FLĂCĂRILE UNUI AUGUST POLITIC MOLDO - ROMÂN

Alături de Ziua Limbii Române, încă trei evenimente au marcat sfârșitul lunii august - începerea lucrărilor la gazoductul Iași –Ungheni, vizita premierului Ponta la Chișinău și lansarea filialei Partidului Mișcarea Populară în Republica Moldova.

Considerată de către ministrul moldovean de externe, Natalia Gherman, ca fiind o “declarație de independență energetică a Chișinăului”, începerea lucrărilor la gazoduct  reprezintă punerea în practică a declarației comune moldo – române privind cooperarea în domeniul securității energetice. Sunt pași concreți pe care ambele țări îi întreprind pentru realizarea acestui cordon energetic. La rândul său, consilierul președintelui Băsescu, Iulian Chifu,  afirma că, prin acest gazoduct, dacă are rezervele şi capacitatea de export, statul român are şansa de a prelua o parte importantă din piaţa energetică a Republicii Moldova şi chiar a Ucrainei. Premierul român Victor Ponta a afirmat că în urma explorărilor de gaze naturale din Marea Neagra și a explorării gazelor de șist, statul român va avea o producție care să asigure necesitatea de consum a României și Republicii Moldova. 

 În condițiile în care extracţia gazelor din perimetrul Mării Negre nu a început,  iar Chevron abia a obţinut licenţa pentru exploatarea gazelor de şist în România, perspectiva de a putea furniza gaze și consumatorilor de peste Prut într-o perioadă de timp rezonabilă ar putea fi una îndepărtată. De aici și precauțiile pe care le observăm în comportamentul oficialilor moldoveni față de oficialii ruși. Scoase la iveală de către experții români, care afirmă că în acest moment, statul român nu are suficient gaz pentru a-l exporta, inexactele date ale domnului Ponta par a ascunde ceva. Odată cu aflarea informației publicate de ziarul „Adevărul”, care afirmă că şantierul gazoductului Iaşi - Ungheni „s-a evaporat” peste noapte și că a fost înjghebat doar pentru ochii lui Victor Ponta, senzația de ocult devine și mai pregnantă.  (Mai multe: adev.ro/msccaq) 

Însoțit în Republica Moldova de nouă miniștri, pe data de 27 august premierul român s-a bucurat alături de oficialii moldoveni de Sărbătorile Independenței. Dincolo de paharele ciocnite, oficiali au putut discuta și despre proiectele de interconectare a infrastructurii statului moldav cu cele ale statului român - liniile electrice de înaltă tensiune și construcţia de noi poduri peste râul Prut. Dacă, printre altele, premierul moldovean Iurie Leancă își dorește o strategie comună pentru a reconstrui o parte din podurile de odinioară, premierul român declara că vrea redeschiderea studioului TVR.  Dincolo de pragmatismul discuțiilor de la Chișinău, convorbirile, dacă nu sunt urmate de fapte, tot convorbiri rămân. De aceea, le reamintesc consultanților domnului Ponta, că în Republica Moldova nu a existat niciodată un studio teritorial TVR așa cum au presupus domniile lor. Deschiderea unui studio al TVR la Chișinău, fără retransmiterea pe întreg teritoriul Republicii Moldova a canalului public român de televiziune, ar fi un pas important înainte, dar nu ar rezolva fondul problemei. 

În ziua în care la Chișinău sosea importanta delegație a oficialilor guvernamentali români, parlamentarul Eugen Tomac lansa în capitala moldavă, o filială a Partidului Mişcarea Populară, în fruntea căruia se află în calitate de preşedinte interimar. Tomac a spus că a ales intenţionat ziua în care premierul român, Victor Ponta, a venit la Chişinău, pentru a-i transmite mesajul că acesta ar trebui să își ceară scuze faţă de românii din Republica Moldova care plătesc taxe consulare exorbitante. Eugen Tomac i-a reproşat şefului cabinetului de miniştri de la Bucureşti că nu acceptă reducerea taxelor consulare la redobândirea cetăţeniei române. În luna mai Guvernul Ponta a avizat negativ proiectul de lege al lui Eugen Tomac care propunea reducerea taxelor consulare pentru cetățenii români care și-au redobândit cetățenia. Bine consiliat de către specialiștii din spațiul basarabean, naționalismul moderat folosit de Tomac poate aduce dividendele politice așteptate. 

