There was an error in this gadget

Sunday, January 26, 2014

STURZA ȘI MLAȘTINA POLITICĂ MOLDOVENEASCĂ



Recent domnul Ion Sturza a recunoscut că are ambiții politice. Afirmația a fost făcută pe data de 15 decembrie, în discursul avut la congresul de constituire a Partidului Liberal Reformator. Domnia sa a spus clar : „Da, am ambiții politice. Asta ține de faptul că vreau ca Republica Moldova să fie ancorată cât mai aproape de UE. Scopul politic este că eu nu îmi doresc să revină comuniștii la putere. Nu pentru că m-aș teme de comunism sau de un partid de stânga. Comuniștii noștri au ratat șansa să se modernizeze. Ei vor doar revanșa. Nu putem să permitem acest lucru pentru țara noastră”, a spus Ion Sturza.

În același timp, fostul premier moldovean evită să își anunțe cu subiect și predicat revenirea pe câmpul bătăliilor politice moldovenești. Cu simulată modestie și pietate domnia sa, ne spune că politica moldovenească este o „mlaștină” în care nu dorește să pășească.  „În ultimii 10 ani, majoritatea reprezentanților elitelor de orice gen din Moldova au fost implicate, în tot felul de scheme. Într-o formă sau alta toți sunt  compromiși. Este foarte puțină sinceritate, foarte puțină dorință de a schimba ceva real pentru țară. Deci e o mlaștină. Și e nevoie de timp pentru asanarea acestui peisaj politic din Republica Moldova”, a subliniat Sturza.


Prin comportamentul său,  fostul premier transmite actorilor politici din Republica Moldova că își conștientizează importanța revenirii în competiția politică. Domnul Sturza sugerează tuturor că implicarea sa, financiară și managerială, în bătălia anti-comunistă din acest an, ar da o șansă în plus partidelor europene și democratice. De aici și supralicitările făcute în negocierile cu Partidul Liberal Reformator unde își deorește funcția de președinte.  

Copreședintele acestui partid, doamna Ana Guțu, a recunoscut că aceste negocieri există și că ele sunt necesare pentru atragerea mai multor voturi la viitoarele alegeri parlamentare. „Da, desigur că există asemenea discuții (că Sturza ar putea prelua conducerea PLR înainte de alegerile parlamentare – n.a.) ele sînt recomandabile. Reușita unui partid politic în Republica Moldova, 50% înseamnă disciplină și organizare și 50% înseamnă liderul pus în fața partidului, pentru că mereu se așteaptă un „tătucă” care să rezolve toate problemele. Dincolo de aceste afirmații și analize, desigur că examinăm această posibilitate și cred că vom reuși”, a subliniat Ana Guțu. Recent decorată de președintele român Traian Băsescu cu cea mai înaltă distincție a statului român, doamna Guțu are credința unei reușite a negocierilor dintre PLR și Ion Sturza. Convingerea se bazează pe informații aflate în culisele de la Cotroceni și poate, pe certitudinea că, pentru grațiile unor arhitecți bucureșteni, ex-premierul moldovean ar trebui să își pună la dispoziție capacitățile pentru menținerea Chișinăului pe drumul lui european.
 
Și liberal democrații moldoveni îl invită pe Sturza la acțiune. Liderul fracțiunii liberal democrate din Parlamentul Republicii Moldova, Valeriu Streleț, afirmă că toți cei care declară că ar face lucruri mult mai bune decât actuala guvernare, inclusiv fostul premier Ion Sturza, ar face bine să se înregimenteze în viața politică activă. Streleț a spus că pentru formațiunea pe care o reprezintă, revenirea fostului membru al Partidului Democrat în politică, nu reprezintă o amenințare sau o problemă. „Având în vedere atitudinea și sugestiile pe care le-a formulat dumnealui în diferite ieșiri publice, inclusiv declarațiile că ar face lucruri mult mai bune decât le face actuala guvernare, toate acestea ar trebui urmate de practică. Vom fi foarte bucuroși să-l vedem pe Sturza jucător activ în politica mare", a precizat Streleț.

Experții economici români afirmă că imperiul economic al domnului Surza a fost construit pe dividendele obținute din privatizarea Rompetrol. De aici și iritarea unor cercuri politice românești la ambițiile fostului intermediar moldovean de a se implica în viața politică de pe Dâmbovița. Actualele invitații primite, de a contribui, prin resursele financiare și manageriale acumulate, la menținerea Republicii Moldova pe drumul ei european, sunt o discretă formă de amintire a unor mai vechi angajamente. 

Fără a fi un semn de slăbiciune din partea partidelor democratice și europene, chemările la acțiune adresate domnului Sturza reprezintă o șansă pentru întoarcerea deplină a domniei sale în prim planul scenei politice moldave, acolo unde își dorește atât de mult. O acțiune contrară tuturor acestor așteptări ar întări nefondatele presupuneri apărute în presa românească. Implicarea în campania electorală anti-comunistă din acest an va demonstra temeinicia ambițiilor politice anunțate și injustețea tuturor presupunerilor jurnalistice.

