There was an error in this gadget

Monday, December 30, 2013

PREVIZIUNI POLITICE PENTRU 2014



La sfârșit de an obișnuim să tragem linie și să adunăm plusuri, să socotim minusurile și să facem tot felul de clasamente. Eu în schimb voi risca, căci vorba volant, scripta manent, să trag cu ochiul spre viitor pentru ca trecând prin trecut să vă spun două trei vorbe despre viitor.

Evenimentul politic al anului 2013 își are originea în criza politică de la începutul acestuia. Nu mă refer la summitul de la Vilnius, pentru că, fără menținerea la guvernare a forțelor politice democratice și europene, Republica Moldova nu ajungea să parafeze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Coabitarea politică a PLDM cu PD, cele două motoare ale actualei coaliții de guvernare, reprezintă principalul eveniment politic al anului 2013. Deși există suficiente diferențe ideologice care fac această conviețuire politică destul de capricioasă, beneficiul rezultat este unul care va face ca în viitor cele două formațiuni politice să păstreze alianța existentă. Dincolo de beneficii, cele două formațiuni au conștientizat existența unui singur inamic comun – PCRM-ul.

Criticat de comuniștii moldoveni, care i-au inițiat trei moțiuni de cenzură, politicianul anului 2013 este Iurie Leancă. Dincolo de criticile inerente care apar în cazul unei guvernări de coaliție, premierul moldovean a reușit să continue eforturile făcute de guvernul Filat pentru a intra, la Vilnius, în grațiile oficialilor europeni. Tactul diplomatic al premierului Leancă a fost observat în marile cancelarii, domnia sa și-a folosit la maximum relațiile personale, iar în final la summitul de la Vilnius, Republica Moldova s-a numărat printre țările care au tras lozul cel mare. Desigur nu negăm că providența a fost de partea Chișinăului dar nu putem trece cu vederea că norocul, uneori, e așa cum și-l face fiecare. În cazul Republicii Moldova este vorba de aflarea PLDM-ului în marea familie a popularilor europeni și de simpatia regretatului Wilfred Martens pentru Chișinău. Aflarea PPE-ului în fruntea organismelor de conducere ale Uniunii Europene va face posibilă acordarea rapidă a regimului liberalizat de vize pentru cetățenii moldoveni și semnarea în timp util a Acordului de Asociere. Cu importanță majoră în ecuația electorală, cele două target-uri pot schimba rezultatul alegerilor parlamentare de anul viitor.

Deși unii l-au văzut politicianul anului care trece, Vlad Filat rămâne a fi strategul politic al anului. Abilitatea politică a domniei sale, anul acesta s-a văzut cu ochiul liber. Filat a reușit să transforme pierderile politice în avantaj, a știut momentul în care să facă pașii lateral pentru a da voie altor actori politici să se manifeste, a fost cel care, împreună cu echipa sa, a făcut cel mai reprezentativ congres din istoria contemporană a Republicii Moldova. La acest congres, invitații de onoare, membrii marcanți ai PPE și-au anunțat disponibilitatea de a acorda Republicii Moldova ajutor în drumul ei european.

Fără îndoială, PCRM-ul este formațiunea politică care s-a evidențiat cel mai mult. Opoziția comunistă a reușit pe parcursul anului să demită guvernul Filat, a reușit să pună la îndoială trăinicia alianței de guvernare, a inițiat un număr mare de moțiuni de cenzură și a reușit să adune în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău suficienți manifestanți pentru a pune pe jar autoritățile. Toate sondajele de opinie, realizate în 2013, au arătat că PCRM-ul se află pe primul loc în preferințele electorale ale moldovenilor. Susținerea internațională de care beneficiază Partidul Liberal Democrat din Moldova și Partidul Democrat vine însă să echilibreze viitoarea competiție electorală. 

Anul 2014 va fi anul în care cetățenii obișnuiți vor vedea puse în aplicare subtile tactici politice. Este anul în care vom simții cu toții că linia de confruntare dintre est și vest va transforma o competiție electorală autohtonă într-o luptă geopolitică geopolitică de proporții. Vom fi primii care vor simții dacă frontiera UE va rămâne pe Prut, acolo unde este, ori se va plasa pe Nistru. Cert este că 2014 este anul în care PPE va încerca să mute frontiera Uniunii Europene înainte. 