Dacă în linii mari, politicile folosite de cele două Palate, Cotroceni și Victoria, în dialogul cu Chișinăul, nu diferă prea mult, nunațele existente contează. Lansarea popularilor lui Băsescu în Republica Moldova, e semnul de turnesol care ne arată că în spațiul dintre Prut și Nistru, concurența dintre Ponta și Băsescu ar putea strica multe dintre jocurile de culise desenate de cele două administrații.  Graba cu care Victor Ponta promite că în decembrie gazoductul va fi ianugurat, una pozitivă pentru Chișinău, pare să-i facă în ciudă lui Băsescu."Ne vedem în decembrie să inauguram gazoductul. Sper să fie în sfarsit un lucru pe care îl facem, nu doar îl spunem.Vreau să văd în decembrie dacă s-au ținut de cuvânt constructorii", a spus premierul român. 

Dăunătoare, competiția dintre Băsescu și Ponta, ar trebui să-i pună în stare de alertă pe oficialii de la Chișinău. La București ambele Palate dispun de resursele necesare pentru a-și devia promisiunile. Stau și mă întreb care vor fi pârghiile pe care le va folosi domnul Ponta dacă constructorii nu se vor ține de cuvânt? Banii oricum au intrat în conturi.

ZIUA INDEPENDENTEI MARCATĂ LA BACĂU

Ziua Independentei Republicii Moldova a fost marcata si in Bacau. La initiativa Asociatiei Culturale „Cealalta Romanie“ si cu sprijinulInstitutiei Prefectului Judetului Bacau a fost organizata o dezbatere publica, la care au luat parte autoritatile locale si centrale, politicieni, mass-media dar si reprezentanti ai societatii civile. Invitat a fost Victor Nichitus, analist politic de peste Prut, cu dubla cetatenie, romana si moldoveneasca. Intalnirea s-a dorit a fi o chemare la cunoasterea realitatilor din Republica Moldova, cat si un gest, simbolic de apreciere a evolutiei democratiei din tara vecina, din ultimii 22 de ani, de cand a fost declarata independenta fata de fosta URSS.

Institutia Prefectului a fost reprezentata de subprefectul Dorian Pocovnicu, care a cunoscut Republica Moldova in  perioada studiilor, perioada in care a lucrat si in mass-media. Din partea Asociatiei Culturale “Cealalta Romanie“ a fost prezent presedintele Viorel Cucu, directorul Editurii Vicovia, la care au aparut operele multor scriitori importanti ca Nicolae Dabija, Ion Iachim, Andrei Vartic sau Leonida Lari.

Printre invitatii bacauani, care s-au implicat in dezbatere, in deslusirea unor lumini si umbre in relatia Romaniei cu Republica Moldova, s-au numarat deputatul Ionel Palar (casatorit cu o moldoveanca), vicepresedinte al Comitetului Director al Grupului Roman al Uniunii Interparlamentare Romania-Republica Moldova, Ionel Floroiu, vicepresedinte al Consiliului Judetean Bacau si membru marcant al PSD, Mircea Sandulescu, presedinte al Partidului Verde din Bacau si vicepresedinte la nivel national, conferentiarul universitar Andrei Paraschivescu, vicepresedinte PDL Bacau si consilierul judetean Petrica Mihaila, de la acelasi partid, Paul Valerian Timofte, consilier local al PPDD si presedinte al Cultului Eroilor s.a.

Victor Nichitus: „Intr-o lume care a devenit mult mai atenta la drama familiei Columbeanu (Gabor), o asociatie din Bacau a vrut sa marcheze Ziua Independentei Republicii Moldova. Trebuie stiut ca doar 7% dintre cetatenii din Romania au trecut vreodata Prutul si doar 20% cunosc câte ceva din agenda publica din Republica Moldova. Trebuie sa va spun ca sunteti la doar 4-5 ore de Chisinau, la doar 200 de kilometri. Daca in anul 1990-1991 se credea ca se vor uni cele doua maluri de Prut, acum Romania a ajuns in Uniunea Europeana, iar Moldova nu“.

