O SINUCIDERE POLITICĂ EVITATĂ

La ultima ședință în plen a Parlamentului moldovean, comuniștii moldoveni au rămas cu gurile căscate – a surpriză și neputință. Deși au încercat în fel și chip, să-i scoată din sărite pe deputații din alianța majoritară, lucrul acesta nu s-a întâmplat. 

Se pare că opoziția era gata să își ofere voturile pentru demiterea vice-președintelui legislativului moldovean și a procurorului general, însă deputații alianței, dar și deputații neafiliați, au înțeles capcana comunistă și au evitat să provoace o gâlceavă suicidală. În fața spartanului calm al alianței, ei au găsit o singură strategie de ieșire din impas, părăsirea ședinței în plen. Motivația surprizei, simplă – alianța a reușit să treacă dincolo de nemulțumiri și să găsească consensul necesar pentru numirea în funcție a trei importanți șefi ai structurilor de control ale statului. 

Alegerea directorului Serviciului de Informații și Securitate, numirea în funcție a șefului Comisiei Naționale pentru Integritate și desemnarea conducătorului Centrului Național Anticorupție, reprezentau pentru cei trei lideri ai Alianței pentru Integrarea Europeană, obstacole aproape de netrecut. Comentatorii politici autohtoni, au subliniat că fiecare dintre partidele componente ale alianței și-ar fi dorit administrarea unei instituții de forță care să poată aduce beneficii de imagine, electorale și de control. Observatorii fenomenului politic moldav afirmau că de modul în care partidele din alianță vor reuși să împartă mărul discordiei, depinde de fapt viitorul integrării europene al Republicii Moldova. Toamna, anunțau comentatorii politici, ar putea fi una, cât se poate de fierbinte!  

Primul care și-a cerut felia din mărul otrăvit, a fost liderul liberal, care, pe bună dreptate, a cerut respectarea acordului de funcționare a alianței, acord care prevedea ca principala instituție inteligentă a țării, Serviciul de Informații și Securitate, să intre în sfârșit în  siajul politic al liberalilor moldoveni. La rândul său, liderul democrat, Marian Lupu, a insistat cu fermitate ca procesele reformatoare începute în cadrul  CCCEC, să fie duse la bun sfârșit de către inițiatorul acestora, Viorel Chetraru.  

Perseverența cu care liberalii moldoveni își cereau partea ce li se cuvenea, i-au făcut pe unii comentatori ai politicii moldave să confunde insistența cu șantajul. Mai ales că, problema alegerii unui șef al serviciului inteligent moldovenesc, trena, era cu scârț și dădea suficiente bătăi de cap. Nu a fost ușor să se găsească o persoană care să fie pe placul lui Mihai Ghimpu, să fie acceptată de sistem, să fi avut tangențe cu sistemul și care să aibă calitățile manageriale pentru conducerea sistemului informativ al statului moldav. 

Exact în momentul în care răbdarea tuturor a ajuns la limită, în momentul în care atât opoziția parlamentară cât și societatea civilă, credeau că vor exista suficiente argumente pentru a critica faptul că serviciul inteligent moldovenesc rămâne în continuare fără un șef, președintele Timofti, a pronunțat numele. Nominalizarea lui Mihai Balan în funcție, a căzut asupra fracțiunii comuniștilor moldoveni, ca un duș rece. Anume comuniștii i-au oprit anterior, fostului director al Direcției Consulare a Ministerului de Externe, fulminanta ascensiune. S-ar fi părut că votul negativ al Comisiei parlamentare pentru securitate și ordine publică, primit de către Balan, ar fi putut aduce pentru această funcție, o nouă nominalizare, dar nu a fost să fie așa! 