Thursday, December 26, 2013

TĂCEREA CROCODILULUI ȘI POLITICA SURPRIZELOR




Sărbătorile de Crăciun (pe stil nou), au adus cu ele surprize. politice, evident. Sovietul Suprem de la Tiraspol a votat în prima lectură un amendament la constituția regiuni separatiste care prevede preluarea treptată a legislației Rusiei. Unificarea legislației transnistrene cu cea rusă este bazată pe rezultatele referendumului din 2006, în care locuitorii regiunii s-au pronunțat pentru integrarea lor în Federația Rusă.
Comentând această acțiune, liderul de la Tiraspol, Evghenii Șevciuk, a spus că preluarea de timpuriu a normelor legislației federale ruse va face mai ușoară aderarea regiunii transnistrene la  viitoarea Uniune Eurasiatică. Ceea ce înseamnă un pas concret în apropierea regiunii de Moscova și îndepărtarea de Chișinău.

Directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Romane, Dan Dungaciu, nota anterior că, Moscova este îngrozitor de liniștită”. Domnul Dungaciu afirma că autoritățile Federației Ruse au două instrumente de sancționare - "pârghia transnistreana și migrația din Rusia. Niciuna dintre ele nu a fost în realitate folosita până acum!."

Folosirea acestei „pârghii transnistrene”, vine imediat după ce luni, 23 decembrie, premierul Iurie Leancă s-a întors de la București cu un ajutor de 20 de milioane de euro în buzunar. Presa din România a remarcat însă că premierul Leancă a fost primit doar la Palatul Victoria, unde este sediul executivului român, nu și la Palatul Cotroceni, sediul președinției, așa cum ar fi cerut politețea diplomatică. E posibil ca domnul Băsescu să fi fost deranjat de faptul că domnul Ponta are la îndemână mai multe proiecte financiare pentru Republica Moldova. Cert este că având banii statului român în conturile Republicii Moldova, domnul Leancă nu are de ce să fie supărat. Iar președintele Băsescu, nici atât – în satele basarabene, viitoarele grădinițe vor purta nume românești!

La București, Mihnea Dumitru, doctor în științe politice, remarca foarte corect că, „profitând de gîlceava dintre Victoria și Cotorceni, moldovenii, pentru prima dată după mult timp, au șansa să-și joace un pic soarta. Asta se traduce în pragmatism de etapă.” 

În acest caz, deranjați de amestecul în politica de pe malul Bâcului ar rămâne doar domnul Lupu și domnul Filat. Indirecta critică de la B1 TV i-a vizat pe cei doi și poate fi tradusă ca o declarație de dragoste a Cotroceniului față de Partidul Liberal și Partidul Liberal Reformator. Conștienta provocare a domniei sale, duce, finalmente, la limpezirea apelor electorale și la virtuala promisiune că liberalii domnului Ghimpu, liberal reformatorii și național liberalii moldoveni, în confruntarea electorală a anului 2014, vor beneficia de ajutor . 

Recenta acţiune a administraţiei de la Tiraspol vine în contradicţie cu poziţia oficială a OSCE, Uniunii Europene, Statelor Unite, Ucrainei, inclusiv Federaţiei Ruse, deci, a actorilor implicaţi în procesul de negocieri în formatul 5+2. Ministerul de Externe de la Chișinău  trebuie să solicite Federaţiei Ruse reiterarea poziţiei oficiale faţă de integritatea teritorială a Republicii Moldova. Dacă oficialii ruși, în scurt timp, nu vor face acest lucru semnul sancțiunilor Federației Ruse față de apropierea Chișinăului de Uniunea Europeană  devin clare, iar ele vor continua. 

Dacă rușii tac, nu înseamnă că ei nu aud ce se spune la București.

Monday, December 23, 2013

DOMNULUI BĂSESCU NU-I IESE TACTUL IAR CHIȘINĂUL ARE SACII ÎN CĂRUȚĂ



La București, președintele Băsescu, cu vederi de dreapta și premierul Ponta, de stânga, sunt puși în neplăcuta situație de a coabita politic. O coabitare deloc pașnică, căci de-a lungul timpului, cei doi și-au pus, pe diferite teme, unul altuia, destule piedici. Până de curând, din această „cursă cu obstacole”, au lipsit referirile la Republica Moldova; intuind însă că electoratul român reacționează pozitiv la subiectele  unioniste, Traian Băsescu a avut ideea referitoare la viitorul  „proiect de țară pentru România - unirea cu Republica Moldova”. Enunțul, a fost respins în mod diplomatic de liderii partidelor din coaliția de guvernare de la Chișinău, pentru ca în cele din urmă, la desele insistențe băsesciene, premierul Leancă să afirme cu subiect și predicat  că, „declarația domnului Băsescu nu ajută, ci  creează doar cruciale probleme”.   

