There was an error in this gadget

Monday, November 21, 2011

Vladimir Filat - viitorul președinte al Republicii Federative Moldova

Ieri pe stadionul Șerif din Tiraspol nu s-a jucat fotbal. Chiar și în lipsa balonului rotund, premierul Vladimir Filat, a găsit de cuviință să se întâlnească cu liderul de la Tiraspol, Igor Smirnov. Ultimul, mai maleabil ca alte dăți, a oferit un prânz și i-a arătat șefului guvernului moldovean, vulturul de Bender. Semn că zborurile federale ale celor doi, vor fi înalte.

Ce l-a îndemnat pe Vladimir Filat să ofere un suport mediatic major unui candidat care este băgat în colț de înalți reprezentanți ai diplomației ruse? Un interes european de factură moldo-germană, despre care diplomația română doar intuiește? O rocadă făcută pe tabla de șah a relațiilor moldo-ruse făcută înaintea sosirii la Chișinău a ministrului de externe rus, Serghei Lavrov? O afacere comună între cei doi?

La Bender, Filat și Smirnov au vorbit despre apropiata rundă de negocieri oficiale în format 5+2, care va avea loc la Vilnius, în perioada 30 noiembrie -1 decembrie. Desigur au vorbit și despre consolidarea încrederii între cele două maluri ale Nistrului. Și au semnat o declarație. Despre încredere, cei doi au mai vorbit. În luna septembrie, când în ciuda tuturor interdicțiilor impuse de Uniunea Europeană, șeful regimului separatist de la Tiraspol, a fost în oraşul german Bad Reichenal.

La parlamentul României, într-o dezbatere publică axată pe rezolvarea conflictului transnistrean s-a vorbit tot despre încredere. Încrederea dintre partenerii din Uniunea Europeană și NATO. Președintele Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu, afirma că negocierile care sunt pentru rezolvarea conflictului transnistrean negocieri la care statul român este parte prin Uniunea Europeană sunt extrem de laborioase și se poartă în special între Germania și Federația Rusă. Nu cred că cele două mari puteri țin cont, într-un fel sau altul, în ceea ce negociază, de interesele românești. Dacă pentru Federația Rusă este o chestiune normală, pentru aliatul României din Uniunea Europeană și din NATO, care este Germania, aceste discuții purtate de către reprezentanții Ministerului de Externe german undeva în spatele ușilor închise și în spatele diplomației române, nu fac bine relației bilaterale româno - germane și încrederii pe care partenerii ar trebui să o aibă unii în alții.”

Încrederea în federalizarea Republicii Moldova, căci despre aceasta este vorba în negocierile ruso-germane, este însă confirmată subtil de către ministrul de externe al Republicii Moldova, Iurie Leancă, care, în mod delicat dă de înțeles că este la curent cu negocierile care au loc între oficialii ruși și germani. Într-un interviu acordat postului de radio Europa Liberă, ministrul moldovean de externe, afirmă că nu trebuie de inventat o nouă bicicletă și că trebuie de acordat regiunii transnistrene o descentralizare profundă.

Cel mai important este faptul că după o perioadă îndelungată am reluat aceste negocieri. Mai departe urmează să stabilim şi să identificăm un statut, nu trebuie neapărat să inventăm o nouă bicicletă, ne uităm la modele care funcţionează deja în alte state europene, unde sunt descentralizări profunde care marchează aceste țări.”

Descentralizarea care marchează profund unele state europene, despre care vorbește dl.Leancă poartă un nume – federalizare. Iar primul pas spre această metodă de rezolvare a conflictului transnistrean ține recunoașterea regiunii secesioniste. Acest lucru a fost făcut ieri de către primul ministru Vladimir Filat care și-a depus semnătura alături de Smirnov. La Bender cei doi iubitori de fotbal au semnat o declaraţie comună în care este stipulat caracterul permanent al negocierilor în formatul 5+2. Smirnov nu a ezitat ca din start să puncteze faptul că discuțiile s-au purtat de pe picior de egalitate.