Cultivate de mediile de informare moldovenești, suspiciunile la adresa lui Mihai Balan, au fost întreținute și de criticile venite din partea experților în politici de securitate. Nicolae Chirtoacă afirma că pentru Balan, reformarea sistemului inteligent moldovenesc, ar fi o sarcină mult prea grea. Fostul vice-premier responsabil pentru funcționarea organelor de forță, Iurie Roșca, la rândul său, lăsa să se înțeleagă că noul director ar fi o persoană lipsită de experiență. Alții au afirmat că, un diplomat de carieră nu are ce căuta în structurile de securitate. Mult mai optimist s-a arătat a fi primul director civil al serviciului de securitate, Valeriu Pasat: „Balan va fi votat în Parlament, este un om foarte bine pregătit. Poate domnul Balan vorbeşte mai puţin frumos, decât alții, însă dumnealui face lucrurile foarte bine. Dacă el atâţia ani a fost în funcţia de ambasador, înseamnă că a conlucrat cu toate puterile de stat. Cred că şi conducătorii ţării sunt conştienţi de faptul că numesc o persoană şi aș dori ca Mihai Balan să fie o figură tehnică. El are o altă misiune, să încerce cu adevărat să cureţe acest serviciu”, a punctat Pasat.

Ultimele suspiciuni, au fost risipite de către Mihai Ghimpu, care a explicat că, Mihai Balan nu este candidatura Partidului Liberal, ci candidatura președintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti. Liderul liberal a subliniat de asemenea că “Mihai Balan nu a fost consilierul lui Ghimpu, a fost consilierul președintelui Republicii Moldova”. Sublinierea făcută de liderul liberal ascunde în ea faptul că în același birou din care Mihai Balan îl consilia pe președintele moldovean, se afla și sociologul român, Dan Dungaciu. Accentele puse de către domnul Ghimpu, au fost importante, iar însemnătatea lor a fost dovedită de votul pozitiv din plenul Parlamentului, vot care odată acordat a degajat drumul pentru numirea și votarea celorlalți.

Sămânța discordiei, odată risipită în cele patru vânturi, votul pozitiv pentru Anatolie Donciu și Viorel Chetraru, a fost doar o uzanță parlamentară în fața căreia comuniștii moldoveni nu au avut cum să se împotrivească. Singura lor posibilitate de protest a fost aceea de a părăsi sala de ședințe a Parlamentului.

Încrederea pe care o investesc cei trei lideri ai alianței în noul director al SIS, ține de bunul mers al reformelor începute în sistemul de securitate și de modul în care serviciul inteligent moldovean va face față unor posibile provocări. Modul elegant în care Filat, Lupu și Ghimpu au făcut posibile o largă gamă de concesii, ne vorbește despre faptul că aceștia, încă pot evita capcanele. 

Mărul de aur, odată împărțit, a mai rămas doar speranța. Că semințele otrăvite nu vor da rod, că unii și-au împlinit pofta ce-au poftit și că în fața unor viitoare provocări răbdarea nu va plesni.

REGELE MICROBUZELOR SE LANSEAZĂ ÎN POLITICA EXTERNĂ

Regele microbuzelor dezafectate se lansează în politica externă! Două ore la Berlin i-au fost destul lui Dorin Chirtoacă pentru a se da cu părerea asupra integrării europene a Republicii Moldova. 

După vizita sa la Berlin, unde s-a desfășurat zilele trecute Forul Uniunea Europeană – Moldova, primarului Chirtoacă i-au intrat în piept aerele europene.  Fumurile berlineze și berea germană i s-au suit la cap, iar la sosirea domniei sale pe malul Bâcului, a început să se dea în spectacol. Primarul deșeurilor menajere și al câinilor vagabonzi, cel care știe cel mai bine cum se aruncă pe apa sâmbetei banii chișinăuienilor, brusc a devenit un artizan al diplomației și cunoaște deja ce trebuie făcut pentru ca porțile Europei să ni se deschidă!

De la înălțimea gropilor din bulevardul Alba Iulia, în care a băgat de două ori banii locuitorilor municipiului Chișinău, primarul dă aprecieri. El știe de ce riscăm să nu ne integrăm în Uniunea Europeană! „Dacă oficialii Uniunii Europene tac, asta nu înseamnă că nu există probleme care pot crea obstacole în calea noastră spre integrare europeană. Dacă Republica Moldova va intra în scandal de proporţii în următorii doi ani, atunci integrarea europeană va fi compromisă. UE trece cu vederea mai multe nereguli care au loc în Republica Moldova. Situaţia din ţară trebuie revizuită pentru ca să nu pomenim la începutul anilor 1990. Liniştea care domneşte la noi este una aparentă”, a spus Chirtoacă.