Luni, 23 decembrie, premierul moldovean s-a aflat într-o vizită în România, unde a participat la ședința Guvernului de la București. În cadrul acestei ședințe s-a anunțat că executivul român alocă 20 de milioane de euro pentru dezvoltarea educației din Republica Moldova. Premierul Ponta a argumentat generosul său gest afirmând că, „este timpul ca România să fie cel mai serios și hotărât prieten al Republicii Moldova”, iar pentru realizarea acestui lucru, „vorbele nu mai sunt suficiente”. 

Presa din România a remarcat faptul că premierul Leancă a fost primit doar la Palatul Victoria, unde este sediul executivului român, nu și la Palatul Cotroceni, sediul președinției, așa cum ar prevedea protocolul.  Această lipsă de diplomație din partea domnului Băsescu ne spune în mod direct că domnia sa a fost deranjat de riposta premierului moldovean. 

Într-un interviu acordat pentru presa română, premierul Leancă a explicat necesitatea promptei și energicei sale replici: ca urmare a declarațiilor unioniste ale președintelui român, provocările geopolitice la adresa statului moldovean s-au intensificat și fac să persiste la Chișinău o „incertitudine față de ireversibilitatea drumului european ”.  Alături de premierul Ponta, domnul Leancă a subliniat în cadrul interviului că, pentru atingerea obiectivului național al Republicii Moldova – integrarea europeană, este necesar ca în toamna anului viitor, alegătorul moldovean să aibă suficiente motive pentru a vota partidele europene și democratice”. Premierul moldovean a sugerat că noile grădinițe care vor fi construite în satele moldovenești din banii donați de către România vor contribui la consolidarea unor convingeri pozitive față de România și de UE.   

Este clar că, atât Leancă cât și Filat, au înțeles din start, că integrarea Republicii Moldova trece și pe la București. Domnul Leancă a afirmat acest lucru în text deschis : „Integrarea noastră ( a Republicii Moldova ) economică şi sper ulterior politică în spaţiul european, se va face bineînţeles, împreună cu România şi prin România, într-un proces absolut firesc”. Această declarație atrage un plus de simpatie din partea tuturor celor care, oriunde s-ar afla, simt românește.

Foarte atent la mesajele pe care le transmite, premierul Leancă a spus că actuala coaliție de guvernare din Republica Moldova, care are susținerea politică a familiei popularilor și socialiștilor europeni, își dorește ca anul viitor să obțină din partea oficialilor de la Bruxelles, liberalizarea regimului de vize. Domnia sa a sugerat că, pentru un viitor succes în fața opoziției comuniste, diferențele doctrinare existente în coaliția de la Chișinău, contează mai puțin, actorilor politici moldoveni fiindu-le prioritară păstrarea coeziunii politice atinse. Ideea, se înscrie perfect în logica strategiei electorale pe care o dezvoltă partidele din actuala coaliție și a fost subliniată recent și de vicepreședintele democraților moldoveni, Vlad Plahotniuc.  

Încercarea domnului Băsescu, de a transporta competiția politică de la București în spațiul pruto-nistrean, vine să ofere avantaje doar inamicilor drumului european pe care au pornit oficialitățile moldovene. Invidios pe succesul domnului Ponta, care a primit acceptul oficialilor europeni, ca împreună cu premierul Leancă, să se întâlnească cu Barroso pentru a discuta despre lansarea sistemelor care vor interconecta energetic și rutier cele două state, domnul Băsescu ne demonstrează acum o lipsă de tact. În acest context, la București, se vor găsi suficiente voci care vor clama că cele 20 de milioane de euro ar fi trebuit alocate ministerelor care suferă de o insuficiență financiară.

Aflați cu saci în căruță, politicienii moldoveni vor trebui să păstreze fragilul echilibrul politic existent și să se ferească în a se implica în competiția dintre cele două palate de pe malul Dâmboviței.  Desigur, lipsa de tact diplomatic a Cotroceniului, ar putea face ca în toamna anului viitor, să constatăm nedumeriți, o lipsă masivă de participare la vot a cetățenilor români cu domiciliul în Republica Moldova. În acest caz, toate strategiile președintelui român, deși inteligent construite, vor  arăta ca un castel de nisip. Dar până atunci mai este.