Deputatul Ionel Palar: „Romania si Republica Moldova vor fi unite cand vor avea acelasi presedinte, numit Bunastare!“

Dorian Pocovnicu: „Am trait acolo, în urma cu multi ani. Am plecat din Moldova când a venit regimul Voronin. Am trait si experiente mai putin placute. Am fost sanctionat, la televiziunea la care lucram, pentru ca am folosit cuvantul Basarabia si nu Republica Moldova. Nu stiu cati dintre cei de aici stiu ca Republica Moldova a fost statiune pentru cei din URSS, inainte de 1989. Realitatile de acolo nu sunt cunoscute de societatea romaneasca. Doar timpul si o abordare mai pragmatica si nu una propagandistica va schimba starea de lucruri. Faptul ca Victor Nichitus a rezistat mai bine de 22 de ani si acum este unul dintre cei mai apreciati analisti politici este o performanta deosebita a dumnealui!“

Ca tot sunt aici autoritati locale, as vrea sa spun ca ar trebui sa sprijinim si infratirea unor localitati de la noi, cu altele din Republica Moldova. Dealtfel, orasul Targu Ocna este infratit cu Cricova“.

Viorel Cucu: „Numele asociatiei are mai multe valente. Sunt romanii din diaspora, romanii din afara granitelor tarii sau cei din Republica Moldova. Dar mai este si o alta Romanie, la care toti visam. Scopul asociatiei este unul cultural, dedicat romanilor de pretutindeni. Editura la care lucrez a publicat carti si ale unor autori din America sau Canada, dar cu precadere, ale unor autori basarabeni. As aminti de regretatul Andrei Vartic, de Nicolae Dabija sau Ion Iachim, care a scris un roman, Cirese pentru Maresal, cum nu s-a mai scris de la Gib Mihaescu-Rusoaica. Azi am scos de la tipar Leonida Lari si speram ca fim prezenti, la sfarsitul samptamanii, de Ziua Limbii la Chisinau“

Discutiile s-au axat in cadrul dezbaterii pe problemele actuale ale Republicii Moldova. Victor Nichitus a amintit de gazoductul Iasi –Ungheni, ca fiind un pas concret de apropiere intre Romania si Republica Moldova, care asigura un plus de siguranta energetica tarii vecine. Contractul a fost semnat astazi de premierul Victor Ponta, la Chisinau, unde a serbat Ziua Independentei Republicii Moldova, alaturi de omologul sau moldovean-premierul Iurie Leanca. Tot Nichitus a aratat ca partidele din Romania nu au acelasi corespondent in Moldova, in ciuda denumirii apropiate sau a afilierii la familia europeana a popularilor sau a socialialistilor. Nu au fost ocolite din prezentare nici starea mass-mediei moldovenesti, in mare parte in limba rusa si mult mai competitiva decat cea in grafie latina.

Din discutiile cu politicienii si autoritatile prezente la dezbatere a reiesit faptul ca dupa 22 de ani de discurs unionist, Romania nu a facut mare lucru pentru a creste nivelul de trai in regiune. Gazoductul Iasi –Ungheni dar si apropiata intalnire de la Vilnius, unde Republica Moldova ar putea parafa acordul de asociere cu Uniunea Europeana, sunt pasi decisivi la care a contribuit si Romania. Pe de alta parte, Rusia ,prin alianta –Uniunea Vamala, vine cu o oferta deloc de neglijat: gaz metan mai ieftin dar si o piata unde produsele moldovenesti pot fi lesne vandute.

Dezbaterea a pus accent si pe valorile democratice care s-au impus in ultimii 22 de ani, in tara vecina, si pe sprijinul primit de Republica Moldova pentru consolidarea propriei statalitati.

Un material semnat de Mircea Merticariu

MOLDOVA - ÎNTRE UN BALANS GEOPOLITIC CORECT ȘI PROVOCAREA RUSĂ

În decurs de două săptămâni, oficialii moldoveni vor primi la Chișinău patru importanți lideri regionali.  Primii vor veni la Chișinău premierul român, Victor Ponta și comisarul european pentru energie, Gunther Oettinger. Cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova, cei doi vor inaugura construcţia gazoductului care va lega Uniunea Europeană de Republica Moldova. Pe 2 septembrie, ministrul moldovean al economiei, Valeriu Lazăr, îl va primi pe cel de al doilea preşedinte al Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru colaborare economică, vicepremierului rus, Dmitri Rogozin, care este și emisarul special al Kremlinului în problema transnistreană. Iar Patriarhul Kiril al Moscovei și al Întregii Rusii în perioada 7 – 8 septembrie va fi prezent la ceremoniile care vor marca 200 de ani de la înființarea Eparhiei Chișinăului. 