  


Thursday, January 23, 2014

PÂNĂ ÎN MARTIE POLITICIENII MOLDOVENI SUNT ÎN STAND BY



Tușele prezente în actualul tablou politic din Republica Moldova vin să descopere modul în care actorii politici moldoveni se pregătesc pentru competiția electorală. Motiv suficient pentru unii comentatori politici să tragă concluzia că a început campania electorală. 

În prim planul acestui tablou stă vizita la Chișinău a secretarului Comisiei de la Veneția, Thomas Markert; ea ar fi trebuit să aducă un răspuns inițiativei Partidului Democrat din Moldova de modificare a Codului Electoral. Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Corman, a trimis Comisiei de la Veneția un  proiect neînregistrat încă în Parlament, care prevede introducerea votului uninominal și micșorarea pragului electoral de la 6% la 4%Prezent în capitala moldavă, secretarul Comisiei de la Veneția nu a dat un răspuns concret democraților moldoveni. El a spus doar că opinia oficialilor europeni va fi expusă către finele lunii martie. „Este prematur să dau aprecieri mai devreme de această dată”, a spus Markert. În schimb, Igor Corman, președintel Parlamentului moldovean, a precizat că, pentru modificarea până la alegeri a Codului Electoral e nevoie de consens politic și de avizul pozitiv al Comisiei de la Veneția. „Nu vreau să anticipez anumite lucruri. Evoluția la acest subiect va depinde de consens în cadrul majorității parlamentare. Ca să fie operate astfel de modificări este nevoie de sprijinul majorității parlamentare și de avizul Comisiei de la Veneția”, a subliniat speakerul moldovean.

Prin vocea liderului lor, Partidul Liberal și-a expus deja opinia față de inițiativa democraților moldoveni. El a declarat că nu este împotriva implementării unui sistem electoral mixt, dar că, pentru Republica Moldova este prea devreme. „Alegerile mixte sunt bine venite într-o țară unde democrația este în capul mesei și acolo unde nu este sărăcie și corupție”, a spus  Mihai Ghimpu. Vocea domniei sale se alătură celei a opoziției comuniste. Reprezentanții Partidul Comuniștilor din Republica Moldova au afirmat anterior că sunt împotriva modificărilor la Codul Electoral. Opoziția moldavă pledează pentru menținerea sistemului electoral proporțional pentru că acesta, potrivit observatorilor vieții politice de la Chișinău, îi ajută să adune toate voturile celor care îi susțin.

Liberal-democrații au evitat însă să se expună pe marginea conceptului Partidului Democrat de modificare a legislației electorale și afimă că vor avea mână liberă pentru asta doar după ce documentul va fi înregistrat în Parlament. Liderul fracțiunii parlamentare a liberal democraților, Valeriu Streleț, a spus că, dacă documentul referitor la modificarea regulilor electorale va fi înregistrat și introdus pe ordinea de zi a Parlamentului, formațiunea din care face parte se va expune pe marginea acestuia. Politicianul liberal democrat a subliniat că, „reieșind din normele bunelor practici în materie electorală, elaborate de către Consiliul Europei, cât și din experiența națională, e scris că legile electorale nu pot fi modificate cu jumătate de an înainte de alegeri”.

O importantă tușă de culoare la portretul politic moldovenesc a fost trasată la începutul săptămânii și de liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat. În cadrul unui brifing de presă, el a subliniat că anul 2014 nu va fi unul ușor. Liderul liberal democrat a spus că anul 2014 va fi anul în care politicienii moldoveni vor trebui să facă față multiplelor provocări și dificultăți. „2014 va fi anul în care va trebui să dăm dovadă de maximă seriozitate și maturitate politică. Sînt convins că vom ști și vom reuși să facem față tuturor problemelor, astfel ca să ne bucurăm împreună de rezultatele la capătul unui drum lung, anevoios, dar foarte responsabil pe care trebuie să-l parcurgem împreună”, a spus președintele liberal democrat.

Folosirea unui adverb care vine să simbolizeze concomitența și simultanietatea actului politic din Republica Moldova, adverbul împreună, este semnul prin care domnul Filat își arată disponibilitatea unui dialog pe teme mai puțin prioritare partidului pe care îl conduce. Deși modificările la Codului Electoral nu s-au numărat printre temele anunțate ca fiind importante pentru Partidul Liberal Democrat, mulțumirile aduse colegilor din alianță vin să sublinieze importanța pe care acesta o acordă colegilor lor de guvernare și a ideilor politice lansate de aceștia.
Liderii liberal democrați au subliniat însă că acordă o importanță deosebită reformelor din justiția moldavă, în special a Procuraturii. Ei au afirmat că pentru o reformă din temelii a Procuraturii este nevoie de modificarea Constituției. Modul în care decidenții Partidului Democrat vor reacționa la această idee ar putea fi liantul necesar pentru demararea unor eventuale convorbiri referitoare la o posibilă modificare a regulilor de joc electorale. Un lucru este însă sigur, atunci când a trimis Comisiei de la Veneția proiectul referitor la modificarea codului electoral, Partidul Democrat nu s-a consultat cu partenerii lor din coaliția de guvernare.

