There was an error in this gadget

Thursday, May 29, 2014

AMERICANII, ROMÂNIA ȘI GEOGRAFIA MOLDOVEI



Federatia Rusă, Kazahstan și Belarus au semnat la Astana acordul de constituire a Uniunii Euroasiatice.Armata ucraineană atacă poziţiile sepratiștilor din Slaveansk și Kramatorsk folosind aviația și sistemele de artilerie grea. După secretarul general al NATO și vicepreședintele Statelor Unite, în România vine șeful Pentagonului. 

Trei știri care deși parcă nu ne privesc, au legătură directă cu Republica Moldova. Atât secretarul general al NATO, Rasmussen cât și vicepreședintele american  Biden, au atins, în timpul vizitei lor în România, tematici referitoare la Moldova. Pe parcursul vizitei oficiale de la Bucureşti, Biden a dat asigurări că NATO garantează securitatea aliaţilor săi şi a vorbit, cu diferite ocazii, despre securitatea energetică a României, despre cooperare economică şi despre statul de drept. Dar și despre Moldova.

În absolut toate întâlnirile, vicepreședintele american a vorbit despre  condițiile de funcționare a economiei și societății. “Atunci când politicienii pot fi cumpăraţi, când tribunalele pot fi cumpărate, când presa face propagandă, acolo veţi găsi o societate care poate fi manipulată din exterior, o societate care pierde controlul asupra propriului destin”, a spus la București oficialul american. 

Bate calul să priceapă iapa, zice o vorbă din bătrâni. Discursul lui Biden de la București era de fapt adresat politicienilor de la Chișinău. În Moldova, presa a scris deja despre tentativele de cumpărare a unor deputați, despre corupția unor judecători ori despre propaganda pe care o fac instituțiile mass-media de limbă rusă. Mai mult, Vlad Filat a spus că serviciile speciale ruseşti destabilizează situaţia în Republica Moldova.

Fie vorba între noi, vizitele americanilor la București fac parte dintr-un proces de creare a unui bloc politic care va încerca să izoleze Rusia şi să stabilească un cadru pentru un viitor ajutor militar destinat Kievului. Fondatorul think-tank-ului american Stratfor, George Friedman notează că preucuparea americanilor ține de Ucraina și că, în acest nou război rece, România şi Polonia sunt ţările pe care America va conta cel mai mult.

Directorul Institutului de Ştiinţe Politice al Academiei Române, Dan Dungaciu, afirmă că România poate juca rolul unui bastion euroatlantic în regiune. Chiar dacă statul român nu are forţa şi importanţa geopolitică să fie implicată în rezolvarea dosarului ucrainean, Bucureștiul trebuie să aibă un cuvânt de spus în ceea ce priveşte Republica Moldova, a subliniat domnul Dungaciu într-un interviu pentru portalul cursdeguvernare.ro

După întâlnirea cu premierul Victor Ponta, la Palatul Victoria, Joe Biden a spus că, statul moldovean este copleșit de dependența energetică de Rusia și că extinderea reţelei de furnizare a gazelor naturale este un ajutor enorm pentru Chișinău. Se pare că noua gândire a americanilor față de Republica Moldova este în curs de elaborare. Fiind lipsă, legăturile cu marele partener de peste ocean au fost începute cu ocazia vizitei lui Kerry la Chișinău, continuate de premierul Leancă, care a lansat Dialogul Strategic moldo-american și aprofundate de vizita peste Ocean a liderului liberal democrat Vlad Filat. 

Deloc surprinzătoare, pledoariile domnului Filat pentru găsirea unor garanții de securitate pentru Republica Moldova se pliază peste preocupările americanilor pentru sud-estul europei. Interesul Washington-ului pentru Chișinău a fost materializat prin vizitele recentele vizite ale unor congresmeni americani și printr-un sprijin financiar crescut acordat Moldovei. Este clar că americanii au conștientizat importanța pe care o are Republica Moldova în această zonă și sunt gata să descurajeze pornirile revizioniste ruse prin investiții majore în politica energetică ori în mass media. 