"Am semnat acest document prin care am marcat aspectele ulterioarei activităţi în vederea soluţionării mai multor probleme, atât pentru Republica Moldova, cât şi pentru Transnistria. Dacă vrei cu adevărat să soluţionezi o problemă, este nevoie de comunicare pe picior de egalitate, lucru specificat în primul punct al declaraţiei", a declarat liderul de la Tiraspol, Igor Smirnov.

Întâlnirea de dintre Vladimir Filat și liderul de la Tiraspol are loc cu doar 20 de zile înainte ca în regiunea de est a Moldovei să aibă loc așa zisele alegeri prezidențiale. Potrivit unor sondaje de opinie, actualul lider de la Tiraspol, Igor Smirnov, va pierde alegerile din decembrie. Agenția „Vâmpel” notează că numai 19 la sută din respondenți sunt gata să-l realeagă pe Igor Smirnov. Pe de altă parte, liderul partidului „Obnovlenie”, Anatoli Kaminski, care este și favoritul Kremlinului, ar acumula aproape 37 la sută din voturi.

De fapt între Filat și Smirnov există o mai mare încredere decât există în Alianța pentru Integrare Europeană. Un reprezentat al OSCE, ieri, a informat jurnaliștii prezenți la întâlnirea de la Bender, că mai bine de 20 de minute Vlad Filat și Igor Smirnov au rămas singuri și au continuat discuțiile tete-a-tete. Ceilalți membri ai celor două delegații au stat într-o încăpere alăturată. Apoi cei doi au ieșit de la întrevedere, s-au urcat în mașinile lor și au plecat. Potrivit reprezentanților OSCE, Smirnov și Filat au ieșit în oraș pentru a lua masa, iar peste o oră vor reveni la sediul misiunii. Era o abatere de la strictul program alcătuit de către oficialii OSCE, program care din motive de neîncredere și securitate, nu se încalcă prea ușor. Programul nu a prevăzut un prânz, doar discuții. O abatere în care s-a putut discuta pe îndelete, feriți de ochii și urechile curioșilor. Și pentru ca alături de pâine, să fie și spectacol, cei doi au făcut un popas la intrarea în oraș. Ei au coborât din mașini și au admirat împreună un monument - vulturul, emblema orașului Bender. Dacă nu exista încredere, oare mai admirau cei doi vulturul împreună? Dacă nu exista încredere, oare mai avea loc această operațiunea de susținere reciprocă a celor doi?

Mai puțină încredere există între ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, care vine la Chișinău, într-o vizită de lucru și șeful guvernului de la Chișinău. Iar asta se vede cu ochiul liber după ce partea moldavă și-a exprimat dezacordul referitor la deschiderea unor secții de votare în stânga Nistrului. La 4 decembrie, Federaţia Rusă ar fi vrut să deschidă în stânga Nistrului 23 de secţii de votare.

Greu de spus ce va spune șeful diplomației ruse referitor la încrederea pe care o au unul într-altul Filat și Smirnov. Șeful oficiului ITAR-TASS în Moldova, Valeriu Demideţchi, crede că

în urma acestei vizite dialogul moldo-rus va cunoaşte negreşit o dezvoltare simţitoare. Dimidețchi afirma pentru postul de radio Europa Liberă că în timpul apropiat pe
problematica transnistreană ne aşteaptă evoluţii interesante
.”

Anneli Ute Gabanyi cercetătoare la Institutul german pentru studii de securitate pune punctul pe i. Ea considera că întâlnirea dintre Filat și Smirnov, din Germania, a contribuit atât la întărirea încrederii dintre cele două maluri cât și la întărirea imaginii publice a celor doi.

„Este absolut sigur că Smirnov are mare nevoie pentru a-şi clădi o imagine cât mai bună înaintea alegerilor care îi stau în faţă. Cred că şi primul ministru al Moldovei desigur că nu ar refuza ca să iasă din această convorbire cu o imagine îmbunătăţită. Este important pentru Guvernul Republicii Moldova să pară deschis unor negocieri, să pară deschis unor măsuri, care îmbunătăţesc climatul între Moldova şi Transnistria. Imaginea pe care o va primi domnul prim-ministru Filat va fi aceea a unui om, care este interesat şi de îmbunătăţirea sorții oamenilor din Transnistria.”