Și locuitorii Chișinăului știu de ce riscăm integrarea europeană! Ei știu că nu ne vom integra în Uniunea Europeană cu gropi de gunoi la tot pasul, cu câini vagabonzi care sar să muște, cu străzi neiluminate ori cu microbuze care abia așteaptă să dea peste tine! Nu ne vom integra în Uniunea Europeană cu mizerie crasă în Durlești, cu mirosuri pestilențiale la Bubuieci, ori cu haite de șobolani la Ciorăscu! Și la sigur nu ne vom integra în Uniunea Europeană atunci când comisioanele firmelor lui Ulinici, cel care lucrează cu oferte primite de la municipalitatea chișinăuiană, vor fi mai mari decât procentele BERD-ului! 

Cele mai mari nereguli observate de către oficialii europeni au loc la Chișinău. Pentru oficialii europeni, Moldova în integritatea ei, înseamnă de fapt Chișinăul! Iar la Chișinău, locul în care se înregistrează cele mai mari nereguli este reprezentat de Întreprinderea Municipală Piața Centrală. Acolo se înregistrează cele mai mari găinări, acolo este concentrată cea mai mare situație criminogenă din oraș și tot acolo sunt spălați cei mai mulți bani. Acolo este locul în care nu există un minimum de igienă urbană, acolo e locul în care nu primești bin de casă, acolo e locul în care hoții de buzunare sunt la ei acasă și tot acolo traficanții de substanțe ilegale ori de mărfuri de contrabandă își plasează produsele! 

Desigur vizita primarului la Berlin îi este folositoare. La Berlin, primarul de Chișinău a văzut că o piață poate fi curată, fără mirosuri și fără ambuteiaje. Domnia sa a văzut că există municipalități care au o altă metodă de administrare a banului public, a observat că poliția orășenească nu este întreținută din banii locali și a sesizat din plin că primarul Berlinului nu are timp să se amestece în politica țării. 

Dar la Berlin, primarul a stat doar câteva ore. Mult prea puțin ca să înțeleagă ceva.

NINA - VITAMINA ȘI SCANDALUL LUI ȘEVCIUK

Doi locuitori ai Tiraspolului discută între ei :

-        

      -  Ai auzit că Șevciuk e homosexual ?

-          -   Nina știe cel mai bine, întreab-o pe ea!

Gluma, rea și plină de subtexte, a apărut în spațiul virtual după ce pe portalul Youtube a apărut înregistrarea unei discuții telefonice între şeful KGB-ului de la Tiraspol, Vladislav Finaghin, consilierul lui Şevciuk, Iuri Ghervaziuk, şi reprezentantul special al regiunii separatiste în Federaţia Rusă, Mihail Bergman. Publicația “Adevărul” de Chișinău, a preluat înregistrarea și a făcut-o publică în spațiul mediatic din Republica Moldova. 

Presupusa discuție abordează chestiuni mai mult decât scandaloase – implicarea liderului de la Tiraspol în acțiuni de contrabandă, legături ale acestuia cu lumea interlopă dar și despre o presupusă apartenență la minoritățile sexuale. 

Este o știre bombă. Iar jurnaliștii moldoveni au publicat-o fără a mai ține cont de adevărul acesteia. În secolul vitezei, cine mai are timp de veridicitate?

Era imposibil ca o asemenea știre, fie ea și neverificată, să fie trecută cu vederea de presa de la Chișinău. Acest lucru ne face să credem că apariția acestei înregistrări a avut un scop bine precizat. Referirile la planul de soluţionare a diferendului transnistrean, la posibilitatea ca leul moldovenesc să circule pe teritoriul Transnistriei, dar şi la posibila deschidere a unor filiale a băncilor de la Chișinău în regiune, spune că principalele ținte ale acestui glonț mediatic, au fost buna credință și sinceritatea discuțiilor care au loc între Filat și Șevciuk. 