Venirea capitalului american între Prut și Nistru se dorește a fi o asigurare că, indiferent de rezultatul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie, Chișinăul își menține cursul de apropiere față de Uniunea Europeană. De altfel singura speranță a  americanilor ca în acest șah geopolitic, nou creata Uniune Euroasiatică să nu obțină încă un avantaj. Oficialii Departamentului de Stat american, știu unde se află Peninsula Crimeea: La puțin mai mult de o sută de kilometri de Tiraspol!


 Foto:EPA

Tuesday, May 27, 2014

REZULTATELE EUROPARLAMENTARELOR PE ÎNȚELESUL MOLDOVENILOR



Alegerile pentru Parlamentul European s-au încheiat. În România au învins social democrații în frunte cu premierul Ponta. În Republica Moldova, la cele opt secții electorale deschise de statul român, s-au prezentat la vot 9558 de persoane. Puțini, în comparație cu numărul mare de pașapoarte românești deținute de moldoveni, mulți, dacă luăm în considerare numărul mic de secții de votare deschise între Prut și Nistru.

Peste Prut, toată campania a fost o repetiţie generală la alegerile prezidenţiale din iarna care vine. Politicienii români s-au înjurat, s-au bălăcărit, au sărit cu paraşuta, ori au fost la inundaţii, multă isterie și atât. Nici unul nu a încercat să facă o campanie în care să explice ce şi cum stă treaba cu Parlamentul European. Chiar și așa, echipa condusă de domnul Ponta luat "partea leului" - din cei 32 de eurodeputați, jumătate sunt social democrați. Dreapta românească a obținut un scor dezastru, singura surpriză a acestor alegeri vine de la actorul Mircea Diaconu, care a luat mai mult decât unele partide. În afară de social democrați, care și-au propus să ia peste 40% și au reușit, toate celelalte partide românești au ratat momentul din 25 mai. Liberalii au vrut să obțină 20% - au ratat, președintele acestei formațiuni politice și-a anunțat demisia. Democrat liberalii români au vrut 25%, nici ei nu au reușit. Președintele Băsescu le-a cerut celor de la Mișcarea Populară să aducă un rezultat cu două cifre, ei au adus un scor de o singură cifră. Partidul condus de Mihai Răzvan Ungureanu, n-a făcut nici o brânză.


În Moldova, cetățenii români au stat ore în șir la coadă pentru a vota, chiar și așa, la finalul zilei, cîteva sute de persoane nu au reușit să voteze. Ziarul National notează că, între Prut și Nistru, partidul condus de Eugen Tomac a obtinut cele mai multe voturi. Numărul mic de secții de votare i-a nemulțumit pe basarabeni. Pentru alegerile în Parlamentul European din 25 mai, s-a solicitat Guvernului României să suplimenteze numărul de secții de votare din Republica Moldova. Pentru că, anterior, voturile moldovenilor l-au salvat pe domnul Băsescu, acest lucru nu s-a făcut. Prezența numeroasă la vot îi obligă acum pe responsabilii de la București să deschidă, pe viitor, un număr mai mare de secții de votare.  

Dacă la Chișinău putem vorbi de patriotism românesc, la nivelul capitalelor europene rezultatul scrutinului stă sub semnul euroscepticismului și al radicalilor. În Franța, un partid de extremă dreapta a obținut un sfert din voturile alegătorilor, în Marea Britanie euroscepticii au luat peste un sfert din sufragii. Partidul Popular European continuă însă să domine Parlamentul European. Numărul mare de voturi pe care îl deține Partidul Popular European în Parlamentul de la Bruxelles este îmbucurător pentru autoritățile de la Chișinău. Datorită apartenenței liberal democraților la această mare familie politică europeană, Moldova a înregistrat în ultimii patru ani succese în procesul ei de modernizare și în realizarea obiectivului de integrare europeană. Liderul PLDM, Vlad Filat l-a felicitat pe Joseph Daul, președintele popularilor europeni și a spus că, Partidul Popular European este și rămane a fi prietenul Moldovei cel mai devotat. Victoria Partidului Popular European ne dă certitudinea că parcursul european al Republicii Moldova va deveni unul ireversibil”. O dovadă clară a ajutorului dat de popularii europeni este apropiata semnare a Acordului de Asociere și de Liber Schimb dintre Republica Moldova și UE.