Aflate în preajma summit-ului de la Vilnius, cele trei vizite vin să sublinieze importanța strategică a amplasării statului moldovean și a deciziei luate de autoritățile moldave de a continua evoluția pro-europeană a acestuia.

Construcția gazoductului Iași – Ungheni, este considerată a fi un gest geopolitic care dă speranța unei alternative de securitate energetică pentru statul moldovean. În condițiile în care pentru UE, statul român este cel mai credibil și stabil partener din regiune, acest „cordon ombilical” energetic oferit de oficialii europeni, capătă o încărcătură simbol – prin contribuția financiară oferită de către oficialii de la Burxelles, Europa a recunoscut legătura de sânge dintre Moldova și România. Administrat inadecvat de București, neprietenii, pot transforma plusul diplomatic al acestei recunoașteri, într-un minus.      

Vizita vicepremierului rus, Dmitri Rogozin la Chișinău este un delicat răspuns pe care diplomația rusă îl oferă oficialilor de la Bruxelles. În acest mod, se amintește atât  oficialilor moldoveni, cât și celor europeni, că în plan comercial, Rusia este cel mai important partener al Republicii Moldova. Ministrul moldovean al economiei, Valeriu Lazăr a recunoscut că în cadrul acestei întâlniri va discuta toată agenda de cooperare economică moldo-rusă. „Vom discuta despre comerţ, vom discuta despre energie, vom discuta despre procesul de negocieri cu Comisia Europeană. Este absolut firesc să discutăm cu partenerii noştri comerciali importanţi ce facem noi în relaţiile cu alţi parteneri. De aceea, vom discuta şi aceste subiecte care, într-un fel, au trezit anumite întrebări”, a specificat Valeriu Lazăr, în cadrul unui interviu pentru postul de radio Europa Liberă.

Vizita patriarhului Kiril la Chișinău și Tiraspol este un al doilea semnal prin care se sugerează că Republica Moldova aparține spațiului de interes geopolitic rus. Ieromonahul Savatie Baștovoi, observa corect că vizita patriarhului rus în Republica Moldova este “un moment de regândire și repoziționare geopolitică a spațiului transnistrean”. Bun cunoscător al dedesubturilor din ortodoxia moldavă, părintele Savatie, lăsa să se înțeleagă că prezența înaltului ierarh rus poate fi semnalul de înființare al unei mitropolii la Tiraspol, un scenariu discutat în presa moldavă încă din anul 2001.

Diplomația rusă folosește două scenarii de temperare a elanului de suveranitate al moldovenilor – scenariul spiritual și cel economic. Ambele scenarii conțin în ele elementul transnistrean, regiune care din punct de vedere al dreptului internațional, face parte din componența Republicii Moldova. Chiar dacă unii analiști politici au sugerat desprinderea Chișinăului de Tiraspol, nici o formațiune politică moldovenească nu a avut tăria unui atare gest politic.

Prinși între ciocan și nicovală, oficialii moldoveni trebuie să facă dovada măiestriei artei lor diplomatice prin care să împace toate interesele geopolitice ale zonei cu interesul statului moldovean. Partidele politice care fac parte din arcul de guvernare actual, au capacitățile necesare pentru efectuarea unui asemenea balet geopolitic. Conjugată cu suportul oferit de PPE, această măiestrie, poate oferi Republicii Moldova calitatea de nod geopolitic care leagă lumea occidentală de cea slavă. Un pod, care pus atent în valoare, poate aduce pe viitor importante dividende politice. Vor ști oare oficialii moldoveni să își păstreze echilibrul?         