Odată cu vizita la Chișinău a liderului de la Tiraspol, în presa moldavă a crescut și numărul subiectelor cu tematică transnistreană. Unele dintre acestea vin să pună la încercare încrederea existentă între cei doi. La alarmanta declarație a lui Vitalie Marinuţa, care spunea recent pentru Publika TV, că Moscova livrează în regiunea transnistreană nu doar camioane militare, dar şi armament, premierul moldovean a avut o reacție relativ calmă, dar și plină de scepticism. 

Fostul șef al Trustului de presă al Armatei Române, colonelul Ion Petrescu, în prezent un bine informat jurnalist, nota pe blogul domniei sale că armamentul greu de infanterie, pus la dispoziția trupelor transnistrene, scos din depozitele Armatei a 14-a şi deplasat doar demonstrativ în „zona de securitate”, a fost un test. Domnul Petrescu afirmă că “nu cercetaşii armatei de peste Prut , ci satelitele americane au imortalizat joaca Ivanilor în uniformă, de-a v-aţi ascunselea, cu armamentul rusnacilor încremeniţi în practicile Războiului Rece”. 

Un test adresat armatei americane, scrie Petrescu. Un test de măsurare a încrederii, îndrăznesc eu.

Deși oficialul de la Chișinău a arătat o ușoară nervozitate, ea a fost adresată mai ales celor care aveau obligațiunea de serviciu de a pune pe masa premierului moldovean o informație de așa gen. Filat a pus în prim planul afirmațiilor sale faptul că declarațiile lui Marinuța ar putea afecta bunul mers al negocierilor pe marginea soluționării conflictului transnistrean.

Dacă așa cum spune colonelul Petrescu, presupunem că serviciile de informații americane au observat deplasările de armament din regiunea transnistreană, nu înțelegem de ce această informație nu a fost pusă direct de către Ambasada SUA, pe masa primului ministru. Mai veridic este faptul că informațiile americanilor au venit pe masa ministrului Marinuța, via Ministerului Apărării de la București.

Deși oficialii români, apreciază pașii prin care se construiește încrederea dintre cele două maluri de Nistru, există la București sonore și suficiente forțe care nu privesc cu ochi buni, comunicarea existentă între Filat și Șevciuk. La Moscova, exact ca pe malul Dâmboviței - deși sunt suficiente voci care apreciază o bună relație între Chișinău și Tiraspol, sunt forțe care își doresc o perpetuare a conflictului. 

Dacă presupunem că în discuțiile abordate între cei doi lideri s-a discutat într-adevăr despre posibilitatea ca leul moldovenesc să circule pe teritoriul Transnistriei şi  despre eventuala deschidere a unor filiale a băncilor de la Chișinău în regiune, atunci putem fi siguri, că de testări la capitolul  încrederii, Șevciuk și Filat vor mai avea parte.

MARINUȚA - GENERALUL FALSELOR ALARME

Informația că Rusia livrează armament modern trupelor dislocate în regiunea transnistreană armament a pus pe jar comunitatea mediatică din Moldova, Ucraina și România. Adusă publicului de către ministrul apărării de la Chișinău, Vitalie Marinuța, știrea purta în ea multiple și ample conotații – de la cele cu caracter geopolitic, la cele de securitate dar și de competiție politică. 

Vitalie Marinuţa, a declarat, pentru Publika TV, că Moscova livrează în regiunea transnistreană nu doar camioane militare, ci şi armament. Ministrul moldovean afirma că, un astfel de echipament militar nu este necesar în cadrul misiunii de menţinere a păcii.

Marinuţa a scos la iveală faptul că în regiune au loc aplicaţii militare, după noi scenarii, în care sunt implicaţi atât militari ruşi, cât şi transnistreni. De asemenea, ministrul şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la lucrările de modernizare a Aeroportului din Tiraspol.

"S-au introdus în regiune nu doar automobile, ci şi alte tipuri de armament. Se atestă o încercare atât a forţelor separatiste, cât şi a Federaţiei Ruse de a include în scenariile de desfăşurare a aplicaţilor de menţinere a păcii operaţiuni de debarcare sau atacuri de pe apă", a menţionat Marinuţa. De asemenea Marinuța a scos în evidență faptul că oficialitățile militare ruse vor să modernizeze aeroportul militar de la Tiraspol.