Una peste alta, dacă tragem linie, de pe urma rezultatelor obținute la alegerile pentru Parlamentul European, Chișinăul oficial are de ce să se bucure. Popularii europeni rămân la cârma Europei, prietenul domnului Leancă, premierul român Victor Ponta are susținerea cetățenilor români, deci proiectele propuse de el pentru Moldova vor fi aprobate, iar domnul Băsescu are asigurat sprijinul moldovenilor pentru proiectele sale de viitor.    

Mai mult, ne mândrim pentru faptul că, spre deosebire de francezi și englezi, unde s-au înregistrat scoruri mari pentru partidele eurosceptice,  România este o țară în care nu există mişcări anti-europene. La aproape 30% de voturi pentru extremiștii englezi, cred că putem să le punem și noi lor, viză.  Știu că ar fi o prostie, dar chiar nu îmi plac deloc exagerările. Nici de dreapta și nici de stânga.


Saturday, May 24, 2014

AMERICA ȘI BOMBA MEDIATICĂ DE LA CHIȘINĂU



În Parlamentul moldovean a explodat o bombă mediatică. La începutul ședinței din săptămâna trecută, Președintele legislativului a anunțat că s-a înregistrat cererea de renunțare la mandatul de deputat a unuia din ideologii Partidului Comuniștilor moldoveni, Mark Tkaciuk. În replică, președintele acestei formațiuni politice, a avut o reacție foarte scurtă. Domnul Voronin a declarat următoarele: „Toți trădătorii trebuie să-i urmeze exemplul și să-și depună mandatul”.

Desigur, buletinele de știri ale sârșitului de săptămână au fost dominate de această informație. Deputații comuniști au spus că ideologul lor nu părăsește rândurile partidului, inamicii comuniștilor au afirmat contrariul - după această plecare, formațiunea politică a comuniștilor moldoveni se destramă. Observatorii politici au zis că plecarea din Parlament a domnului Tkaciuk ar demonstra gravele probleme din interiorul acestei formaţiuni politice și că declarația domnului Voronin ar fi semnul neînțelegerilor pe care liderul PCRM le-ar fi avut cu Tkaciuk.
Potopul tutuor acestor interpretări a fost stârnit de ambiguitatea declarației domnului Voronin. Domnul Voronin a vrut să spună că domnul Tkaciuk e un trădător? Încă nu se știe. 

Presa de la Chișinău a exagerat importanța și rolul jucat în politica moldovenească de domnul Tkaciuk. Lucru așteptat și intuit de către comuniști. Mulțimea informațiilor pe marginea acestui subiect pare să șteargă din agenda sfîrșitului săptămânii, informații cu adevărat importante – vizita lui Joe Biden la București, alegerile prezidențiale din Ucraina, alegerile pentru Parlamentul European și anunțul făcut de politicienii americani că, în fața Rusiei vor  susține Moldova. 
Mai însemnată decât viitoarele acțiuni ale ideologului comunist este și noutatea că americanii vor face investiții în mass media moldavă. Uite - asta da, știre!

Difuzată de Agenția Monitor Media, această informație face trimitere la declarația senatorului american John McCain făcută în cadrul unei întâlniri, la Washington, cu liderul liberal-democrat Vlad Filat. McCain a spus că America va ajuta Moldova să reziste presiunilor, propagandei şi riscurilor de securitate ruse. „SUA au toate posibilităţile de a contribui, la asigurarea securităţii informaţionale a statului moldovean prin investiții în mass-media”, a declarat senatorul american. Potrivit lui, în acest an, Moldova urmează sa facă, nu doar o alegere politică, ci și una geopolitică, între Est și Vest. 

Afirmațiile senatorului american confirmă indirect spusele domnului Filat. Domnia sa a spus că în Republica Moldova, se observă o activitate crescândă a serviciilor de informații rusești. Potrivit lui Filat, serviciile de informații ruse acționează în diverse moduri. Ele sunt infiltrate în partide politice, în organizații non-guvernamentale, dar și în instituțiile mediatice pro-ruse, care promovează în rândul moldovenilor vorbitori de limbă rusă, doar punctul de vedere al Kremlinului.