Președintele Partidului Democrat, Marian Lupu, a declarat că, pentru a reuși introducerea sistemului electoral mixt este necesară amânarea alegerilor electorale până în luna martie a anului 2015.  Liderul fracțiunii liberal-democraților din Parlament, Valeriu Streleț afirmă însă că, de dragul adoptării eventualelor modificări la Codul Electoral, data scrutinului parlamentar nu va fi modificată. 

Campania electorală nu a început. Până în luna martie, secretarul Comisiei de la Veneția, Thomas Markert, a pus clasa politică moldavă în stand by.

Monday, January 20, 2014

IGOR DODON ȘI PEȘTELE CEL MARE



Sâmbătă, 18 ianuarie, la mitingul  desfășurat  în capitala regiunii autonome Gagauz Eri, Comrat, deputatul Igor Dodon a îndemnat deputaţii Adunării Populare din regiune să nu se supună ”şefilor de la Chişinău” și să desfășoare cele două referendumuri inițiate de Adunarea Populară de la Comrat.

Instigarea la nesupunere civică vine în contextul în care, la 3 ianuarie 2014, Judecătoria Comrat a declarat ilegală desfășurarea referendumului. Conform legislaţiei Republicii Moldova, orice referendum local ar trebui coordonat cu instituția electorală centrală. Demnitarii găgăuzi au anunţat însă, că nu se vor supune deciziei și că nu o vor contesta în instanţele superioare. În urma anunuțului făcut de oficialii găgăuzi, Procuratura Generală a Republicii Moldova, pe data de 9 ianuarie, a anunțat că, datorită refuzului de executare a hotărârii judecătorești din 3 ianuarie a demarat urmărirea penală a deputaților din  Adunărea Populară. 

Ațâțarea la acțiuni dușmănoase la adresa guvernului central de la Chișinău, face parte din complexul de măsuri anunțate la începutul acestui an de ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, Farit Muhametşin. Ambasadorul rus a spus că regiunea Găgăuză va reprezenta în acest an o zonă de interes deosebit pentru Federația Rusă. Comentând afirmațiile domniei sale, analiștii politici moldoveni au concluzionat că tensiunile din regiunea de sud a Republicii Moldova vor fi utilizate de către Federația Rusă pentru a bloca aspiraţiile Chişinăului de a semna tratatul de asociere cu Uniunea Europeană.

Îndemnurile la nesupunere civică, au răsunat în spațiul public moldav pentru a doua oară. Primii care au avut astfel de chemării au fost cei din Partidul Comuniștilor. Domniile lor au făcut acest lucru în toamna anului trecut când au lansat așa numita „revoluție de catifea”.  Alegând să meargă pe bătătorita cărare a comuniștilor, socialiștii moldoveni demonstrează că între cele două formațiuni politice există un interes comun. Ambele partide au ales să fie exponentele intereselor care doresc să oprească autoritățile moldovene din drumul lor european. În acest moment,observăm că ambele partide fac jocul geopolitic al Federației Ruse.

Chiar dacă această apologie a infracțiunii făcute de domnul deputat Dodon poate fi considerată ca fiind o declarație politică, iar domnia sa crede că a prins peștele cel mare, instigarea publică la nesupunere față de autorități  trebuie să fie sancționată ferm de către formațiunile politice democratice și europene.  

Desigur, problemele sociale, economice, de infrastructură şi juridice existente  în regiune trebuie să își găsească soluții concrete. Președintele Parlamentului Republicii Moldova, domnul Corman, și premierul moldovean, domnul Leancă au la Comrat o misiune importantă dar nu imposibilă. De modul ferm în care autoritățile cei doi exponenți ai puterii centrale de la Chișinău vor ști să demonteze planurile rusești implementate în regiunea gaguză, depinde atât cursul Republicii Moldova către Uniunea Europeană dar și rezultatul alegerilor parlamentare din toamna acestui an.

Saturday, January 18, 2014

IVAN BURGUDJII ȘI ALȚI LIDERII GĂGĂUZI VOR AJUNGE ÎN PARLAMENTUL DE LA CHIȘINĂU?