Întâlnirea lui Filat cu Smirnov, cât și vizita lui Lavrov la Chișinău, evenimente care au loc cu două săptămâni înainte de alegerile din regiunea transnistreană pare a face parte din procesul ruso-german de reglementare a conflictului prin federalizarea Republicii Moldova. Un proces periculos care se desfășoară departe de ochii opiniei publice. Susținerea necondiționată pe care o oferă premierul moldovean lui Igor Smirnov ne face să credem că Vladimir Filat, încearcă să joace cartea rusească.


PS O știre de ultimă oră vine să confirme faptul că Moldova și Rusia spun într-un glas că regiunea transnistreană are nevoie de statut special.Ceea ce înseamnă că viitorul federal al Republicii Moldova este unul bătut în cuie.

Rusia îşi reiterează poziţia şi spune că trebuie elaborat un statut special pentru regiunea transnistreană. Aflat într-o vizită la Chişinău, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că la baza acestui statut trebuie să stea principiul de integritate teritorială a Moldovei.

"Pentru noi este important să reluăm procesul de negocieri după o pauză de câţiva ani. Aş vrea să menţionez că acest lucru este posibil datorită sprijinului din partea Federaţiei Ruse. Sperăm că anul viitor vom putea avea un proces amplu de negocieri. Scopul nostru este elaborarea unui statut special pentru regiunea transnistreană. a declarat ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iurie Leancă.


Şi omologul său rus, Serghei Lavrov, a accentuat necesitatea de a rezolva conflictul transnistrean, cu respectarea strictă a suveranităţii Republicii Moldova.

"Considerăm că este important pentru toţi să contribuim la dezgheţarea acestei situaţii şi să ne concentrăm pe căutarea soluţiilor, care ar asigura o reglementare politică concretă. Transnistria are nevoie de un statut special, dar cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova", a menţionat Lavrov.

Thursday, November 17, 2011

Ieșirea din labirint


Vrem sau nu, în Moldova, politica stă în capul mesei iar cetățeanul așteptă firmiturile democrației. O ultimă cercetare sociologică spune că din zece moldoveni, aproape 9, cred că viața lor este direct afectată de faptul că deputații nu au reușit să aleagă șeful statului. Barometrul de Opinie Publică arată că 87% dintre moldoveni consideră că viaţa lor este afectată de faptul că ţara nu are un preşedinte.

Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, este gata să propună Alianței pentru Integrare Europeană, înaintarea candidaturii lui Igor Munteanu, ambasadorul Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii la funcția de șef al statului.

Domnul Ghimpu a spus că Munteanu vine din afara politicii și este o candidatură cît se poate de bună.Candidatura propusă de domnul Ghimpu se înscrie în corul propunerilor care vin în ultima vreme din partea societății civile, care încearcă să găsească o soluție pentru impasul în care clasa politică se află.

Referindu-se la impasul în care se află clasa politică moldovenească, sociologul Lilian Negură scria : „Problema politicienilor din RM, dar și a întregii societăți, nu este că lipsesc bunele intenții, ci că lipsește cu desăvârșire încrederea reciprocă. Atunci când nu există încredere între parteneri, nici un fel de bună intenție nu mai ajută, căci toată lumea îl suspectează pe celălalt de intenții rele.”

Vrem sau nu, neîncrederea politicienilor moldoveni unul într-altul, ni se transmite și nouă. Nervozitatea și nemulțumirea politicienilor unul față de altul, certurile dintre ei, ca și acuzele reciproce au făcut posibilă creșterea tensiunilor din societate. Iar aceste tensiuni au fost captate de Barometrul de Opinie Publică.
„81 % nu cred în Guvernul condus de Vladimir Filat; 78 % cred că Moldova nu este guvernată conform voinţei poporului;71% s-au declarat nemulţumiţi de situaţia economică a ţării;60% doresc ca ţara să fie condusă de un singur partid”, sînt date prezente în cercetarea efectuată la sfîrșitul lunii octombrie și începutul lunii noiembrie.

Dacă, așa cum vedem, nervozitatea și neîncrederea politicienilor s-a transmis societății, atunci ieșirea din impas ar fi aceea ca politicienii să propună candidaturi care să nu trezească suspiciuni. Odată ce Marian Lupu a declarat că poate renunța la candidatura sa la funcția de șef al statului, suspiciunile politicienilor vis-a-vis de domnia sa ar trebui să dispară.