CÂRCOTAȘII POLITICII MOLDOVENEȘTI

În materialul „Curba-mortala-a-lui-vlad-filat,” Constantin Tănase trece în revistă erorile politice ale lui Vlad Filat. Scoaterea acestora în evidență a fost necesară pentru a face o paralelă între liderul liberal democrat și fostul lider al creștin democraților moldoveni. Comparația celor doi oameni politici moldoveni are drept scop realizarea unui transfer de imagine negativă, pe care se consideră că domnul Roșca ar avea-o în public. Habar nu am dacă e adevărat sau nu, observ însă că în acest scop, la adresa fostului lider creștin democrat, domnul Tănase folosește o serie de atribute defăimătoare,  „combinator”, „șarlatan”, „manipulator”.

Domnul Tănase poate să scrie orice dorește, este dreptul domniei sale de a avea opinii și de a face judecăți de valoare. Materialul, nu mi-ar fi atras atenția dacă domnul Tănase, în textul său, nu ar fi subliniat faptul că, “Vlad Filat a fost acceptat ca lider doar grație echipei cu care venea, lumea votând în primul rând, echipa, mai apoi pe Filat”. Prin această subliniere, domnul Tănase încearcă să evidențieze importanța echipei care a pus bazele Partidului Liberal Democrat din Moldova. Sugestia făcută de domnul Tănase este aceea că datorită faptului că din acest grup făcea parte și fiul domniei sale, importanța lui era de două ori mai mare decât a liderului. Admit. Ceea ce nu pot admite sunt cele enunțate ulterior. Editorialistul scrie că primul lucru pe care l-a făcut Filat venind la putere, “a fost acela de a scăpa de principalii fruntași ai partidului prin bârfă, minciună și șantaj”. 

Înțelegem oare corect, că principalii fruntași ai partidului erau Alexandru Tănase și Mihai Godea? Dacă la această întrebare se răspunde pozitiv, atunci domnul Constantin Tănase ne sugerează de fapt, că plecarea fiului său din fruntea PLDM, spre Curtea Constituțională, ar fi fost  provocată de Filat. Ceea ce este fals. La conferința de presă în care a anunțat plecarea la Curtea Constituțională, domnul A.Tănase a negat ferm orice legătură a plecării din partid de eventuale contradicții politice cu Vlad Filat. Să înțelegem oare că în acele momente, domnul A. Tănase nu a oferit presei răspunsuri veridice?  

Nu știu dacă Vlad Filat este, așa cum scrie domnul Constantin Tănase, „om de un orgoliu patologic, lacom de bani, lipsit de scrupule și elementar bun-simț”. Un proverb vechi ne atenționează să nu plecăm la drum în tovărășia unor asemenea persoane. Am fost cu toții martori că domnul A.Tănase a făcut-o! Iar în aceea perioadă, de sfârșit al anilor 2000, în multe articole ale domnului C.Tănase erau destule cuvinte de laudă la adresa liderului liberal democrat.  Oare care să fie cauza acestei drastice schimbări de atitudine?

Nu aș fi scris acest text dacă nu aș fi observat că prin editorialul domniei sale, inconștient sau nu, Constantin Tănase s-a alăturat corului celor care, la adresa liderului liberal democrat, promovează în spațiul public imaginea de “lider corupt”, “cadavru politic”, “orgolios”. Iar aceste idei sunt promovate zilnic de inamicii politici ai lui Filat. Motivația este la vedere – vor aceștia sau nu, liderul liberal democraților moldoveni este președintele celui mai mare partid politic de pe eșichierul de dreapta. Domnia sa este necontestatul șef a 31 de deputați, a 350 primari, a 16 președinți de raioane și este principalul artizan al integrării europene a statului moldovenesc. Chiar dacă  neprietenii politici ai lui Filat, nu își doresc acest lucru, domniei sale îi este sortit să rămână în mijlocul principalelor procese politice din Republica Moldova.

Aș fi rămas indiferent în fața acestor dezbateri dacă nu aș fi văzut că, dincolo de a face parte din judecățile de valoare, aceste cârcoteli la adresa liderului liberal democrat, ori ai liderilor Partidului Democrat, par a veni în sprijinul ideilor promovate de comuniștii moldoveni – destabilizarea, pe toate căile, a păcii politice din coaliția de guvernare spre a obţine dizolvarea Parlamentului şi declanşarea alegerilor parlamentare anticipate. 

a cârcoti - a certa, a învrăjbi, a supăra