federal, au pus și ele un alt tip de presiune asupra membrilor cabinetului moldovean de miniștri. Și domnia sa s-a ales doar cu tăcerea.

Tăcerea pe care au păstrat-o membrii guvernului condus de către premierul Filat a scos din răbdări. Nerăbdător să vadă acțiuni concrete luate de către guvernanții chișinăuieni, unul din maeștrii jurnalisticii moldave, Constantin Tănase, nota în publicația Timpul” că  vizita oficialului rus Rogozin la Chişinău „a demonstrat că actuala guvernare a R. Moldova nu este una capabilă să se bată pentru interesele naţionale de moment şi de perspectivă ale acestei ţări”. 

La rândul său, președintele Institutului de Relații Internaționale al Academiei  Române, Dan Dungaciu, în cadrul unei emisiuni radiofonice matinale, vorbea despre necesitatea oficialilor moldoveni de a avea dezvoltată o strategie de ieșire din neformalele negocieri  începute de către Vlad Filat și Evghenii Șevciuk. Fin observator al proceselor politice din Republica Moldova, Dungaciu sublinia faptul că discuțiile celor doi lideri ar putea intra pe un făgaș nedorit și că ar putea fi prea târziu pentru ca oficialii de la Chișinău să ceară sprijinul colegilor lor de la București”.  

Tăcerea pe care au păstrat-o oficialii moldoveni vis-a-vis de declarațiile vice premierului rus Dimitrii Rogozin au fost și sunt justificate.  Diplomația de care dau dovadă autoritățile de la Chișinău vine din afirmațiile pe care Rogozin le-a făcut pentru presa rusă, afirmații care nu și-au găsit locul în relatările făcute de către mediile moldave. Rogozin a recunoscut că a fost la Chișinău și la Tiraspol pentru a face cunoștință cu realitățile de pe teren. 

Mai întâi trebuie analizata situația, pentru a o privi din toate unghiurile posibile. Sa privești la Transnistria si la Moldova in format, ca sa zic așa, 3D. Să miroși, să simți. Sa înțelegi cu cine ai de a face, cine sunt partenerii. Sa te dezbraci de o reputație străina noua de contextul real. Prima mea misiune in calitate de emisar special a fost să înțeleg aceste probleme. Nu pentru un raport, ci pentru mine. Am reușit. În al doilea rând, pentru rezolvarea acestor probleme încâlcite vitală este susținerea societății. Pe care am primit-o in Transnistria. La Chișinău i-am dezamăgit pe sceptici. Pe cei care au considerat ca va veni un om care, înainte de toate, va scoate din buzunar nu un carnet de notițe, ci un ciocan si va lovi în cap. Ceea ce nu s-a întâmplat.”, a spus Dimitrii Rogozin în interviul pe care l-a acordat publicației ruse Komersant.

Răspunsul  pe care comentatorii politici, jurnaliștii și reprezentanții societății civile de la Chișinău sau București l-au solicitat prin presiunile făcute asupra factorilor de decizie timp de două săptămâni, a fost dat zilele trecute. Andrei Neguță, în calitatea sa de ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă, a fost cel care prin declarațiile sale făcute pentru mediile de informare ruse,l-a pus într-o situație delicată atât pe premierul Filat cât și pe ministrul de externe, Iurie Leancă.  Ambasadorul Neguţă declara pentru ITAR-TASS că evacuarea militarilor ruşi din Transnistria ar pune în pericol securitatea Republicii Moldova, dar şi securitatea regională.

Răspunsul mult așteptat a fost unul calm. Ministrul afacerilor externe şi integrării europene al Republicii Moldova, Iurie Leancă, a afirmat că militarii din fosta Armată a 14-a care staţionează în regiunea de est a Republicii Moldova şi muniţiile stocate în zonă, trebuie evacuate.

'Poziţia noastră, care este conformă Constituţiei, principiului şi dreptului internaţional, este că ceea ce a mai rămas din Armata a 14-a nu are ce căuta în Republica Moldova şi trebuie să depunem eforturi conjugate pentru a obţine evacuarea muniţiilor care s-au mai păstrat în raioanele de est ale Republicii Moldova', a subliniat Iurie Leancă. 

Un răspuns care vine să confirme faptul că diplomația moldavă are în fruntea sa un profesionist. Doar un profesionist poate face față presiunilor venite din partea jurnaliștilor, comentatorilor politici sau a reprezentanților societății civile. Și doar un diplomat de carieră poate da un răspuns la care oficialii din Federația Rusă nu pot avea nici o obiecție, căci este vorba de rezoluția OSCE de la Istanbul, rezoluție asumată și de către Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse. Un răspuns calm venit să dea de gândit celor care i-au pus sub presiune pe decidenții guvernamentali. Festina lente, par a spune decidenții de la Chișinău.