Candidatura propusă de Mihai Ghimpu se înscrie în condițiile față de candidat propuse de grupul Dodon. Despre candidatul apolitic, Negură scria că acesta „ nu trebuie să fie și nici să fi fost membru de partid, nu trebuie să fi fost sau cu atât mai puțin să fie participant activ la viața politică, dar trebuie să cunoască bine realitățile sociale și politice din această țară și să fie respectat.” exact ceea ce afirma sub alte cuvinte și Igor Dodon.

Puțin probabil ca liderii fracțiunilor parlamentare prezente în Parlament să cadă de acord asupra candidaturii propuse de dl. Ghimpu. Se vor găsi nenumărate voci care vor vorbi despre închipuitele deficiențe ale actualului ambasador moldovean în America. Iar aceste voci vor găsi susținere în suspiciunile politice ale liderilor din Parlament care pînă la urmă vor torpila și această idee.

Dincolo de eșecul anunțat al acesteia, contează însă noblețea faptului că un politician experimentat a făcut apel la societatea civilă ca o posibilitate de găsire a unei ieșiri din labirintul politic în care se află Republica Moldova.

Semn că întreaga clasă politică moldavă este la curent cu faptul că firul Ariadnei se află în mâinile noastre.

Friday, November 11, 2011

Sfârșitul nu – i acum


Magia zilei a 11-a, a celei de a 11-a luni a anului, nu i-a molipsit pe liderii politici adunați la ședința Consiliului Alianței pentru Integrare Europeană. Liderii din Alianță au început mai devreme discuția cu Igor Dodon referitoare la alegerea șefului statului. Fostul ministru al economiei a spus la finalul convorbirilor că a propus la ședința de astăzi candidatura Zinaida Greceanîi pentru a fi votată la funcția de președinte al țării. dacă e să spunem lucrurile până la capăt, candidatura aceasteia trebuia să vină din partea dl.Filat, cel care împreună cu Ștefan Fule, la Belgrad, au avut discuții îndelungate pentru a convinge pe fostul șef de cabinet să părăsească PCRM.

Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a declarat însă că deputații fracțiunii liberale din Parlamentul moldovean vor susține doar candidatura inițială propusă de Alianță. Adică pe a lui Marian Lupu.

Pe de altă parte președintele liberal democrat, Vladimir Filat afirmă însă că întrucât există numărul suficient de deputați care vor vota alegerea președintelui, el rămâne a fi optimist dar nu exclude nici faptul ca Moldova să intre în alegeri anticipate. Până luni, candidatul sau candidaţii trebuie să fie înregistraţi pentru alegerea şefului statului. În caz contrar Republica Moldova va trebui să se pregătească pentru alegeri anticipate, ceea ce nu este de dorit. Orice candidatură trebuie discutată şi dacă întruneşte numărul necesar de voturi urmează să fie înregistrată. Hazardul unora de a arunca ţara în alegeri anticipate pune multiple semne de întrebare. PLDM va vota pentru candidatul care va întruni cele 61 de voturi. PCRM încă nu a răspuns invitaţiei la dialog din partea AIE. Să nu discut niciodată cu Voronin ar însemna să ţinem ţara în stagnare.”

Deși aruncă pisica moartă în curtea liderului liberal, prin ultima propoziție, liderul liberal democrat a dat de înțeles că sfârșitul încă nu-i acum.

Ieri presa de la Chișinău a rămas surprinsă de neașteptata susținere în sprijinul candidaturii Zinaidei Greceanâi la funcția de președinte a Republicii Moldova care a parvenit din partea șefului delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău Dirk Schuebel.