Ecuația politică din regiunea Gagauz Eri pare a fi complicată. Adunarea Populară a găgăuzilor a decis organizarea unui referendum despre direcția de politică externă a Republicii Moldova, spre vest ori spre est și despre independența regiunii. Aceste consultări cu locuitorii regiunii sunt sprijinite de adepții Partidului Democrat din Moldova care, în parlamentul local găgăuz dețin majoritatea. Am putea trage concluzia că, adepții locali ai democraților moldoveni fac jocul unor forțe externe ori că au pornit o rebeliune împotriva partidului din care fac parte. Exercițul matematic găgăuz devine mai simplu de rezolvat atunci când se cunoaște proveniența tuturor termenilor prezenți în această ecuație.

Comentatorul politic moldovean, directorul Asociației pentru Democrație Participativă, ADEPT, Igor Boțan, afirmă că fronda de care dau dovadă deputații locali din Găgăuzia are la bază derapajele de democrație admise de elita politică de la Chișinău. “Deputații locali sunt nemulţumiţi de modul în care activează Curtea Constituţională, de modalitatea în care procedează Curtea Constituţională cu blocul constituţional care se referă la autonomia Găgăuză. În anul 2010, șeful autonomiei dar și lideri locali, s-au simțit ofensați de atitudinea superioară la adresa autonomiei arătată de liderii liberali în timpul discuțiilor privind posibila modificare a Constituției. O atitudine care, la Comrat, a fost considerată dispreţuitoare. Deci, sunt un şir de probleme care acum, iată că, răbufnesc”, a spus pentru postul de radio Europa Liberă, Igor Boțan. 

Toate sondajele de opinie arată că populația găgăuză, preferă ca Republica Moldova să aibă un vector de dezvoltare estic și nu pro vest. În atare condiții, există posibilitatea ca, de dragul votului, liderii locali ai regiunii să fie puși în situația de a face pe plac electoratului. Președintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, susține că inițiativa de a provoca și de a organiza un referendum, se încadrează în competiția politică de acolo și este în strânsă legătură cu campania electorală care urmează să aibă loc în Republica Moldova. “Liderii locali încearcă să se prezinte în fața electoratului cu idei populare acolo, pe loc, având în vedere că, anul viitor, vor fi și alegerile bașcanului și actualul bașcan nu mai poate candida”, afirmă Diacov.   

Să fie vorba doar de un exercițiu de corupere a viitorului electorat? Ori unii lideri găgăuzi fac parte dintr-un puzzle geopolitic mai mare? 

Comportamentului pe plan local al comuniștilor moldoveni ne spune că ar fi vorba de amble supoziții. Partidul Comuniștilor cheamă populația din unitatea teritorială autonomă Gagauz Eri să participe la referendumul programat să aibă loc la 2 februarie şi să se pronunțe pentru aderarea Republicii Moldova la uniunea vamală Rusia - Belarus - Kazahstan. Remarcăm că, Partidul Comuniștilor, alături de Partidul Democrat din Moldova este formațiunea politică care, la alegerile parlamentare acumulează un procent ridicat de voturi în regiune. Pericolul reprezentat de destabilizarea situației din sudul Republicii Moldova reprezintă o pârghie care poate opri Chișinăul din drumul lui european. 

Așadar, la Comrat avem o ecuație cu trei necunoscute - una electorală, iar în acest caz, votul, apă nu se face; o necunoscută geopolitică, dar cunoaștem cu toții, cine și-ar dori menținerea Moldovei în starea în care se află și o necunoscută de creștere a reprezentativității regiunii în plan național.  
Cunoscând proveniența termenilor necunoscuți găsim mai ușor cheia soluționării conflictului politic dintre Chișinău și Comrat. Soluția sistemului este una electorală și de obținere a unui nivel mai larg de reprezentare pentru Autonomia Găgăuză. Presa anunță deja că pe data de 22 ianuarie, președintele Parlamentului de la Chișinău și primul ministru, Igor Corman și Iurie Leancă, vor participa la lucrările Adunării Populare a Gagauz Eri. Anunțul a fost făcut în urma întîlnirii pe care cei doi au avut-o cu vicepreședintele Adunării Populare, Demian Caraseni. 

Prinsă în capcana ultimelor amenințări geopolitice, puterea de la Chișinău, dă dovadă de unitate și face față cu calm acestei năstrușnice inițiative a găgăuzilor. Îndrăzneala de care dau dovadă, de a schimba mersul Moldovei spre Europa, ascunde în ea dorința de reprezentare parlamentară a liderilor Adunării Populare.
Gestul deputaților de la Comrat a reușit să capteze atenția factorilor decidenți de la Chișinău. Cu siguranță, dacă, în urma vizitei de miercuri, 22 ianuarie,  aceștia vor obține anumite avantaje pentru ei, pentru liderii lor și pentru regiune,  referendumul va fi anulat. 

Cât de mult este gata să ofere Chișinăul pentru a avea liniște în sudul țării?