Semnalul oferit de către ministrul moldovean publicului larg dar și oficialităților ruse a fost unul scurt – armata cunoaște realitățile cu caracter militar din regiunea separatistă. Gradul ridicat de îngrijorare a acestor realități l-a făcut pe Marinuța să ocolească formele de comunicare guvernamentale preferând apariția în public.  

Știrea putea să arunce în aer migăloasele negocieri pentru reglementarea conflictului transnistrean. Lucru scos în evidență și de către oficialul separatist Dmitrii Soin. El afirma recent că zilele bune ale relațiilor moldo – transnistrene au luat sfârșit . “Am toate temeiurile să cred că războiul declaraţiilor va lua amploare între cele două maluri, mai ales că Tiraspolul este înaripat de sprijinul deschis al Moscovei, prin intermediul ambasadorului Gubarev”, a spus așa numitul șef al comisiei Sovietului Suprem pentru politică externă. 

Reacția premierului Filat, deși a fost una promptă, a purtat în ea o tăcută nedumerire. Legată și de faptul că Marinuța a preferat o altfel de comunicare decât cea guvernamentală,  nedumerirea premierului moldovean se referea la calitatea informațiilor aflate în gestiunea ministrul apărării. Vizibil iritat șeful cabinetului de miniștrii, a fost nedumerit de faptul că nici de pe filiera Comisiei Unificate de Control, a Biroului pentru Reintegrare sau a SIS nu i-au survenit pe masa de lucru informații de asemenea natură. Cu suspiciune, Filat a lăsat să se înțeleagă că Marinuța, ar putea exagera.

La scurt timp după conferința de presă ținută de premierul moldovean, mediile de informare din Republica Moldova au fost înștiințate despre faptul că autoritățile militare ruse au recunoscut că „armamentul greu de infanterie a fost scos de la depozite şi introdus în Zona de securitate din incompetenţa unor factori de decizie din conducerea trupelor ruse, aflate temporar în raioanele de est ale Republicii Moldova”. Declarația vine de la consilierul ministrului Apărării al Federaţiei Ruse, general-colonelul Valerii Evnevici, aflat într-o vizită de inspectare a contingentului trupelor ruse, dislocat temporar în raioanele de est ale Republicii Moldova.

Potrivit unui comunicat venit de la Ministerul Apărării, Evnevici s-a întâlnit cu ministrul Apărării al Republicii Moldova, Vitalie Marinuţa, în cadrul întâlnirii  oficialul rus a comunicat că în 2 — 3 zile vor fi finisate lucrările de reparaţie şi recondiţionare a pistei aeroportului militar de la Tiraspol. Potrivit lui Evnevici, reparaţia este necesară pentru evacuarea helicopterelor şi altor bunuri materiale din dotarea contingentului rus pe calea aerului, aflat temporar pe teritoriul R. Moldova, se spune în comunicat.

Ce să înțelegem din toată această evoluție? Au avut sau nu oficialii de la apărare informații din primă mână ori informația cu care ne-au speriat a fost oferită în public părții moldave de către general-colonelul Evnevici?  Sunt reale îngrijorările lui Marinuța referitoare la înarmarea regiunii transnistrene ori întreaga operațiune a fost doar una de imagine? Deschiderea arătată de partea rusă s-a datorat faptului că informațiile ministrului liberal au venit din surse americane? 

Falsa alarmă la care a participat societatea moldavă poate fi un exercițiu de folos elitelor decizionale ale Armatei Naționale. Cu această ocazie, s-a testat viteza de reacție a presei, a putut fi cuantificată capacitatea de analiză a politicienilor, precum și s-a aflat modul în care societatea a făcut față atacului la adresa securității naționale. Ca în povestea lui Petrică, lupul cel rău de data aceasta nu a venit. Ce se va întâmpla atunci când lupul va veni iar cele mai sumbre scenarii se vor adeverii?