După ce Dirk Schuebel, a afirmat ca Zinaida Greceanâi ar fi un bun președinte, despre experiențele de colaborare cu Zinaida Greceanâi și-a adus însă aminte și un alt reprezentant al Uniunii Europene. Este vorba de ambasadorul României la Chișinău, Marius Lazurcă, care a declarat că experiența de colaborare a statului român cu guvernul Greceanâi a fost una, mai puțin plăcută. Marius Lazurcă a spus pentru portalul inprofunzime.com că “Toată lumea la Chișinău știe că experiența noastră din ultima perioadă a guvernului Greceanâi nu a fost tocmai fericită: acuzații, până astăzi nedovedite, de instigare la revoltă și uzurpare a puterii pe 7 aprilie, expulzarea ambasadorului Teodorescu, închiderea frontierei de pe Prut”.

Ca un ultim cui bătut în capacul unei alergări nefericite, declarația deputatului neafiliat Mihai Godea, vine să ne spună că totul nu este altceva decât un târg. Un târg optuz și fals. El susține că nu va vota în nici un caz alegerea Zinaidei Greceanâi la funcția de președinte al statului moldovean." După declarația din 7 aprilie în care a spus că e gata să scoată armele împotriva copiilor noștri, nu vad cum am putea să o votăm pe doamna Greceanâi la funcția de șef de stat"

Dacă semnificaţia magică a zilei de astăzi nu i-a influențat pe politicieni, mai mulţi tineri din Moldova au decis să-şi unească destinele anume pe data de 11 noiembrie 2011. La oficiile stării civile din Capitală, în această zi, vor fi înregistrate 137 de cupluri.

De fapt, fascinanta combinație de cifre a zilei de astăzi se întâmplă o dată la o sută de ani. Oamenii asociază în ultimul timp asemenea coincidențe cu sfârșitul lumii. Însă în Moldova, doar un singur politician știe că sfârșitul sau începutul ar urma doar după ultime discuții cu liderul comuniștilor moldoveni. Doar atunci liderul liberal democrat ar putea pune punct. Discuții care ar urma să se întîmple undeva departe, feriți de ochii presei, în timpul week-end-ului. Până luni, ultima data când în Parlament mai poate fi înregistrat un candidat la funcția de președinte, mai sunt trei zile. trei zile în care dl.Filat are timp să se întîlnească cu dl.Voronin.

Thursday, November 10, 2011

O soluție aproape imposibilă


Într-un interviu radiofonic premierul Vladimir Filat a spus că există premise pentru ca șeful statului să fie ales. Liderul liberal democrat recunoaște însă că cei trei lideri ai alianței pentru integrare europeană, nu au identificat până acum modalitatea de alegere a președintelui. Filat are în vedere faptul că 62 de deputați moldoveni vorbesc despre necesitatea de a vota președintele.

Vladimir Filat declara pentru radio Europa Liberă că,la ora actuală nu avem soluţia identificată, doar că avem premise pentru identificarea acestei soluţii, având în vedere că sunt 62 de deputaţi în Parlament, din 61 necesari pentru ca preşedintele să fie ales, care susţin că este necesar să fie votat preşedintele

Să însemne oare declarația liderului liberal democrat referitoare la lipsa unei modalități de alegere a președintelui, o renunțare la cele trei voturi oferite de Igor Dodon, ca unică soluție pentru alegerea șefului statului? Sau poate este vorba de faptul că prețul pe care îl cere fostul deputat comunist, este unul prea mare?

În același interviu, Vladimir Filat amenință că dacă vor avea loc alegeri anticipate, alianța se va destrăma. Nealegerea preşedintelui înseamnă alegeri anticipate. În cazul în care vom avea alegeri anticipate nimeni nu poate să presupună care va fi configuraţia în noul Parlament. Soarta Alianţei depinde de alegerea preşedintelui.”

Președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, crede însă că actuala guvernare nu va dispărea. Într-un interviu radiofonic, fostul vicepreședinte al liberal-democraților, afirmă că sondajele de opinie demonstrează faptul că pe viitor Moldova va avea o guvernare similară celei pe care o avem astăzi.

În același timp primul ministru moldovean spune că va continua negocierile cu Partidul Comuniștilor pe marginea alegerii șefului statului. Și asta în ciuda faptului că voturile celor trei transfugi comuniști ar putea oferi o soluție pentru alegerea președintelui moldovean.