Friday, December 20, 2013

SUBIECTUL ȘI PREDICATUL DOMNULUI LEANCĂ ȘI LIMPEZIREA APELOR ELECTORALE DE ANUL VIITOR



Discursurile președintelui român, Traian Băsescu, referitoare la viitorul proiect de țară al statului român, nu au trecut neobservate. Reproșurile față de Partidul Democrat și Partidul Liberal Democrat din Moldova, principale componente ale coaliției aflate la guvernare la Chișinău, au necesitat un răspuns. El a venit din partea celui care beneficiază de sprijinul parlamentar al celor două partide, premierul moldovean Iurie Leancă. Domnul Leancă a spus, fără menajamente, că „declarația domnului Băsescu nu ne ajută, ci ne creează doar probleme cruciale”.  

Neclaritățile pe care primul ministru moldovean le observă în mărturisirile domnului Băsescu țin de provocările geopolitice care vor urma la adresa statului moldovean în urma declarațiilor unioniste ale președintelui român. Domnul Leancă a subliniat că statul moldav are nevoie de un vecin ca România. Primul ministru moldovean a sugerat însă că, oficialii de la Chișinău au nevoie de o Românie care să aibă o voce credibilă în cadrul Uniunii Europene, o Românie care să-i ajute în efortul lor de asumare a parcursului european și nu de o Românie care ar avea pretenții la suveranitatea statului moldovean. 

Facute cu subiect și predicat, afirmațiile domnului Leancă vin în preajma vizitei pe care domnia sa o va face luni, 23 decembrie, la București unde se va întâlni cu premierul român, Victor Ponta. Domnul Ponta l-a informat pe şeful Executivului de la Chişinău, că Guvernul României va oferi Chișinăului un grant de 20 de milioane de euro pentru dezvoltarea educaţiei preşcolare, ca un gest de solidaritate şi sprijin pentru Republica Moldova.

Gestul pe care îl face premierul român vine la împlinirea a patru ani de la promisiunea domnului Băsescu din 2010 că va investi 100 milioane euro, până în 2014, pentru proiecte de dezvoltare durabilă. Promisiunea făcută era parafată de un acord semnat între cele două guverne. La aproape patru ani de la lansarea promisiunii, Programul „100 milioane pentru Moldova" se mişcă greu. Din totalul banilor promişi au fost viraţi numai 17 milioane de euro. Bani din acest fond, au fost cheltuiți, dar în afara Programului: opt milioane euro s-au alocat pentru construcţia de case persoanelor care au avut de suferit în urma inundaţiilor din 2010 şi 9 milioane euro pentru cofinanţarea gazoductului Iaşi-Ungheni. 

Directorul CRPE, Cristian Ghinea, declara recent pentru ziarul România Liberă că, respectarea promisiunii făcută de președintele român ar fi introdus statul român în liga țărilor donatoare și ar fi câștigat în acest fel mult mai multă credibilitate. „În februarie 2014 se împlinesc patru ani de la promisiune. Dacă aceasta ar fi fost respectată, România ar fi intrat într-o altă ligă a statelor donatoare. Nu poţi să creezi un fond de aşteptare, iar apoi să nu mai faci nimic. Moldovenii din societatea civilă cred că a fost o mare ţeapă. A fost o greşeală ca Ministerul Dezvoltării să implementeze programul”, a explicat Ghinea.

Cele 20 de milioane de euro pe care domnul Ponta le acordă Chișinăului se alătură investițiilor în educație România o face în mod constat. În ultimii ani, prin bursele acordate studenţilor basarabeni, mai mult de jumătate din fondurile Ministerului Educaţiei de la București, au avut ca destinație indirectă, Republica Moldova. Și desigur, domnul Ponta, fără multă vorbă, șterge din rușinea veche.  

Ambasadorul Germaniei la Chișinău, Matthias Meyer, a spus că discuțiile despre unire sunt ca o „furtună într-un pahar cu apă”. Nu e chiar așa. Domnul Băsescu, în mod conștient, a provocat o dezbatere care a dus, finalmente, la limpezirea apelor. Acum, fiecare actor politic important, atât de la București cât și de la Chișinău, știe de unde va primi ajutor în confruntare electorală a anului 2014.