Investițiile americane în presa moldoveană vin în sprijinul securizării spațiului informațional dintre Prut și Nistru. Apariția unor noi instituții mediatice ar lipsi Federația Rusă de propaganda pe care o face prin posturile ruse de radio și de televiziune care sunt difuzate în Republica Moldova. În contextul alegerilor geopolitice din acest an, inițiativa americanilor este mai mult decât salutabilă. Propunerea lor vine să confirme că decidenții americani vor sprijini Republica Moldova. 

A reușit bomba mediatică din Parlament să reducă din importanța acestui lucru? Poate. Cu siguranță însă, legătura Chișinăului cu Washington-ul, via București, va rămâne. Semn că americanii știu pe cine să mizeze în Moldova.










Thursday, May 22, 2014

PE 25 MAI, ROMÂNII DIN REPUBLICA MOLDOVA IES LA VOT



Din 12 mai, în Republica Moldova, se desfăşoară recensământul populaţiei şi locuinţelor. Dincolo de numărarea locuitorilor dintre Prut și Nistru, recenzenții vor trece la catastif și locuințele. E o cerință a Uniunii Europene. Motivația ține de contabilitate  - în dependență de rezultatele acestei numărători, donatorii externi își vor putea structura mai bine asistența financiară pe care o vor acorda statului moldovean. Așadar un interes contabil firesc.

Dacă eurobirocrații vor să afle dacă moldovenii sunt bogați ori săraci, recent ambasadorul României la Chișinău, a declarat la un post de televiziune că, Bucureștiul este interesat să se ştie “câţi cetăţeni moldoveni care se declară români există în Republica Moldova şi câţi dintre ei vorbesc limba română".  
În 2009, președintele Băsescu anunța că există aproape un milion de cereri de redobândire a cetăţeniei române venite din partea moldovenilor. În 2012, un studiu afirma că, din 1991 până în 15 august 2011, aproape un sfert de milion de moldoveni și-au redobândit cetatenia română.  

Datele înregistrate pe parcursul ultimului scrutin parlamentar din România arată că la punctele de votare deschise pe teritoriul Republicii Moldova s-au prezentat la vot doar 13 500 de cetățeni români cu drept de vot. O prezență în creștere, dar scăzută. Interesul autorităților române pentru recensământul din 2014 este așadar unul politic. Ambasadorul României la Chișinăui  a spus că, recensământul din 2004 nu a fost recunoscut de o serie de parteneri importanţi ai Republicii Moldova datorită faptului că au fost observate deficienţe în organizare. La recensământul din 2004 doar 2% din locuitorii dintre Prut și Nistru s-au declarat a fi etnici români. Nemulțumirea autorităților române este cu atât mai mare cu cât numărul mic de participanți la procesele politice care se desfășoară în diaspora românească din Republica Moldova nu justifică numărul mare de cetățeni moldoveni care și-au redobândit cetățenia română.  

Participarea masivă a moldovenilor care și-au redobândit cetățenia română la procesul electoral românesc ar fi un semnul prin care Republica Moldova s-ar ancora definitiv în spațiul euroatlantic. Afișarea spiritului civic românesc i-ar asigura pe politicienii din Coaliția Pro-Europeană de victoria în parlamentarele din acest an.  

Pentru alegerile în Parlamentul European din 25 mai, președintele PMP, domnul Tomac, a solicitat Guvernului României să suplimenteze numărul de secții de votare din Republica Moldova. “Sunt câteva sute de mii de cetăţeni români în Republica Moldova şi este un bun prilej pentru a se informa în legătură cu alegerile europene şi de a populariza UE”, a spus președintele PMP, Eugen Tomac. Autoritățile române nu au dat curs cerinței, pentru alegerile din 25 mai fiind deschise doar opt secții de votare. Cifra mică de participanți moldoveni la procesele politice românești ar putea justifica această decizie. Este jenant să contabilizezi an de an, uriașul absenteism de la vot al basarabenilor. Ar fi timpul ca basarabenii, să își demonstreze, nu doar prin vorbe, apartenența la neamul românesc. 

O prezență redusă la vot ar confirma datele recensământului din 2004 care afirma că din totalul populației care trăiește în Republica Moldova doar 2% sunt români. Iată de ce, duminică, 25 mai, ziua în care se desfășoară alegerile pentru Parlamentul European, moldovenii care au și cetățenia română nu ar trebui să stea în casă.