Să fie oare folosită sperietoarea alegerilor anticipate doar pentru ca liberal-democratul să își continue nestingherit discuțiile cu Voronin? Discuții pe care Filat nu le exclude. „Nu exclud că ar exista în continuare posibilităţi să avem discuţii şi cu Partidul Comuniştilor. Dacă e pentru confortul meu personal, desigur că ar fi mai bine să neglijez discuţia cu Vladimir Voronin. Nu este uşor să vorbeşti şi fără rezultat. Însă este de datoria mea ca acest dialog să existe, pentru că, dacă nu există comunicare, sunt probleme”.

De cealaltă parte, și liderul comuniștilor moldoveni, întreține mitul referitor la deficitul de comunicare dintre el și Filat sugerând că fără comuniști, alianța nu va fi în stare să aleagă șeful statului.

Deși până la data expirării termenului de înregistrare a candidaților pentru postul de președinte al țării au mai rămas patru zile, încă nu există nici un candidat care să fie susținut de parlamentari. Semn că în ciuda tuturor discuția dintre Filat și Voronin este în toi.

Tuesday, November 8, 2011

Premierul Filat și Alba ca Zăpada

Prim-ministrul Vladimir Filat, precum şi doar doi din cei trei deputaţii care au părăsit fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor, este vorba de Igor Dodon şi Zinaida Greceanîi, au fost văzuți împreună la Bruxelles.

Într-o știre difuzată de Agenția de Presă Infotag, se notează că Vladimir Filat, precum şi cei doi, ar fi coordonat cu Bruxelles-ul acţiunile lor pentru alegerea preşedintelui Moldovei la data de 18 noiembrie. Deci și plecarea acestor trei deputați din numeroasa fracțiune a comuniștilor moldoveni.

Primul-ministru a spus că s-a văzut la Bruxelles cu Igor Dodon și Zinaida Greceanâi, dar că întâlnirea a fost întâmplătoare și nu una coordonată.

Primul ministru nu spune însă nimic despre o coordonare a acțiunilor celor trei deputați care au plecat din fracțiunea parlamentară a Partidului Comuniștilor cu oficialii de la Bruxelles.

Nici Igor Dodon în conferința sa de presă nu a spus nimic despre o eventuală coordonare. În fața jurnliștilor prezenți el a declarat că pune la dispoziția AIE cele trei voturi dar nu a făcut vreo trimitere la posibile contacte străine care să-l fi îndemnat la o asemenea soluție de ieșire din impas. Nici o vorbă despre coordonări cu Fule sau cu Kalman Mizei.

Dacă un atare îndemn ar fi existat, atunci acest îndemn ar fi fost făcut public.

Dimpotrivă, dl. Dodon a vorbit despre faptul că nu este interesat de eforturile de integrare europeană făcute de alianță și că AIE trebuie să dispară ca un vis urât…

Nu știm așadar dacă acțiunile celor trei transfugi din PCRM au fost coordonate cu oficialii de la Comisia Europeană sau numai cu dl. Filat. În schimb, știm la sigur că Dodon își dorește dezmembrarea alianței și reformatarea acesteia. Iar această dorință a domniei sale cu siguranță nu a fost coordonată cu oficialii Comisiei Europene.

Rezultatul ședinței de astăzi a Consiliului Alianței ne dă însă o altă siguranță. E a fost oferită de către liderul democraților moldoveni, Marian Lupu, care a spus că alianța de guvernare va continua comunicarea cu Partidul Comuniștilor dar va purta un dialog și cu cei trei foști deputați comuniști.

Deși Marian Lupu nu a oferit mai multe amănunte despre cele discutate în cadrul ședinței putem doar presupune că s-a discutat și despre o posibilă candidatură a doamnei Greceanâi la postul de șef al statului moldovean. Candidatură pe care liderul liberal a respins-o.

Declarațiile domnului Ghimpu făcute după ședința Consiliului Alianței vin să confirme temerile unor cunoscuți comentatori politici care afirmau anterior că soluția oferită de către dl. Dodon este una otrăvită și că este prea devreme pentru ca politicienii să se bucure.

Deși un proverb vorbește despre faptul că darurile se acceptă fără prea multă dificultate, povestea Albei ca Zăpada ne spune să nu ne încredem în străini cînd îți oferă daruri. Mai ales cînd străinii au neamuri la Moscova.